DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apalã1

apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)

§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aprindu1

aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arap3

arap3 (a-rápŭ) sm, sf arapã (a-rá-pã), arachi (a-ráchĭ), arapi/arape (a-rá-pi) –
1: om cu chealea lai, di-atselj tsi bãneadzã (icã yin) di cãtã locurli dit Africhii; lai, negru;
2: om dit unã mileti di oaminj tsi bãneadzã tu craturli dit Africhia di Nordu (Misiria, Libia, Tunuza, Algeria) icã craturli dit Asia di cãtã Ascãpitatã (Irak, Arabia, etc.);
3: numã tsi-lj si da a unui cãni i mulã cu chealea lai)
{ro: negru (african), arab, nume dat unui animal cu pielea neagră}
{fr: noir (d’Afrique), arabe, nom donné aux chiens et aux mulets noirs}
{en: negro, black man, arabe, name given to black dogs or mules}
ex: un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: cireaplu); un arap, cu lilicea n cap (angucitoari: gazlu, lihnarlu); vidzui un arap (om lai); mi feci arap (lai ca un arap); cama arãulu cãni easti Araplu; atsel Murgu sh-atsel Arap (cãni cu numa Arap); acatsã Araplu (mula Arap) s-lu ncãltsãm

§ arapsã1 (a-ráp-sã) sf arapsi/arapse (a-ráp-si) – muljari cu chealea lai tsi yini dit Africhii; arapã; (fig: arapsã = muljari multu lai, turbatã)
{ro: negresse; femeie rea, turbată}
{fr: negresse; femme méchante, enragée}
{en: black woman; bad, enraged woman}
ex: sãrglji ca arapsa (ca unã arapã, ca unã muljari turbatã)

§ arapsã2 (a-ráp-sã) sf arapsi/arap-se (a-ráp-si) – agru-pulj njic sh-cu peanili ca lãi, tsi cãntã mushat sh-easti di soea-a birbiljlui
{ro: păsărică cu pene negruţe}
{fr: petit oiseau aux plumes noires}
{en: little bird with black feathers}

§ arãpush (a-rã-púshĭŭ) sm, sf arãpushi/arãpushe (a-rã-pú-shi), arãpush (a-rã-púshĭ) arãpushi/arãpushe (a-rã-pú-shi) – arap njic
{ro: “arap3” mic}
{fr: petit “arap3”}
{en: small “arap3”}

§ arãpescu (a-rã-pés-cu) adg arãpeascã (a-rã-peás-cã), arãpeshtsã (a-rã-pésh-tsã), arãpeshti/arãpeshte (a-rã-pésh-ti) – tsi ari s-facã cu lãili (oaminjlji cu chealea lai) dit Africhii i cu atselj di miletea arabã tsi bãneadzã tu nordul di Africhii icã tu Asia di cãtrã Ascãpitatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arcedz

arcedz (ar-cĭédzŭ) (mi) vb I arceai (ar-cĭáĭ), arceam (ar-cĭámŭ), arceatã (ar-cĭá-tã), arceari/arceare (ar-cĭá-ri) – mi-acatsã inatea; mi fac foc di inati; mi-aprindu la fatsã di inati (hulii); inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, pizmusescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: se mettre en colère}
{en: infuriate}
ex: si-arceadzã (s-fatsi foc di inati) turcul

§ arceat (ar-cĭátŭ) adg arceatã (ar-cĭá-tã), arceats (ar-cĭátsĭ), arceati/arceate (ar-cĭá-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; inãtusit, yinãtusit, gnãtusit, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, nãirit, pizmusit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère}
{en: infuriated}

§ arceari/arceare (ar-cĭá-ri) sf arceri (ar-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; inãtusiri, yinãtusiri, gnãtusiri, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, nãiriri, pizmusiri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de se mettre en colère}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}

§ arceatcu (ar-cĭát-cu) adg arceatcã (ar-cĭát-cã), arceattsi (ar-cĭát-tsi), arceattsi/arceattse (ar-cĭát-tsi) – tsi easti mplin di inati; tsi lu-acatsã lishor inatea; inãtci, yinãtos, gnãtos, huliros, lisixit, lisearcu, turbat, gindos, uryisit
{ro: furios, mânios, iute la mânie}
{fr: cholérique, furieux, irascible}
{en: infuriated, angered, irritable}
ex: easti arceatcu (inãtci, huliros)

§ ariciuescu2 (a-ri-cĭu-ĭés-cu) (mi) vb IV ariciuii (a-ri-cĭu-íĭ), ariciueam (a-ri-cĭu-ĭámŭ), ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuiri/ariciuire (a-ri-cĭu-í-ri) – (unã cu arcedz)
ex: vinji di ariciui (nãiri) – ariciuit2 (a-ri-cĭu-ítŭ) adg ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuits (a-ri-cĭu-ítsĭ), ariciuiti/ariciuite (a-ri-cĭu-í-ti) – (unã cu arceat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aurãscu

aurãscu (a-u-rắs-cu) (mi) vb IV aurãi (a-u-rắĭ), auram (a-u-rámŭ), aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) –
1: am unã sãmtsãri vãrtoasã di dushmãnilji fatsã di cariva; lj-am mari inati a unui tsi-l lugursescu ca un dushman; am tu hazmã, hãzmusescu, urãscu, uryisescu;
2: nji s-aurashti = nu shtiu tsi s-adar tra sã-nj treacã oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi fac; mi plictisescu, buhtisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: urî, (se) plictisi}
{fr: haïr, s’ennuyer}
{en: hate, be bored}
ex: el mi-aurashti (nj-ari inati sh-mi dushmãneashti multu), voi nu mi-aurãts; elj s-aurãscu; nji s-aurã (bizirsii) cu fisuljlu; lji s-aura sh-a lui (bizirsea sh-el) shi-lj dzãsi; ãlj s-aura (bizirsea, s-plictisea) di shideari; shidzum tu sãrbãtori fãrã lucru shi nã s-aurã multu; pãnã lji s-aurã (s-sãturã) di banã tu lumea-aestã; si shteari tini, cum nji s-ari aurãtã bana aestã zãmãratã?!

§ aurãt1 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) –
1: tsi nu easti vrut shi easti hãzmusit di un dushman (tsi lu-ari cariva tu hazmã); urãt, hãzmusit, uryisit;
2: tsi-lj s-aurashti; plictisit, buhtisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: urât, plictisit}
{fr: haï, ennuyé}
{en: hated, bored}

§ aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) sf aurãri (a-u-rắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi un cãndu aurashti; urãri, hãzmusiri, uryisiri;
2: plictisiri, buhtisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a urî, de a se plictisi}
{fr: action de haïr, de s’ennuyer}
{en: action of hating, of being bored}

§ aurãt2 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) – tsi easti multu slab, urut shi tri aurãri; salchiu
{ro: urât, odios}
{fr: odieux}
{en: odious}
ex: arali multi shi aurãti

§ urãscu (u-rắs-cu) (mi) vb IV urãi (u-rắĭ), uram (u-rámŭ), urãtã (u-rắ-tã), urãri/urãre (u-rắ-ri – (unã cu aurãscu)
ex: lj-urãscu giunarlji cãts jilescu sh-atselj tsi plãngu earã lj-urãscu; ãlj s-avea urãtã bana (avea bizirsitã, s-avea sãturatã di banã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

balã2

balã2 (bá-lã) sf bali/bale (bá-li) – ascucheat tsi curã nafoarã sh-fãrã vreari dit gura di om (cãni turbat, etc.);
(expr: nj-alasã gura bali, nj-curã (nj-fug) balili (di orixi, di zilj) = zilipsescu, am mari mirachi ti tsiva, nj-si fatsi mari orixi di-un lucru)
{ro: bale}
{fr: bave}
{en: slaver}
ex: veadi ghiftul shi-lj fug bali; lj-curã bali dit gurã; cãndu es dintsãlj la ficior, acatsã sã-lj curã balili; lj-curã balili dupã-atsea featã
(expr: u va, u zilipseashti multu feata, moari sh-cheari dupã-atsea featã)

§ bãlos (bã-lósŭ) adg bãloasã (bã-lŭá-sã), bãlosh (bã-lóshĭ), bãloasi/bãloase (bã-lŭá-si) – tsi-lj curã multu balili; tsi easti mplin di bali; (fig: bãlos = (dzamã, muljituri) tsi sh-u-adutsi cu balili)
{ro: bălos}
{fr: baveur}
{en: with slavers, dribbler}
ex: arãdi mutsoslu di bãloslu (di-atsel tsi-lj curã bali); tadi easti bãlos (easti cu bali, lj-curã bali); lapti bãlos
(expr: tsi sh-u-adutsi cu balili); easti om multu bãlos (tsi-lj curã multu balili)

§ mbãledz (mbã-lédzŭ) (mi) vb I mbãlai (mbã-láĭ), mbãlam (mbã-lámŭ), mbãlatã (mbã-lá-tã), mbãlari/mbãlare (mbã-lá-ri) – nj-es bali (nj-curã) balili din gurã; (mi) umplu di bali
{ro: (se) umple de bale}
{fr: baver}
{en: slaver, drool, drivel}
ex: ahiursi njiclu sã si mbãleadzã, va-lj easã dintsãlj; tutã mi mbalã (umpli di bali)

§ mbãlat (mbã-látŭ) adg mbãlatã (mbã-lá-tã), mbãlats (mbã-látsĭ), mbãlati/mbãlate (mbã-lá-ti) – tsi-lj curã (lj-fug, lj-ari curatã) bali; tsi s-ari umplutã di bali
{ro: umplut de bale}
{fr: bavé}
{en: slavered, drooled, driveled}
ex: alãxealj cãmeasha cã-i mbãlat (mplin di bali)

§ mbãlari/mbãlare (mbã-lá-ri) sf mbãlãri (mbã-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui ãlj curã balili
{ro: acţiunea de a (se) umple de bale}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãni/cãne

cãni/cãne (cắ-ni) sm cãnj (cắnjĭ) – pravdã imirã (tsi sh-u-adutsi cu luplu) cari-i tsãnut di om s-lj-aveaglji casa n hoarã (oili la munti, s-lu-agiutã la vinãtoari, etc.); cãini; (fig:
1: cãni = (i) om multu-arãu; (ii) om lucrãtor; (iii) om mbistimen; (iv) om gioni; (v) parã veclju, nturtsescu; expr:
2: bureati di cãni = unã soi di bureati;
3: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
4: ca-di-cãni/ca-di-cãne (cá-di-cắ-ni) sm cu pluralu: ca-di-cãneanj (cá-di-cắ-neanjĭ) = zbor (angiurãturã) tsi-lj greshti a unui, prishcurtari a zborlui “cãcat di cãni”;
5: sãnãtos ca cãni = easti multu sãnãtos;
6: s-mãcã ca cãnjlji = sã ncaci multu, tut chirolu;
7: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = nu s-vor dip shi sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun)
8: cash bun tu foali di cãni = nuntru easti bun, ma nafoarã s-veadi-arãu;
9: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
10: cãnjlji trag di nãs = s-aflã tu mari urfanji, easti multu ftoh;
11: hrãnea cãni s-ti-alatrã = fã-lj bun a unui, tra s-tsã aflji biljelu;
12: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva;
13: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
14: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva;
15: dau ca pi cãni = agudescu arãu, fãrã njilã;
16: ãlj mãcã cãnjlji dit tastru = easti glar, ageamit;
17: stai ca cãnili pri coadã = nu stai ghini [zborlu yini di-aclo cã mash cãnili tsi sta tes, sta ghini];
18: la mas di cãni caftsã sãrmi di pãni? = zbor tsi sã spuni tr-atsel tsi caftã s-aflã (tsi-ashteaptã sã-lj si da) tsiva di la un tsi nu-ari)
{ro: câine}
{fr: chien}
{en: dog}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avem multi turlii di cãnj: cãni di casã, cãni di la oi, cãni trã avinari, etc.; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; am un cãni bun tsi nj-aveaglji casa; afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; un cãni di la oi fatsi dzatsi cãnj di-acasã, ma la oi!; cãni veclju picurãrescu; di la maslu di cãni, nu-armãni sãrmã di pãni; turbatlu cãni, domnu-su vai mushcã prota; cãnili, cãndu-lj yini sã psuseascã, s-chishi la gimii; ca cãnili, tsi-arupsi foalili, prit pãlãthiri; aurlã ca pri cãni; cara s-nu sãrgljescu cãnjlji!; mash un cãni-i coluv?; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; di cheali di cãni utri nu s-fatsi; sitã di mãtasi di coadã di cãni!; cãnili tsi-alatrã, nu mushcã; afirea-ti di cãni tsi nu alatrã; nu-l cãrtea cãnili tsi doarmi, di vrei s-nu ti mushcã; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; cãni (fig: arãu) om s-ari aspusã; lucreadzã ca cãni sh-mãcã ca domnu; tsi cãni (fig: tsi om arãu) easti!; lucreadzã ca cãni (fig: easti bun lucrãtor) sh-mãcã ca domnu; inimã, cãne (fig: gione), strigã calu; oaspi veclju, cãni veclju (fig: aush shi mbistimen); dã-nj un cãni (fig: pãrã) tra s-ljau pãni; cãts cãnj (fig: pãradz) deadish pri cãciuã?; gionj sh-grash ca cãnj di grets; s-ti mãcã cãnjlji s-ti mãcã!; cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?; alagã ca cãni fãrã domnu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crep1

crep1 (crépŭ) vb I cripai (cri-páĭ), cripam (cri-pámŭ), cripatã (cri-pá-tã), cripari/cripare (cri-pá-ri) –
1: disfac (aspargu) dinapandiha un lucru tu ma multi cumãts (tsi pot si sta ligati ninga unã di-alantã) cu agudirea-a lui (yilia), cu shidearea la soari i vimtu (chealea-a omlui), cu ngljitsarea-a apãljei tsi u-ari nuntru (cheatra), etc.; cãrtsãnescu, plãscãnescu, aspargu, arup, disic, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); ãnj chicã, yini greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; nviredz, nvirinedz, mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, ncioamir, pãrãpunjisescu, etc.; (fig:
1: crep = (i) am multã inati pri cariva, plãscãnescu di inati; (ii) mor, nj-cher bana; expr:
2: Sã-lj Creapã (Creapã-lj) Numa = draclu, sãtãnãlu, etc.);
3: crep di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati i foami (“mor” di seati i di foami), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: nj-creapã budzãli; hiu cu budza cripatã = aduchescu unã dureari sufliteascã; mi nvirinedz multu, etc.;
5: nj-creapã caplu = (i) mi doari multu caplu; (ii) am mari ananghi, nivolji;
6: nu-nj creapã = nu-am ananghi, nu mi mealã; nu nj-u fricã, nu trag gailelu, etc.;
7: creapã dzua = s-fatsi dzuã, da hãryia)
{ro: crăpa, amărî, necăji; nenoroci}
{fr: crever, gercer, (se) fendre; être affligé, (se) rendre malheureux}
{en: crack; break; make someone unhappy}
ex: aljurea dai sh-aljurea creapã; creapã (disicã) leamnili aesti, ti pãlãcãrsescu; cripã scafa cu cari beam laptili; di uscãciuni loclu avea cripatã; nj-criparã mãnjli di-arcoari; plãndzea di cripa ca nuca; tats, lai gione, tats, nu creapã (nu ti nvirina); shidea sh-cripa (sã nvirina) mãratlu di-aush; dado, nu-nj mi creapã (nu mi nvirina); voi s-lu crep (s-lu nvirinedz multu); sor-mea shidea plãmtã sh-lãitã, di cripa, cripa (si nvirina); lj-dzãsh multi, pãnã u cripai (u nvirinai multu); cripa di seati
(expr: lj-eara multu seati); crechi di foami
(expr: tsã easti multã foami); mãcarã di criparã
(expr: mãcarã multu, pãnã plãscãnirã); cripã
(expr: plãscãni) armãnlu, gri greaca, plãscãni un vurcolac; di alãgari multã, calu cripã (fig: muri); crechi deapoea tu cheali?
(expr: nu plãscãneshti deapoea di inati?); nu cu coasa, crechi
(expr: plãscãnea di inati), bãrbate; s-tsã creapã ocljilj; s-tsã creapã budzãli; tsi s-tsã creapã, el lj-u toarnã; si-nj mutriri hilj-nju, nu-nj cripa caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumas

cumas (cu-másŭ) sn cumasuri (cu-má-surĭ) – apanghiu (di-aradã faptu di scãnduri, purtets, ligãrei, etc.) tu cari s-tsãn pricili di ningã casa-a omlui ca gãljinj (cãnj, cãpri, portsã, etc.); loc iu pravda poati si sta shi s-dizvurseascã; cumash, cusher, cuteatsã, cãsistrã, cocinã, cutumas, apanghiu, bufar
{ro: coteţ, cocină}
{fr: poulailler; étable à porcs; étable; abri de verge où un animal peut (se) reposer}
{en: hen house; pigsty; cattle-shed; cattle shelter made of switches}
ex: gãljinjli intrarã tu cumas (bufar); la cumas di cãni caftsã sãrmi di pãni?

§ cumash2 (cu-máshĭŭ) sn cumashuri (cu-má-shĭurĭ) – (unã cu cumas)

§ cusher (cu-shĭérŭ) sn cushe-ri/cushere (cu-shĭé-ri) – (unã cu cumas)

§ cuteatsã (cu-teá-tsã) sf cutets (cu-téts) – (unã cu cumas)

§ cãsistrã (cã-sís-trã) sf cãsistri/cãsistre (cã-sís-tri)
ex: s-trapsi pãnã la cãsistra (cumaslu) a gãljinjlor; ca nã turbatã, s-azvimturã la cãsistrã

§ cocinã (có-ci-nã) sf cocini/cocine (có-ci-ni) – (unã cu cumas)
ex: fudzi gãljina dit cocinã

§ cutumas (cu-tu-másŭ) sn cutumasuri (cu-tu-má-surĭ) – (unã cu cumas)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cutsur

cutsur (cú-tsurŭ) sm cutsuri (cú-tsurĭ) – cumata dit truplu-a unui arburi, dupã tsi easti tãljat, tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; bucium, chiutuc, chiutuchi, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij;
(expr:
1: easti cutsur = (i) ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; (ii) easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; easti chiutuc, lemnu (fig), bucium, etc.;
2: lemnu ti dusish, cutsur ti turnash = armasish glar, ashi cum earai, nu nvitsash tsiva di-aclo iu ti dusish, di la-atselj cu cari earai)
{ro: butuc, buturugă, buştean}
{fr: souche, tronc d’arbre, bûche}
{en: tree stump, trunk, log}
ex: deavãrligalui di cutsur, ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu stu-plu); un cutsur mplin di furnits (angucitoari: pipiryeaua); si s-discurmã pi un cutsur (cuciubã) di alun; s-arucutirã ca tsiva cutsuri (cuciubi, buciunj); cutsurlu easti ma njic di un bucium; cutsur easti (lemnu easti; easti lishor, cap gros, om di la oi); plãntai un cutsur di-ayinji; greu ca un cutsur

§ cuciubã (cú-cĭu-bã) sf cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) –
1: cumata dit trup tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã, dupã tsi un arburi easti tãljat; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; cuciub, cuciubeauã, cuciubeu, chiutuc, chiutuchi, cutsur, bucium, grij;
2: guva dit truplu-a unui arburi (a unui cuciub) tu loclu iu lemul ari putridzãtã sum coaji; cufal, cufalã, cufumã
{ro: buştean, butuc, buturugă; scorbură}
{fr: bûche, souche; tronc creux}
{en: tree log, tree stump; tree trunk hollow}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); tu cuciubã (cufalã) uscatã, doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); cuciubili (cutsurlji) tsãn foclu; acumpãrai di cu veara cuciubi; s-hipsi tu-unã cuciubã (cufal) shi, arucutea-ti cuciuba, arucutea-ti feata, agiumsi la nã casã mari; apa mintitã cuciubi adutsi

§ cãciubã (cắ-cĭu-bã) sf cãciubi/cãciube (cắ-cĭu-bi) – (unã cu cuciubã)
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn