|
|
deagã
deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz
§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã
§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}
§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)
drãzgã
drãzgã (drắz-gã) sf drãzghi/drãzghe (drắz-ghi) – arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; loc cu tufi di vlãstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tufosh; pãduri tinirã sh-multu tufoasã; arburi njits shi fundutosh (vlãstari) tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, tufani; ljanurã, janurã, yeanurã, eanurã
{ro: sihlă; crâng}
{fr: breuil; fourré; épaisseur d’une forêt; forêt jeune et très touffue}
{en: coppice, shrubs; young and bushy forest}
ex: suti di mãrshi di arbinesh umplurã drãzghili; nu putui si strãbat prit drãzgã (ljanurã, tufani)
pãduri/pãdure
pãduri/pãdure (pã-dú-ri) sf pãduri (pã-dúrĭ) – loc multu tes tu cari crescu arburi (di-aradã agri, icã siminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, sculari casi, fãtearea di cãrtsã, etc.), tu cari creashti sh-earbã, lilici, mushclji, etc. sh-bãneadzã agru prici, agru pulj, etc.; curii, codru, codur, dubrac, urmanj, das;
(expr:
1: pãduri greauã = pãduri stufoasã, ntunicoasã, cu multi shi ndisati tufishuri;
2: pãduri avigljatã = pãduri di-aradã cu ponj bitãrnji, tsãnutã ma multu trã mushuteatsã shi primnãri, iu nu s-alasã tãljarea-a arburlor;
3: buriclu di pãduri = mesea-a pãduriljei;
4: scos dit pãduri; om di pãduri = om pãdurish, om aghru, tsi easti aghru ca di la oi)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); nu-i pãduri (curii) fãrã surtseali; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; pãdurli suntu multi; lja leamni dit pãduri; s-turna ncãrcatã cu leamni dit pãduri; suntu pãduri di cãstãnj; acãtsarã s-aurlã ljundarlji shi s-mutã pãdurea di zghic; avdu dit mardzinea-a pãduriljei nã vreavã mari; u-adusirã tu-unã pãduri stufoasã, ntuni-coasã; agiumsi tu buriclu di pãduri
(expr: tu mesea di pãduri); lu scoasi ficiorlu tu-unã pãduri greauã
(expr: pãduri ndisatã)
§ pãduricã (pã-du-rí-cã) sf pãduritsi/pãduritse (pã-du-rí-tsi) – pãduri njicã
{ro: pădurice}
{fr: petite forêt}
{en: small forest}
§ pãdurici/pãdurice (pã-du-rí-ci) sf pãdurici/pãdurice – (unã cu pãduricã)
§ pãdurami/pãdurame (pã-du-rá-mi) sf pãdurãnj (pã-du-rắnjĭ) – loc multu tes sh-cu multi pãduri
{ro: pădure întinsă}
{fr: grande forêt}
{en: large forest}
§ pãdurlichi/pã-durliche (pã-dur-lí-chi) sf pãdurlichi (pã-dur-líchĭ) – (unã cu pãdurami)
pãtulj
pãtulj (pã-túljĭŭ) sn pãtulji/pãtulje (pã-tú-lji) –
1: tsarcu (cutar) njic faptu trã prãvdzã (njelj i cãpri); tsarcu (cutar) njic faptu cãt tri unã oai tra si sã nveatsã cu-un njel xen, tra s-lji da lapti s-sugã; pitulj, pãtljauã, pãtiljauã, pãturicã, culcush, ascumtish;
2: loc tufos cu schinj sh-ljanuri prit cari s-treatsi greu
{ro: ţarc mic pentru miei; culcuş, ascunziş}
{fr: petit enclos fait pour les agneaux ou les chevreaux, fourré des broussailles, gîte, terrier}
{en: small enclo-sure made for lambs, lair, den}
ex: pãtuljli (cutarli) a edzlor; adãrã ninga dauã pãtulji; mi-ascumshu tu pãtulj (tu-un loc tufos)
§ pitulj (pi-túljĭŭ) sn pitulji/pitulje (pi-tú-lji) – loc (ascumtish, tufish) iu sh-trec noaptea (dormu, dizvursescu i sh-aflã apanghiu) prãvdzãli, puljlji, zulãchili dit pãduri, etc.; pãtulj, pãtiljauã, pãtljauã, pãturicã, loj, loji, lujar, yitachi, ashtirnut, culcush, tufish, mãrunã, scrob, buloc, ascumtish, cripsanã
{ro: culcuş, vizuină, tufiş, culcuş, ascunziş}
{fr: fourré des broussailles, gîte, tanière, antre, terrier}
{en: thicket, hiding place, resting place, lair, den}
ex: dit pituljlu (ascumtishlu) di cornji; intrã tu pitulj (culcush)
§ pãtiljauã (pã-ti-ljĭá-ŭã) sf pãtiljei (pã-ti-ljĭéĭ) – (unã cu pitulj)
ex: nu eara pãtiljauã (ascumtish) s-nu u shtibã
§ pãturicã (pã-tu-rí-cã) sf pãturitsi/pãturitse (pã-tu-rí-tsi) – (unã cu pãtiljauã)
ex: si s-ascundeari tu pãturitsi
§ pãtljauã (pãt-ljĭá-ŭã) sf pãtljei (pãt-ljĭéĭ) – (unã cu pãtljauã)
ex: cãnili durnja tu unã pãtljauã (tufã); ndzãri tu-unã pãtljauã (mãrunã) ascumtsã doi inshi; lom tufechili dit pãtljauã (ascumtish)
spãrangã
spãrangã (spã-rán-gã) sf spãrãnghi (spã-rắn-ghi) – numã datã la unã soi di earbã, criscutã di om tu bãhceadz trã mãcari icã tu glastri n casã trã mushuteatsã (ma earbã tsi poati s-creascã sh-agrã prit pãshunj, tufishuri, locuri arinoasi, etc.), cu arãdãtsina cãrnoasã sh-cu frãndzãli tsi armãn nicriscuti shi sta alichiti di lumachi (ca unã soi di soldzã); lumachea cu-aesti frãndzã armasi nicriscuti, tsi easti multu nostimã tu mãcari, cãndu easti ninga tinirã shi freshcã
{ro: sparanghel}
{fr: asperge}
{en: asparagus}
tufã1
tufã1 (tú-fã) sf tufi/tufe (tú-fi) –
1: arburi njic sh-fundutos cu multi frãndzã shi alumãchi (cari, multi ori, es ndreptu dit arãdãtsina-a lui); arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufani, tufish;
2: mãnuclju di-alumãchi i lãludz; vãndachi, fãndachi, mãrdar, mãnuclju, dimati
{ro: tufă, buchet} {fr buisson: bouquet}
{en: bush, thicket, bunch (of branches, flowers)}
ex: voi s-adar nã tufã (mãnuclju di lãludz?); cati tufã (tufish) sh-cãpitanlu; casi njits s-ascundea sum tufili di ponj; tufa cu cipet; lã ishirã n cali cãndu yinea, cu tufi (vãndãchi) di flori; bãgã sum cãpitãnj unã tufã (vãndachi) di vãsileac; nj-adusi nã tufã (mãnuclju, ligãturã) di tseapã
§ tuficã (tu-fí-cã) sf tufitsi/tufitse (tu-fí-tsi) shi tufici/tufice (tu-fí-ci) – tufã njicã, tufã (di-alunj); tumbã di lãludz
{ro: tufă mică, buchet (de flori)}
{fr: buisson de coudriers; bouquet (de fleurs)}
{en: thicket (of hazelnut); bunch (of flowers)}
§ tufani2/tufane (tu-fá-ni) sf tufãnj (tu-fắnjĭ) – arburi njic sh-fundutos, cu multi frãndzã shi alumãchi cari es (multi ori) ndreptu dit arãdãtsina-a lui; arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, ljanurã
{ro: boschet}
{fr: bosquet}
{en: thicket}
ex: s-ascumsi pit tufãnj shi l-ascãpã dit mãnã
§ tufish (tu-físhĭŭ) sn tufishi/tufishe (tu-fí-shi) – (unã cu tufani2)
ex: tu un tufish (tufã, tufani) vidzui un cap di gumar; suntu pulj tsi fac cuibarili pit tufishi
§ tufos (tu-fósŭ) adg tufoasã (tu-fŭá-sã), tufosh (tu-fóshĭ), tufoasi/tufoase (tu-fŭá-si) – (ponj, arburi) tsi au multi frãndzi shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi ari multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi suntu spesh shi ndisats; stufos, stufutos, stuputos, fundutos, des, spes, ndisat, picnos
zmearã
zmearã (zmeá-rã) sf zmeari/zmeare (zmeá-ri) shi zmeri (zmérĭ) – earbã di primuvearã cari creashti tu tufishuri, mardzina di pãduri sh-di-ayinj, tu grãdinj, etc. tsi anjurzeashti mushat, easti bunã tu mãcari (tu piti), cu lilici albi tsi au un cicior piros, sh-cu fructul subtsãri, lungu sh-piros
{ro: hasmaţuchi}
{fr: plante printanière dont on fait des galettes}
{en: spring plant with a nice smell, good for eating}