|
|
afin
afin (á-finŭ) sm afinj (á-finjĭ) – unã soi di agru-plantã njicã, arburic shcurtu shi stufos tsi creashti ma multu tu locurli di munti (ma poati s-hibã criscutã sh-imirã tu grãdinj di om), cu frãndzã lundzi, lilici di ma multi buei, sh-cu poami njits, arucutoasi, njirli-lãi, buni trã mãcari
{ro: afin}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry plant}
§ afinã (á-fi-nã) sf afindzi/afindze (á-fi-ni) – poama di afingã; afinghi
{ro: afină}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry}
§ afingã (a-fín-gã) sf afindzi/afindze (a-fín-dzi) – (unã cu afinã)
§ afinghi/afinghe (a-fín-ghi) sf afinghi/afinghe (a-fín-ghi) – (unã cu afinã)
ex: aeri adunai multi afinghi
aumbrã
aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)
§ umbrã (úm-brã) sf um-bri/umbre (úm-bri) – (unã cu aumbrã)
bufcã
bufcã (búf-cã) sf bufchi/bufche (búf-chi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, tufã, ciuciulã, ciuciulcã (fig: bufchi/bufche = lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; pufchi, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, chirãturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, shahlamari, zacati, zãcãturi)
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: gãljinã cu bufcã
coamã
coamã (cŭá-mã) coami/coame (cŭá-mi) – per lungu shi stufos tsi creashti pi grumadzlu icã schinãratlu a unor prãvdã (ca, bunãoarã, calu, ljundarlu, etc.); grivã, hioti
{ro: coamă}
{fr: crinière}
{en: mane}
ex: coama a calui
cuculj2
cuculj2 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita (bufca) di la zãrculã (cuculã); ciuciulã, ciuciulcã, fundã, tufã, bufcã;
(expr: cuculj di sfurlã = umflãtura di la capitlu di nsus a unei sfurlã)
{ro: moţ, creastă, vârf de glugă}
{fr: huppe, bout du capuchon}
{en: tuft, crest (of bird)}
ex: pulj cu cuculj; gãljinjli aesti suntu cu cuculj pri cap; s-avea ascumtã tu cuculjlu-a zãrculãljei
§ cuculjat (cu-cu-ljĭátŭ) adg cuculjatã (cu-cu-ljĭá-tã), cuculjats (cu-cu-ljĭátsĭ), cuculjati/cuculjate (cu-cu-ljĭá-ti) – tsi easti cu cuculj
{ro: moţat, cu creastă}
{fr: avec huppe, (capuchon) avec bout}
{en: with tuft, with crest}
ex: gãljina-atsea cuculjata; doi pulj cuculjats; peanili cuculjati; sfurlã cuculjatã
§ ciuciulã2 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cuculj2)
ex: dã-nj nã ciuciulã (bufcã, cuculj) trã zãrculã
§ ciuciulcã (cĭu-cĭúl-cã) sf ciuciultsi/ciuciultse (cĭu-cĭúl-tsi) – (unã cu ciuciulã2)
§ cuculã (cu-cú-lã) sf cuculi/cucule (cu-cú-li) – unã soi di cãciulã (di adimtu, pustavi, pãndzã, etc.) tsi s-adavgã la gulirlu-a paltolui tra si s-bagã pristi cap cãndu da ploai (shi s-nu s-udã perlu i caplu-a omlui); capishonã, cãpush, zãrculã, culari
{ro: capişon, glugă}
{fr: capuchon}
{en: hood}
deagã
deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz
§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã
§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}
§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)
drãzgã
drãzgã (drắz-gã) sf drãzghi/drãzghe (drắz-ghi) – arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; loc cu tufi di vlãstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tufosh; pãduri tinirã sh-multu tufoasã; arburi njits shi fundutosh (vlãstari) tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, tufani; ljanurã, janurã, yeanurã, eanurã
{ro: sihlă; crâng}
{fr: breuil; fourré; épaisseur d’une forêt; forêt jeune et très touffue}
{en: coppice, shrubs; young and bushy forest}
ex: suti di mãrshi di arbinesh umplurã drãzghili; nu putui si strãbat prit drãzgã (ljanurã, tufani)
filj2
filj2 (fíljĭŭ) sm filj (fíljĭ) – numã datã la ma multsã arburits di boi njicã, cu trup tufos sh-lumãchitsã cu mãduã groasã, cu frãndzã mãri tsi da unã-anjurizmã urãtã, cu unã soi di arapuni di lilici albi adunati stog ca nã umbrelã, ufilisiti trã ceai, shi fructi njits ca mãrdzeali aroshi-lãi; usuc, usãc, soc, saug, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, profcu, shtog
{ro: soc}
{fr: sureau}
{en: elder tree}
frãndzã1
frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã
§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)
§ frãnzã (frắn-zã) sf frãnzã (frắn-zã) – (unã cu frãndzã1)
ex: uhtã dit frãnzãli di inimã
fundã
fundã (fún-dã) sf fundi/funde (fún-di) shi fundzã (fún-dzã) –1: nod adrat dit unã panglicã di pãndzã i mitasi (mari sh-mushat ca areapitili-a unui flitur) tra sã stulseascã unã capelã (unã fustani, cutia tu cari s-aflã unã doarã, etc.); fljongu, fhiongu, fiongu;
2: ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, tufã, ciuciulã, ciuciulcã, bufcã;
(expr: lucri cu fundi = mintituri)
{ro: fundă; moţ, creastă}
{fr: gland; aigrette, houppe}
{en: bow (of ribbon), tassel; crest (of bird), tuft}
ex: ari unã fundã aspindzuratã; lai Daileani, lai fundã (fljongu) mari; ts-alãsash fundã (tufã, ciuciulã) pri frãmti; poartã nã cãciulã cu fundã; purta fesa fãrã fundã
§ fundanelã (fun-da-né-lã) sf fundaneli/fundanele (fun-da-né-li) – fundã (panglicã) ma njicã tsi s-bagã di-aradã pristi unã aranã
{ro: panglică medicinală}
{fr: ruban medicinal}
{en: medical tape, ribbon}
ex: lj-dishcljisi nã fundanelã la cicior
§ fljongu (fljĭón-gu) sn fljonguri (fljĭón-gurĭ) – nod adrat dit unã panglicã di pãndzã i mitasi (mari sh-mushat) tra sã stulseascã cutia tu cari s-aflã bãgatã unã doarã (capelã, fustani, etc.); fiongu, fhiongu, fundã
{ro: fiong, fundă}
{fr: boufette, pompon, rosette}
{en: bow (of ribbon), rosette, pompon, tuft}
§ fhiongu (fhĭón-gu) sn fhionguri (fhĭón-gurĭ) – (unã cu fljongu)
ex: shimii ligatã cu fhiongu
§ fiongu (fĭón-gu) sn fionguri (fĭón-gurĭ) – (unã cu fljongu)