DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascãlnãturã2

ascãlnãturã2 (as-cãl-nã-tú-rã) sf ascãlnãturi (as-cãl-nã-túrĭ) – atsea tsi si spuni cã easti sibepea (dealihea i minciunoasã) ca un lucru si s-facã (si s-aibã faptã); afurnjii, acãtsãturã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti
{ro: cauză, pretext}
{fr: cause, prétexte}
{en: reason, pretext}
ex: lj-aflai unã ascãlnãturã (unã sibepi, itii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ascuchi2

ascuchi2 (as-cúchĭŭ) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – (musca) dutsi di-alasã oauã (ascuchi) tu-unã mãcari (cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji); scuchi
{ro: infecta}
{fr: infecter}
{en: infect}
ex: mãcarea u-ascuchearã mushtili

§ ascucheat2 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (mãcari) la cari s-dusi unã muscã di-alãsã oauã (sh-cari ma nãpoi scoati yernji); scucheat
{ro: infectat}
{fr: infecté}
{en: infected}
ex: carnea easti ascucheatã (di mushti sh-featsi yernji)

§ ascucheari2/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) sf ascucheri (as-cu-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu musca ascuchi unã mãcari; ascucheat, scucheari, scucheat
{ro: acţiunea (muştei) de a infecta}
{fr: action (des mousches) d’infecter}
{en: action of infecting (by flies)}

§ scuchi2 (scúchĭŭ) vb I scucheai (scu-chĭáĭ), scucheam (scu-chĭámŭ), scucheatã (scu-chĭá-tã), scucheari/scucheare (scu-chĭá-ri) – (unã cu ascuchi2)

§ scucheat2 (scu-chĭátŭ) adg scu-cheatã (scu-chĭá-tã), scucheats (scu-chĭátsĭ), scucheati/scucheate (scu-chĭá-ti) – (unã cu ascucheat2)

§ scucheari2/scucheare (scu-chĭá-ri) sf scucheri (scu-chĭérĭ) – (unã cu ascucheari2)

§ ascucheat4 (as-cu-chĭátŭ) sm ascucheats (as-cu-chĭátsĭ) shi sn ascucheaturi (as-cu-chĭá-turĭ) – atsea tsi fatsi unã muscã cãndu alasã oauã (cari ma nãpoi s-fac yernji) pri unã mãcari
{ro: infectarea făcută de muscă}
{fr: infection produite ou causée par les mouches}
{en: infection caused by flies}

§ scucheat4 (scu-chĭátŭ) sm scucheats (scu-chĭátsĭ) shi sn scucheaturi (scu-chĭá-turĭ) – (unã cu ascucheat4)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrãchescu2

astrãchescu2 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji singur; (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu-aruc njiclu; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu
{ro: avorta}
{fr: avorter}
{en: miscarry, abort}
ex: eapa-nj astrãchi (l-chiru, lu-arcã mãndzul dit pãnticã)

§ astrãchit2 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchiti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) tsi lu-ari scoasã mortu (lu-ari chirutã) un njic dit pãnticã; astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit
{ro: avortat}
{fr: avorté}
{en: miscarried, aborted}
ex: eara unã oai astrãchitã (tsi-avea chirutã njelu)

§ astrãchiri2/astrã-chire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu muljarea (pravda feaminã) l-cheari njiclu dit pãnticã; astãr-chiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri
{ro: acţiunea de a avorta, avort}
{fr: action d’avorter; avort}
{en: action of miscarrying, of aborting; abortion}

§ astãrchescu2 (as-tãr-chĭés-cu) vb IV astãrchii (as-tãr-chíĭ), astãrcheam (as-tãr-chĭámŭ), astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchiri/astãrchire (as-tãr-chí-ri) – (unã cu astrã-chescu2)

§ astãrchit2 (as-tãr-chítŭ) adg astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchits (as-tãr-chítsĭ), astãrchiti/astãrchite (as-tãr-chí-ti) – (unã cu astrãchit2)

§ astãrchiri2/astãrchire (as-tãr-chí-ri) sf astãrchiri (as-tãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri2)

§ asturchescu2 (as-tur-chĭés-cu) vb IV asturchii (as-tur-chíĭ), asturcheam (as-tur-chĭámŭ), asturchitã (as-tur-chí-tã), asturchiri/asturchire (as-tur-chí-ri) – (unã cu astrãchescu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciuturã2

ciuturã2 (cĭú-tu-rã) sf ciuturi/ciuture (cĭú-tu-ri) – vas di lemnu i mital cu cari s-poartã (tu cari s-tsãni) apã, lapti, etc.; ciutrã, ciotrã, gãleatã, urnã, cuvã, cufinã, curoi; (fig:
1: ciuturã = cap, cãrãfetã, carafetã, curcubetã, etc.; expr:
2: cu ciutura goalã; nu-ari melj tu ciuturã = tsi nu-ari minti n cap; nu giudicã ghini, nu mindueashti cum lipseashti)
{ro: ciutură, găleată}
{fr: seau}
{en: pail, bucket}
ex: atselj cu ciuturli goali
(expr: atselj tsi-s fãrã minti n cap); nu-au melj tru ciuturã
(expr: nu giudicã ghini, suntu glari)

§ ciutrã2 (cĭú-trã) sf ciutri/ciutre (cĭú-tri) – (unã cu ciuturã2)

§ ciotrã1 (cĭó-trã) sf ciotri/ciotre (cĭó-tri) – (unã cu ciuturã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curmãturã2

curmãturã2 (cur-mã-tú-rã) sf curmãturi (cur-mã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ma multsã vindzãtori s-aduchescu tra s-vindã tuts pãrmãtia cu idyea tinii; narchi
{ro: fixare (ruptoare) de preţ}
{fr: fixation d’un prix (par common accord)}
{en: price fixing} curmãtura (fig: narchea) u featsim

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gilit2

gilit2 (gi-lítŭ) sn giliti/gilite (gi-lí-ti) shi gilituri (gi-lí-turĭ) shi gilidz (gi-lídzĭ) – calea (aradza) prit cari treatsi lunjina cãndu easti aminatã di un izvur di lunjinã; giliturã, aradzã, radzã, mundã, mãndzã, arpãyi, tsilistrã, cilistrã, diligiturã, shitsã, fleacã
{ro: rază}
{fr: rayon}
{en: ray, beam}
ex: gilidz (aradzi) di lunjinã; giliturli a soarilui nchisirã s-yiliceascã

§ giliturã2 (gi-li-tú-rã) sf gilituri (gi-li-túrĭ) [bãgats oarã cã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “gilit2” cadi pi silaba dit mesi “li”, earã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “giliturã2” cadi pi silaba dit soni “turi”] – (unã cu gilit2)
ex: antãnjli gilituri (aradzi) a soarilui; soarili pitreatsi giliturli di jar

§ diligiturã (di-li-gi-tú-rã) sf diligituri (di-li-gi-túrĭ) – (unã cu gilit2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã