DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

am1

am1 (ámŭ) vb II avui (a-vúĭ), aveam (a-veámŭ), avutã (a-vú-tã), aveari/aveare (a-veá-ri) – (tsãn tsiva tsi) easti a meu;
(expr:
1: am, ari, etc. = escu, hiu, mi aflu, easti, s-aflã, etc.;
2: am arshini = nj-easti-arshini, mi-arushinedz;
3: am njilã = hiu njilos, mi curmã njila;
4: am arcoari = nj-easti-arcoari;
5: am inimã, curai = nu nj-easti fricã;
6: lu am tru inimã = l-voi multu;
7: lu-am tru nãri = nu-l voi;
8: lu-am tr-arcari = nu-l voi, lu cãtãfronjisescu;
9: lu am tru minti, tru oclju = mi minduescu la el;
10: nj-am menga, mintea, cãshtiga = bag oarã;
11: nu mi-ari loclu = nu-am isihii, ashteptu cu nearãvdari; nu mi tsãni loclu;
12: nj-u am = lugursescu, pistipsescu;
13: avem zbor = nã aduchim;
14: lj-am unã = lu-agudescu, lj-dau unã, lj-amin unã;
15: (am ahãti di) nu-am iu s-li bag = am multi;
16: muljarea ari ficior = muljarea amintã ficior; etc., etc., etc.)
{ro: avea, poseda}
{fr: avoir, posséder}
{en: have, own}
ex: io am oclji, voi avets ureclji; elj au semnu tu frãmti; ari
(expr: s-aflã) leamni tu pãduri; ari
(expr: easti, tricu) un mes di cãndu muri; nu lu-ari loclu
(expr: nu-ari isihii, nu-l tsãni loclu); ashi avem zbor
(expr: n-aduchim); lj-ari unã
(expr: ãlj da unã, lu-agudeashti) cu cioclu; foc lj-ari nãoarã
(expr: lj-aminã unãoarã cu tufechea); mbitatlu sh-u-ari
(expr: pistipseashti) cã nãs i amirã; chirutlu sh-u-ari
(expr: lugurseashti) cã altu ca nãs nu ari; sh-u-avurã
(expr: pistipsirã) cã suntu hicati; tsi-u ai
(expr: lugurseai) cã aduchea tsiva di banã?; tsi oarã-avem
(expr: tsi oarã easti), Nicola?; ma nu-ari
(expr: nu tricurã) trei minuti; estan nu ari
(expr: nu s-aflã) oi multi tu muntsã; nu s-ari avutã (nu-ari faptã, nu-ari criscutã) ahãtã earbã; aoa lj-ari
(expr: easti s-lj-acatsã), aclo lj-ari, lj-agiumsi; tsi om ari
(expr: easti, s-aflã) la shoput?; shtits cã ari
(expr: suntu, s-aflã) stihii aoatsi?; trã tse nu ari
(expr: nu suntu, nu es, nu s-fac) ghiftsã furi?; avea
(expr: eara, s-afla) tru-un loc un preftu; nu lu-avea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chisati/chisate

chisati/chisate (chi-sá-ti) sf chisãts (chi-sắtsĭ) – catastasea tu cari s-aflã atsel tsi easti cu punga goalã, tsi easti ftoh; lipsã di paradz tu pungã; catastasea tu cari s-aflã un embur (tugear, pãrmãteftu, etc.) cãndu lucrili (alishvirishurli) nu-lj si duc ghini (nu-aflã pãrmãtii s-acumpãrã, nu poati s-li vindã pãrmãtiili tsi ari, etc.); lipsã di vinderi; vindeari di pãrmãtii cu cheardiri; neaveari, fucãrlichi, ftohi, urfanji, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie, lipsă de bani, criză, chesat}
{fr: pauvreté, manque d’argent; stagnation des affaires, mévente, crise}
{en: poverty, lack of money; stagnation of sales, selling at a loss, crisis}
ex: anlu aestu fu mari chisati; s-iftinirã lucrili n pãzari cã easti chisati

§ chesati/chesate (chĭé-sa-ti? icã chĭe-sá-ti?) sf pl(?) – (unã cu chisati)
ex: antsãrtsu avum nã mari chesati (lipsã di paradz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

embur

embur (ém-burŭ) sm emburi (ém-burĭ) – omlu tsi acumpãrã lucri ma eftini di la oaminjlji dit un loc (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpi la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu tigearetea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; tugear, pãrmãteftu, prãmãteftu, pãrmãtar, prãmãtar, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: merchant}
ex: easti mari embur n Sãrunã

§ emboriu (em-bó-riŭ) sm emborii (em-bó-riĭ) – tehnea tsi u-ari un embur cu acumprarea, purtarea shi vindearea di lucri; emburlichi, emburii, prãmãtlichi, tugearlãchi, tigeareti
{ro: negustorie, comerţ}
{fr: commerce, négoce}
{en: commerce}
ex: nvãrteashti emboriu

§ emburlichi/emburliche (em-bur-lí-chi) sf emburlichi (em-bur-líchĭ) – (unã cu emboriu)

§ emburii/em-burie (em-bu-rí-i) sf emburii (em-bu-ríĭ) – (unã cu emboriu)

§ emburipsescu (em-bu-rip-sés-cu) vb IV emburipsii (em-bu-rip-síĭ), emburipseam (em-bu-rip-seámŭ), emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) – fac emboriu; nj-fac tehnea di embur; mi ljau cu emburlichea
{ro: face negoţ}
{fr: faire le commerce, négocier}
{en: trade}

§ emburipsit (em-bu-rip-sítŭ) adg emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsits (em-bu-rip-sítsĭ), emburipsiti/emburipsite (em-bu-rip-sí-ti) – (lucru) tsi easti acumpãrat ma eftin tra s-hibã vindut ma scumpu
{ro: negus-torit}
{fr: négocié}
{en: traded}

§ emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) sf emburipsiri (em-bu-rip-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel ti emburipseashti
{ro: acţiunea de a face negoţ}
{fr: action de faire le commerce, de négocier}
{en: action of trading}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãgãzii/mãgãzie

mãgãzii/mãgãzie (mã-gã-zí-i) sf mãgãzii (mã-gã-zíĭ) – casã (binai, argãstir, etc.) iu s-vindu multi turlii di prãmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; mãgãzã, bãcãlãchi, argãstir, duganã, dugani, argãstir, ducheanã, ducheani
{ro: prăvălie, băcănie, magazin}
{fr: épicerie, boutique, magasin}
{en: store, grocery store}
ex: u trãdzea la mãgãziili (duchenjli) cu lucri muljireshti cu neali, cu veri, cu mãndili; lu-alãsã s-aveaglji mãgãzia; mash mãgãzia fatsi tsindzãts di njilji di-aslanj

§ mãgãzã (mã-gã-zắ) sm mãgãzadz (mã-gã-zádzĭ) – (unã cu mãgãzii)

§ mãgãzãtor (mã-gã-zã-tórŭ) sm mãgãzãtori (mã-gã-zã-tórĭ) – omlu tsi tsãni unã mã-gãzii; omlu cari vindi lucri dit mãgãzii; mãgãzar, mãgãjar, argãs-tiryear, bãcal, bãcãlã; embur, tugear, pãrmãteftu
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}

§ mãgãzar (mã-gã-zárŭ) sm mãgãzari (mã-gã-zárĭ) – (unã cu mãgãzãtor)

§ mãgãjar (mã-gã-jĭárŭ) sm mãgãjari (mã-gã-jĭárĭ) – (unã cu mãgãzãtor)
ex: cã-i hilji di mãgãjar

§ nmãgãzinedz (nmã-gã-zi-nédzŭ) vb I nmãgãzinai (nmã-gã-zi-náĭ), nmãgãzinam (nmã-gã-zi-námŭ), nmãgãzinatã (nmã-gã-zi-ná-tã), nmãgãzinari/nmãgãzinare (nmã-gã-zi-ná-ri) – acumpru pãrmãtii; aduc pãrmãtii sh-u bag tu mãgãzii
{ro: înmagazina}
{fr: emmagasiner}
{en: store}
ex: bãgã si nmãgãzineadzã tutã pãrmãtia tsi lj-agiumsi adzã

§ nmãgãzinat (nmã-gã-zi-nátŭ) adg nmãgãzinatã (nmã-gã-zi-ná-tã), nmãgãzinats (nmã-gã-zi-nátsĭ), nmãgãzinati/nmãgãzinate (nmã-gã-zi-ná-ti) – (pãrmãtii) acumpratã dit unã mãgãzii; tsi easti bãgat tu mãgãzii
{ro: înmagazinat}
{fr: emmagasiné}
{en: stored}

§ nmãgãzina-ri/nmãgãzinare (nmã-gã-zi-ná-ri) sf nmãgãzinãri (nmã-gã-zi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nmãgãzineadzã lucri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prãmãtii/prãmãtie

prãmãtii/prãmãtie (prã-mã-tí-i) sf prãmãtii (prã-mã-tíĭ) – lucri tsi suntu tr-acumpãrari i trã vindeari di oaminjlji tsi fac embur-lichi; lucrili tsi li ari cariva trã vindeari tu-unã ducheani (mãgãzii i mpãzari); pãrmãtii, suvati, sãvati, malã, mãrdai, mãrdari;
(expr:
1: tsi prãmãtii di om easti = tsi soi di om easti;
2: chirutã prãmãtii easti = glar easti)
{ro: marfă}
{fr: marchandise}
{en: goods, merchandise}
ex: multã prãmãtii (malã) adusi; u shtea tsi chirutã prãmãtii
(expr: tsi glarã) easti

§ pãrmãtii/pãrmãtie (pãr-mã-tí-i) sf pãrmãtii (pãr-mã-tíĭ) – (unã cu prãmãtii)
ex: shi nviscu duganea cu pãrmãtii nauã

§ prãmãteftu (prã-mã-téf-tu) sm prãmãteftsã (prã-mã-téf-tsã) – omlu tsi acumpãrã lucri (prãmãtii) ma eftini (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpu la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu emburlichea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; pãrmãteftu, prãmãtar, pãrmãtar, tugear, embur, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear;
(expr: plãtescu ca prãmãteftu = plãtescu tinjisit, cu pãradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti)
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: mer-chant}
ex: eara bun prãmãteftu n hoarã; s-plãteshti tsi-acumpri, ca prãmãteftu

§ pãrmãteftu (pãr-mã-téf-tu) sm pãrmãteftsã (pãr-mã-téf-tsã) – (unã cu prãmãteftu)
ex: s-featsi pãrmãteftu; trec pri-aclo nãscãntsã pãrmãteftsã; yini la nãsh un pãrmãteftu; shidzu pãrmãteftul dishtiptat pãnã ca tu shasili di noapti; va sã nchir-dãseascã tutã avearea-a aishtui pãrmãteftu; pãrmãteftul cãdzu pri mari minduiri; strigã pãrmãteftul shi arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; tu casa iu avea traptã pãrmãteftsãlj

§ prãmãtar (prã-mã-tárŭ) sm prãmãtari (prã-mã-tárĭ) – (unã cu prãmãteftu)
ex: ãl bãgã pi frati-su la un prãmãtar si nveatsã zãnati

§ pãrmãtar (pãr-mã-tárŭ) sm pãrmãtari (pãr-mã-tárĭ) – (unã cu prãmãteftu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tugear

tugear (tu-gĭárŭ) sm tugeari (tu-gĭárĭ) – omlu tsi acumpãrã lucri ma eftin (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpu la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu emburlichea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; embur, pãrmãteftu, prãmãteftu, pãrmãtar, prãmãtar, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: merchant}
ex: tu casa-atsea mari bãneadzã un tugear (embur); tuts dit hoarã suntu tugeari, arãspãndits tu tut loclu

§ tugear-lãchi/tugearlãche (tu-gĭar-lắ-chi) sf tugearlãchi (tu-gĭar-lắchĭ) – tehnea tsi u-ari un tugear cu acumpãrarea, purtarea shi vindearea di lucri; tigeareti, prãmãtlichi, emboriu, emburlichi, emburii
{ro: negustorie, comerţ}
{fr: commerce, négoce}
{en: commerce}
ex: tugearlãchea (emburlãchea) easti ma buna di itsido lucru; tugear-lãchea cama avutsashti

§ tigeareti/tigearete (ti-gĭa-ré-ti) sf tigearets (ti-gĭa-rétsĭ) – (unã cu tugearlãchi)
ex: fãtsea mari tigeareti (emburlãchi)

§ tugirescu (tu-gi-rés-cu) adg tugireascã (tu-gi-reás-cã), tugireshtsã (tu-gi-résh-tsã), tugireshti/tugireshte (tu-gi-résh-ti) – tsi ari s-facã cu tugearlji; (multimi) faptã di tugeari; (hari i cusuri) di tugear;
(expr: zbor tugirescu = zbor di tugear, salami, tsi pots s-lji fats besã)
{ro: negustoresc}
{fr: de négociant}
{en: of commerce}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã