|
|
tupucu
RO:toc de gheată … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:48308>2014-05-14 22:31:14.362062 »
cãlcãnj
cãlcãnj (cãl-cắnjĭŭ) sn cãlcãnji/cãlcãnje (cãl-cắ-nji) –
1: partea di dinãpoi di la pãtuna (pata) a ciciorlui; partea di pãputsã (pat, tãcuni, tupuc), di dinãpoi, anãltsatã niheamã; partea di pãrpodi tsi acoapirã partea di dinãpoi, di la pãtuna-a ciciorlui;
2: mardzinea di pãni, i filia di pãni tsi ari parti dit aestã mardzini;
3: mardzinea di pitã, shutsãtã shi nduplicatã, icã cumata di pitã tsi ari ahtari mardzini;
(expr:
1: va yin cu cãlcãnjlji ninti = nu va yin vãrnãoarã;
2: fug cu cãlcãnjlji ninti = nu-nj para yini s-fug; nu voi s-fug)
{ro: călcâi; coltuc (de pâine); marginea sucită şi îndoită de la plăcinta aromânească}
{fr: talon; croûton de pain (pris sur un côté rond du pain); toute la partie sphérique extérieure et rabattue d’une galette feuilletée, d’une “pitã”}
{en: heel; slice with a round border, of a loaf of bread; twisted border of an Aromanian “pitã”}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoati: cãlcãnjili); mi-agudii la cãlcãnjlu di la cicior; mi doari cãlcãnjlu; nj-acupirii pãtuna shi cãlcãnjlu a ciciorlui; cicioarili a ursãljei nu-au cãlcãnji; talji-nj un cãlcãnj di pãni; tu cãlcãnjlu di pitã nu s-bagã ni veardzã, ni altu tsiva; mãncai cu multã orixi un cãlcãnj di lãptari (unã mardzini di pitã di lapti)
§ cãlciun (cãl-cĭúnŭ) sn cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) –
1: unã soi di pãrpodi cari acoapirã pata shi cãlcãnjlu-a ciciorlui (shi sh-u-adutsi cu pãputsa di casã faptã di lãnã, pãndzã i pustavi); unã soi di pãrpodz shcurti, di casã, multi ori di lãnã;
2: unã soi di pãrpodi di pustavi, fãrã pãtunji tsi s-bagã pristi pãputsã; cãlciuni, pãtunã, scufuni
{ro: un fel de ciorapi scurţi purtaţi în casă, mai mult de femei; şosetă, călţun}
{fr: chaussettes qui couvre la partie du bas du pied jusqu’à la cheville}
{en: kind of short socks worn in the house, mostly by women; short socks, half hose}
ex: cãlciunjili-lj yinea pãnã di dzinuclji
§ cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) sf cãlciunj (cãl-cĭúnjĭ) – (unã cu cãlciun)
§ cãlci-nji/cãlcinje sf cãlcinji/cãlcinje – (unã cu cãlciun)
§ caltsã (cál-tsã) sf caltsã (cál-tsã) – lucri ca pãputsã (mestri, scorni, pudimati, curdelji, etc.) tsi li poartã omlu tu partea di nghios a ciciorlui cãndu imnã (tra s-nu calcã pri loc cu ciciorlu gol); pãputsã,
patã3
patã3 (pá-tã) sf pati/pate (pá-ti) – partea di nghios a ciciorlui (di la deadziti la cãlcãnj) pri cari si ndrupashti truplu a omlui sh-cu cari da di loc omlu cãndu imnã; pãtunã, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot; (fig:
1: patã = ciuciurush, cãndu easti zborlu di cicioarli-a njiclui, a natlui; expr:
2: easi cu patili (ninti) = easi mortu)
{ro: talpa (de la picior)}
{fr: patte, plante du pied}
{en: sole (of the foot), paw (of dog, lion, etc.)}
ex: shi-nj tsã ngljatsã-a tali pati (fig: ciuciurushi); va lã easã patili nafoarã; va s-easã cu patili
(expr: va s-easã mortsã)
§ pãtunã (pã-tú-nã) sf pãtuni/pãtune (pã-tú-ni) –
1: partea di nghios a ciciorlui (di la deadziti la cãlcãnj) pri cari si ndrupashti truplu a omlui sh-cu cari da di loc omlu cãndu imnã; patã, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot;
2: unã soi di pãrpodi cari acoapirã pata shi partea di nghios a ciciorlui (faptã di pãndzã i pustavi tsi sh-u-adutsi cu pãputsãli di casã); cãlciun, cãlciuni
{ro: talpa (de la picior); un fel de ciorapi scurţi purtaţi în casă, mai mult de femei}
{fr: patte, plante du pied; chaussettes qui couvre la partie du bas du pied jusqu’à la cheville}
{en: sole (of the foot), paw (of dog, lion, etc.); kind of short socks worn in the house mostly by women}
ex: mi doari pãtuna (pata-a ciciorlui); pãtuna sh-cãlcãnjlu a ciciorlui; bagã pãtunili (pãrpodzli, cãlciunjli) n cicior; ma cãt bãga ursa pãtunjli nãinti, s-afla cu dauã cicioari nãpoi
§ pat4 (pátŭ) sn paturi (pà-turĭ) – partea di dinãpoi a pãputsãlor (cari easti di-aradã ma-analtã ca partea di dininti); tãcuni, tupuc
{ro: toc (de la pantofi)}
{fr: talon de bottes}
{en: heel (of shoe)}
ex: paturli (tãcunjli) di la curdeljli-a ljei eara multu-analti; nj-cãdzu patlu (tãcunea) di la unã curdelji
§ Patuna (Pa-tú-na) sf fãrã pl – numã tsi s-da a unui cãni tsi ari pãtunili (patili) ca-atseali di ursã
{ro: nume dat unui câine cu labele ca de urs}
{fr: nom donné à un chien qui a les pattes comme celles d’un ours}
tãcuni/tãcune
tãcuni/tãcune (tã-cú-ni) sf tãcunj (tã-cúnjĭ) – partea di dinãpoi a pãputsãlor cu cari s-calcã mpadi (sh-cari easti di-aradã multu ma-analtã ca partea di dininti); tupuc, pat;
(expr: mi tsãni (bagã) sum tãcuni = mi tsãni sum putearea-a lui shi lipseashti s-lu-ascultu, s-fac tsi-nj dzãtsi el)
{ro: toc (de la pantofi)}
{fr: talon (de souliers)}
{en: heel (of shoe)}
§ tupuc (tu-púcŭ) sn tupucuri (tu-pú-curĭ) shi tuputsi/tuputse (tu-pú-tsi) – (unã cu tãcuni)
ex: eara mãcati tupucurli (tãcunjli); tuputsili (tãcunjli) icã paturli di curdelji vor adrari
§ tãpuc (tã-púcŭ) sn tãpucuri (tã-pú-curĭ) shi tãputsi/tãputse (tã-pú-tsi) – (unã cu tãcuni)
ex: nu pot s-imnu cu tãputsi-analti; l-bãgã sum tãpuc
(expr: sum putearea-a lui); muljari-sa-l tsãni sum tãpuc
(expr: fatsi mash tsi-lj dzãtsi muljarea)