DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afendi

afendi (a-fén-di) sm invar –
1: bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic;
2: omlu tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotunusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; preftu, afendu, pãrinti, pãpã, popã
{ro: tată; preot}
{fr: père; prêtre}
{en: father; priest}
ex: ghini dzãtsea mana, ore afendi; afendi (tata) nu yini adz

§ afendu (a-fén-du) sm afendzã (a-fén-dzã) –
1: atsel trã cari lucreadzã cariva; afindico, domnu, nicuchir, chihãe;
2: tatã, afendi, baba, andic, patera;
3: preftu, afendi, pãrinti, pãpã, popã
{ro: stăpân; tată; preot}
{fr: maître; père; prêtre}
{en: boss; father; priest}
ex: tsi va dzãcã afendu-nju? (domnul, afindicolu-a meu?); afendul (nicuchirlu) a gumarlui; s-mãcã mã-ta shi afendu-tu (tatã-tu); cã nj-am mamã shi nj-am afendu (tatã); turmili a afendu-sui (a tatã-sui); afendul (preftul?, tatãl?), ea-l iu yini; afendul (preftul) intrã tu bisearicã; s-lji spunj a unui afendu (preftu) amãrtiili tsi-ai faptã; la afendul (preftul) tradzi ndreptu; vedz, afendu (pãrinte), dzãtsi Costa

§ afindico (a-fin-di-có) sm afindicadz (a-fin-di-cádzĭ) – atsel trã cari lucreadzã cariva; afendu, domnu, nicuchir, chihãe
{ro: stăpân}
{fr: maître}
{en: boss}
ex: vinji afindicolu; s-bãnedz afindico!

§ afindilji/afindilje (a-fin-dí-lji) sf afindilj (a-fin-díljĭ) – zbor di tinjii (la impirativ) cu cari-lj si greashti a unui om ma mari, a unui om tinjisit, a unui om di la chivernisi, etc.; afendilji, afindii, efendim, dumnilji, tini
{ro: domnule, domnia-ta}
{fr: monsieur, mon seigneur, (ta, sa, votre, leur) seigneurie}
{en: sir, your grace, (your) lordship}
ex: un om ca afindilja-ts (ca dumnilja-a ta, ca tini); banã la afindilja-ts!; afindilja-ts, iu ti duts?

§ afendilji/afendilje (a-fen-dí-lji) sf afendilj (a-fen-díljĭ) – (unã cu afindilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fricã

fricã (frí-cã) sf frits (frítsĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dea-lihea i minciunos); asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi chiutilichi;
(expr: frica da cicioari = frica-l fatsi omlu s-fugã unãshunã;
2: mi lja Ceashlu di fricã; adar guvojdi di fricã; li cher di fricã; mi-acatsã heavra (di fricã); nj-beau sãndzili di fricã; ngljets (di fricã); nji s-acatsã alatsili di cicioari di fricã; li gãnusescu di fricã; nj-easti fricã sh-di-aumbrã; umplu zmeanili di fricã; nj-intrã frica tu oasi; imnu cu frica n sin; nji s-adunã inima cãt un puric; nj-si mutã (scoalã) perlu di fricã; etc. = nj-easti multu fricã; lãhtãrsescu multu, nu pot s-mi min di fricã)
{ro: frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: escu singurã shi nj-easti fricã; nãsã nu vru, cã lj-eara fricã; frica ndreadzi, frica-aspardzi; cilnicamea sh-u lo fricã (lãhtãrsi); ti-acãtsa hevrili di fricã
(expr: lãhtãrseai); frica-ts da cicioari; multi frits am traptã; u lo Ceashlu di fricã
(expr: lãhtãrsi); l-vidzui furlu shi ngljitsai di fricã
(expr: nu pot s-mi min, limnusii); sh-biurã sãndzili di fricã
(expr: lãhtãrsirã); atselj tsi lã-i fricã shi di-aumbrã-lã
(expr: tsi lã-i multã fricã); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); di-atumtsea lj-intrã frica tu oasi
(expr: s-aspari multu); lu-aurlã ficiorlu shi-lj bãgã frica tu oasi; adunats guzmolj di fricã un ningã alantu; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã

§ frixi/frixe (fríc-si) sf frixi (fríc-si) – frica mari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: spaimă}
{fr: horreur, effroi}
{en: fright}

§ fricos (fri-cósŭ) adg, adv fricoasã (fri-cŭá-sã), fricosh (fri-cóshĭ), fricoasi/fricoase (fri-cŭá-si) – (om) tsi lj-easti fricã di nai ma njitsli lucri; (om) tsi s-aspari (tsi-lj si fatsi fricã multu) lishor; (lucru) tsi-l fatsi omlu s-lji hibã fricã, s-lu-acatsã lãhtara; tsi ts-adutsi fricã, ti lãhtãrseashti; chiuti, dzadila; lãhtãros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mitanji/mitanje

mitanji/mitanje (mi-tá-nji) sf mitãnj (mi-tắnjĭ) – ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui pãnã cãndu caplu da aproapea di loc (ca n fatsa-a unui amirã, bunãoarã), ca semnu di tinjii, ascultari i vreari; ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui ãn fatsa-a unei icoanã (al Dumnidzã) ca semnu cã-lj cãftãm ljirtari ti amãrtiili tsi-avem faptã
{ro: mătanie}
{fr: prosternation, génuflexion}
{en: prostration, genuflexion}
ex: fãtsea cruts shi mitãnj la Stãmãrii; ma mitãnj ca vãrnã dzatsi fãts-tsã seara la culcari; fã multi mitãnj s-ti ljartã Dumnidzã; pragmaticolu nj-deadi s-fac shaidzãts di mitãnj

§ mitãnjusescu (mi-tã-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitãnjusii (mi-tã-njĭu-síĭ), mitãnjuseam (mi-tã-njĭu-seámŭ), mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) – fac mitãnj dinintea-a unui om (a unei icoanã); pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; mi fac pishman; mitunjusescu, tunusescu, tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu, pishmãnipsescu
{ro: se căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}

§ mitãnjusit (mi-tã-njĭu-sítŭ) adg mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusits (mi-tã-njĭu-sítsĭ), mitã-njusiti/mitãnjusite (mi-tã-njĭu-sí-ti) – tsi-ari faptã mitãnj; tsi ari pricunuscutã arãulu tsi featsi shi-sh caftã ljirtari; tsi s-ari faptã pishman; pãrut arãu; mitunjusit, tunusit, tunisit, tunjisit, tãnjusit, pishmãnipsit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: sorry, repented, regretted}
ex: ca mitãnjusit (pishmãnipsit, pãrut arãu) ti ved

§ mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) sf mitãnjusiri (mi-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mitãnjuseashti; mitunjusiri, tunusiri, tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri, pishmãnipsiri
{ro: acţiunea de a se căi; căire}
{fr: action de se repentir, de regretter}
{en: action of being sorry, of repenting, of regretting}

§ mitu-njusescu (mi-tu-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitunjusii (mi-tu-njĭu-síĭ), mitunjuseam (mi-tu-njĭu-seámŭ), mitunjusitã (mi-tu-njĭu-sí-tã), mitunjusiri/mitunjusire (mi-tu-njĭu-sí-ri) – (unã cu mitã-njusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pishman

pishman (pish-mánŭ) adg pishmanã (pish-má-nã), pishmanj (pish-mánjĭ), pishmani/pishmane (pish-má-ni) – tsi easti pãrut arãu (tunusit, mitãnjusit) di-atseali tsi ari faptã; tunusit, tunisit, tunjisit, tãnjusit; mitunjusit, mitãnjusit, pishmãnipsit;
(expr: hagi-pishman = tsi s-featsi pishman ma multu di tuts)
{ro: care se căieşte, căit}
{fr: qui se repent, repenti}
{en: who is sorry, repented}
ex: si-nj ti fats pishmanã (s-tsã parã-arãu, s-ti tunuseshti), moarte; nacã vrei s-ti fats hagi-pishman?
(expr: pishman ma multu di tuts)

§ pishmani adv invar – starea (catandisea) tu cari s-aflã cariva tsi s-fatsi pishman
{ro: stare de căinţă}
{fr: état de celui qui se repente}
{en: state of the one repenting}
ex: s-turnã, s-featsi pishmani; tuts shi tuti va vã fãtsets pishmani; puitim casa, lj-ded cãpari sh-dupã nã giumitati di sãhati s-featsi pishmani

§ pishmã-nipsescu (pish-mã-nip-sés-cu) (mi) vb IV pishmãnipsii (pish-mã-nip-síĭ), pishmãnipseam (pish-mã-nip-seámŭ), pishmãnipsitã (pish-mã-nip-sí-tã), pishmãnipsiri/pishmãnipsire (pish-mã-nip-sí-ri) – nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; mi fac pishman; tunusescu, tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu; mitunjusescu, mitãnjusescu
{ro: căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}

§ pishmãnipsit (pish-mã-nip-sítŭ) adg pishmãnipsitã (pish-mã-nip-sí-tã), pishmãnipsits (pish-mã-nip-sítsĭ), pishmãnipsiti/pishmãnipsite (pish-mã-nip-sí-ti) – tsi s-ari faptã pishman; tsi-lj pari-arãu di tsi ari faptã; pãrut arãu; tunusit, tunisit, tunjisit, tãnjusit; mitunjusit, mitãnjusit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: sorry, repented, regretted}

§ pishmãnipsiri/pishmãnipsire (pish-mã-nip-sí-ri) sf pishmãnipsiri (pish-mã-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mitunjuseashti, s-pishmãnipseashti; tunusiri, tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri; mitunjusiri, mitãnjusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tunusescu

tunusescu (tu-nu-sés-cu) (mi) vb IV tunusii (tu-nu-síĭ), tunuseam (tu-nu-seámŭ), tunusitã (tu-nu-sí-tã), tunusiri/tunusire (tu-nu-sí-ri) – nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; mi fac pishman; tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu; mitunjusescu, mitãnjusescu, pishmãnipsescu;
(expr: s-tunusi cã s-featsi = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti linãvos, tsi-lj pari-arãu cã s-amintã)
{ro: căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}
ex: aush shi tiniri, yinits tra s-nã tunusim (s-pricunushtem c-avem faptã lãets shi s-nã cãftãm ljirtari); disfã-ts ocljilj ghini, ca s-nu ti tunuseshti (s-nu ti fats pishman) apoea; di-itsi featsi, s-tunusi; tora furlu s-tunusi; plãndzi amar shi s-tunuseashti; s-tunusi multu cãndu s-mindui; s-tunusi (lj-pãru arãu) shi nu va si nsoarã; mi tunusii tora, ma tsi u vrei; s-tunusi (lj-pãru arãu) shi sh-lo cãparea nãpoi

§ tunusit (tu-nu-sítŭ) adg tunusitã (tu-nu-sí-tã), tunusits (tu-nu-sítsĭ), tunusiti/tunusite (tu-nu-sí-ti) – tsi s-ari faptã pishman; tsi ari pricunuscutã arãulu tsi featsi; pãrut arãu; tunisit, tunjisit, tãnjusit; mitunjusit, mitãnjusit, pishmãnipsit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: who feels sorry, who is repented, who has regretted}

§ tunusiri/tunusire (tu-nu-sí-ri) sf tunusiri (tu-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-tunuseashti; tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri; mitunjusiri, mitãnjusiri, pishmãnipsiri
{ro: acţiunea de a se căi, căire}
{fr: action de se repentir, de regretter}
{en: action of being sorry, of repenting, of regretting}
ex: tunusirea easti unã mari curari a suflitlui; sade dureari shi tunusiri

§ tunisescu (tu-ni-sés-cu) (mi) vb IV tunisii (tu-ni-síĭ), tuniseam (tu-ni-seámŭ), tunisitã (tu-ni-sí-tã), tunisi-ri/tunisire (tu-ni-sí-ri) – (unã cu tunusescu)

§ tunisit (tu-ni-sítŭ) adg tunisitã (tu-ni-sí-tã), tunisits (tu-ni-sítsĭ), tunisiti/tunisite (tu-ni-sí-ti) – (unã cu tunusit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn