DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

turãshti/turãshte

turãshti/turãshte (tu-rắsh-ti) sf turãshti (tu-rắsh-ti) – loclu la munti iu sta picurarlji cu oili veara, iu li-adunã noaptea s-li mulgã sh-iu fac cashlu cu laptili tsi-l da oili; tãrãshti, tãrushti, turushti, stani, stãnã, strungã, cãshari
{ro: târlă}
{fr: parc à moutons}
{en: sheepfold}
ex: deadi di unã turãshti; fui la munti la turãshti; n-adusi picurarlu lapti, cash shi umtu di la turãshti; armãnjlji s-afla pri la turãshti; la turãshti oili-azghearã

§ tãrushti/tãrushte (tã-rúsh-ti) sf tãrushti (tã-rúsh-ti) – (unã cu turãshti)
ex: dusi la tãrushti

§ tãrãshti/tãrãshte (tã-rắsh-ti) sf tãrãshti (tã-rắsh-ti) – (unã cu turãshti)
ex: s-dusirã oili tu tãrãshti

§ turushti/turushte (tu-rúsh-ti) sf turushti (tu-rúsh-ti) – (unã cu turãshti)
ex: la turushti s-mi ngrupats; la turushtili di ndzeanã; la turushti eara un picurar aush; ligã funea di un cutsur shi ea fatsi naparti shi ishi nã turushti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

stani/stane

stani/stane (stá-ni) sf stãnjuri (stắ-njĭurĭ) shi stãnj (stắnjĭ) – loclu (di-aradã la munti) iu sta picurarlji cu oili veara, iu li-adunã noaptea s-li mulgã sh-iu fac cashlu cu laptili tsi-l da oili; stãnã, strungã, cãshari, turãshti, tãrãshti, tãrushti;
(expr: di cãnj stani nu s-fatsi = nu pots s-ti-aducheshti cu oaminjlj-arãi)
{ro: stână}
{fr: parc à moutons}
{en: sheepfold}
ex: sh-lo cupia di oi shi s-dusi la stani; jilos la stani plãndzi un cãntic di fluearã; cãndu bagã-armãnjlji stãnjurli; s-turnarã pi la stãnjuri; s-aspargu-a noastri stãnj; mi duc la stani sh-va mãc cash proaspit

§ stãnã (stắ-nã) sf stãnj (stắnjĭ) – (unã cu stani)
ex: dusi la stãna-al celnic; fã stãnã cu birbets!; ahtari stãnã, ahtari cash; di la-aush dusi la stãna-al celnic shi di-aclotsi vinji aoatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

strã

strã (strắ) prip – stã, stri, sti, pri, pi, pristi, pisti, prisuprã, pisuprã, ma nsus di, trã, ti, etc.;
(expr:
1: l-dau strã zvercã = ascap di el, ãl vindu, etc.;
2: mi aflu strã cicior = hiu etim s-fac un lucru, s-mi-alumtu, etc.)
{ro: deasupra, pe, peste}
{fr: sur, au-dessus}
{en: on, upon, over, towards}
ex: mãnãstirea eara strã hoarã (pristi, tu-un loc ma nsus di hoarã); agiumsi strã hoarã (prisuprã-a hoarãljei); sum cali shi strã (pristi) cali; borgi strã (pisti) borgi; va s-hibã strã (trã) noi mãrturii; strã (pisuprã di, ma nsus di) casa-a noastrã, easti a voastrã; tadi nu easti aush, ni strãaush (pristi misurã, multu aush); aushlu aestu easti strã (pristi misurã di, multu) avut; strã (ma nsus) turãshtili al Siferi; cuclu sh-cãntã strã (nsus la) fãntãnj; cãtã frãndzã-s strã (nsus tu) curii

§ stã2- (stắ) prip – (unã cu strã)
ex: hoara sã nvilea tu loc cu muntili stã (pristi) nãsã; vap! stã gãljinã vap!

§ stri (strí) prip – (unã cu strã)
ex: stri (pristi, ma nsus di) casa-a noastrã; suntu-atselj ma lailji dit stri (pisti) loc; stri (pi, pristi) tsi s-lji talj?; cu tuti hãrli stri (pi) nãsã; feata di stri (pisti) ushi

§ sti (stí) prip – (unã cu strã)
ex: s-alinã sti (pisti) ushi; s-alinã sti (pi) alun; cãntã un cuc sti (pi bisearica) Stã-Mãrii; cu coasa sti (pisti) anumir; moi, tini di sti (pri) cirdachi!; strigã di sti (pi) balconi; mushutetsli di sti (pristi) loc; stai sti (pi) cheatrã; s-moarã sti (ti, trã) nã chicã di apã; nimal shidzush sti (pi) apã aratsi; li deadi sti (pristi) zvercã a oilor
(expr: li vindu); s-aflarã sti cicior
(expr: etinj trã alumtã, si s-ducã, s-facã tsiva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã