DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

culai1

culai1 (cu-láĭŭ) adv – tsi nu easti greu (tsi easti lishor) trã fãtseari; colai, lishor, ljishor, nishor, njishor, efcula
{ro: uşor}
{fr: facile, légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: nu pots dot culai (lishor); nu nã yini culai (lishor); nveatsã culai (lishor), lj-aprindi caplu; culai easti bucata aestã; culai (lishor) suntu tuti cãndu ai cu tsi s-li fats; cu tulumba si scoati apã culai (lishor)

§ culai2 (cu-láĭŭ) sm fãrã pl –
1: harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; lishurami, ljishurami, lishureatsã, njishurami;
2: atsea (calea, troplu) cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; ifculii; cearei, ceare, cire, cali, soi, trop
{ro: uşurinţă; facilitate; mijloc}
{fr: légèreté; facilité, moyen}
{en: lightness; ease, easiness; facility, means}
ex: vai aflãm vãrã culai (cearei, trop) s-ascãpãm; nu-am culai (nu pot, nu-am cum)

§ culai3/culae (cu-lá-i) sf culãi (cu-lắĭ) – (unã cu culai2)

§ culaina (cu-láĭ-na) adv – (unã cu culai1)

§ colai (co-láĭŭ) adv – (unã cu culai1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãitescu

pãitescu (pãĭ-tés-cu) (mi) vb IV pãitii (pãĭ-tíĭ), pãiteam (pãĭ-teámŭ), pãititã (pãĭ-tí-tã), pãitiri/pãitire (pãĭ-tí-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; intru huzmichear (picurar) trã arugã la un domnu; lu-arughedz pri cariva sã-nj facã un lucru; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); fac pãzari cu cariva (tri cãtã arugã, misto s-lji dau) trã lucrul tsi va-l facã trã mini; intru cu-arugã; puitescu, puituescu, arughedz, arog
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi pãitii (mi arugai) la domnu; nu mi pãiti ghini; dusirã s-pãiteascã (sã-sh aflã lucru, si s-arugheadzã); un lucrãtor s-pãiti (intrã cu-arugã) la un domnu cu ciflichi

§ pãitit (pãĭ-títŭ) adg pãititã (pãĭ-tí-tã), pãitits (pãĭ-títsĭ), pãititi/pãitite (pãĭ-tí-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti arugat tra s-facã un lucru; tsi ari faptã pãzari (tri cãt s-hibã plãtit) tra s-intrã huzmichear la cariva; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; puitit, puituit, arugat
{ro: angajat, tocmit}
{fr: engagé (un travailleur); entré en service; placé comme domestique}
{en: hired (a worker); been hired for work}

§ pãiti-ri/pãitire (pãĭ-tí-ri) sf pãitiri (pãĭ-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãiteashti un (easti pãitit ca) huzmichear; puitiri, puituiri, arugari
{ro: acţiunea de a angaja, de a tocmi; angajare, tocmire}
{fr: action d’engager (un domestique); d’entrer en service; de se placer comme domestique}
{en: action of hiring (a worker); of being hired for work}

§ nipãitit (ni-pãĭ-títŭ) adg nipãititã (ni-pãĭ-tí-tã), nipãitits (ni-pãĭ-títsĭ), nipãititi/nipãitite (ni-pãĭ-tí-ti) – tsi nu easti pãitit; tsi nu easti arugat tra s-facã un lucru; tsi nu-ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; tsi nu-ari faptã pãzari (tri cãt s-hibã plãtit) tra s-intrã huzmichear iuva; nipuitit, nearugat
{ro: neangajat, netocmit}
{fr: qui n’est pas engagé; qui n’a pas tomber d’accord}
{en: who has not been hired; who has not agreed on wages}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsilistrã2

tsilistrã2 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – hãlati cu cari s-arucã apã si s-asprucucheascã zãrzãvãts tu bãhce (lilici, earbã, etc.); hãlati cu cari s-arucã apã multã tra si s-astingã un foc mari (di casã, bunãoarã); tulumbã;
(expr: easi afoarã tsilistrã = ari cufoari)
{ro: tulumbă}
{fr: pompe}
{en: pump}
ex: nã pruscuchi cu tsilistra

§ ntsilistredz2 (ntsi-lis-trédzŭ) vb I ntsilistrai (ntsi-lis-tráĭ), ntsilistram (ntsi-lis-trámŭ), ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsi-listrari/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) – arãspãndescu multi chicuti (di apã) cu unã tsilistrã (tulumbã) pri un lucru (tra s-lu fac muceali); aruvinedz, arãvinedz, aruvrinedz, asprucuchescu, pruscutescu, prãscutescu, pluscutescu, pruscuchescu, pluscuchescu
{ro: stropi}
{fr: arroser, éclabousser, asperger}
{en: sprinkle, spray, splash}
ex: ntsilistrea (lji pruscuchea cu tsilistra) tuts atselj tsi tritsea

§ ntsi-listrat2 (ntsi-lis-trátŭ) adg ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsilistrats (ntsi-lis-trátsĭ), ntsilistrati/ntsilistrate (ntsi-lis-trá-ti) – tsi easti udat cu asprucuchirea tsi-lj si fatsi; aruvinat, arãvinat, aruvrinat, aspru-cuchit, pruscutit, prãscutit, pluscutit, pruscuchit, pluscuchit
{ro: stropit}
{fr: arrosé, éclaboussé, aspergé}
{en: sprinkled, sprayed, splashed}

§ ntsilistrari2/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) sf ntsilistrãri (ntsi-lis-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruscuteashti cu tsilistra; aruvinari, arãvinari, aruvrinari, asprucuchiri, pruscutiri, prãscutiri, pluscutiri, pruscuchiri, pluscuchiri
{ro: acţiunea de a stropi; stropire}
{fr: action d’arroser, d’éclabousser, d’asperger}
{en: action of sprinkling, of spraying, of splashing}

§ tsilistrã3 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – tulumbã di mãnã (giucãreauã) adratã di lemnu di boz (ca unã lãmnii di tufechi njicã) cu cari cilimeanjlji aminã apã i gãgoashi di ciup (stupã); silistrã, sãlistrã, zãzã, pãshpacã, pliscã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tulumbã

tulumbã (tu-lúm-bã) sf tulumbi/tulumbe (tu-lúm-bi) shi tulunghi (tu-lún-ghi) – hãlati cu cari lumea arucã apã multã (scoasã dit un arãu, lac, cãzani, etc.), diunãoarã, pristi un foc mari (di casã, bunãoarã) tra s-lu-astingã; tsilistrã
{ro: tulumbă}
{fr: pompe}
{en: fire pump}
ex: astesh foclu cu tulumba; ari puts cu tulumbã; cu tulumba si scoati apã culai

§ tulumbagi (tu-lum-ba-gí) sm tulumbageadz (tu-lum-ba-gĭádzĭ) – omlu cari caftã s-astingã un foc mari (ca di casã, bunãoarã) cu tulumba; omlu cari fatsi i vindi tulumbi
{ro: tulumbagiu}
{fr: pompier}
{en: fireman}
ex: puiti cu tulumbagilu s-lji facã tulumba la puts ti 40 di-aslanj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã