DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tueagã

tueagã (tu-ĭá-gã) sf tuedz (tu-ĭédzĭ) shi tueadzi (tu-ĭá-dzi) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (multi ori turnat ca un duxar tu-un capit) trã tsãneari tu mãnã (di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã); bãstuni (di cari pots s-ti-andoapiri); pulean, puljan, bãstuni, teg, tueag, ciumag, ciumagã, cãrlibanã
{ro: toiag, baston}
{fr: long bâton}
{en: cane, walking stick}
ex: aush cu tueagã; lo tueaga (bãstunea) tru mãnã; tueagã di her shi pãputsã di her vai adar; cu-unã tueagã tru mãnã; asunã pri loc trei ori cu-unã tueagã di her cãntatã

§ tueag (tu-ĭágŭ) sn tueadzi/tueadze (tu-ĭá-dzi) shi tuedz (tu-ĭédzĭ) – (unã cu tueagã)
ex: nã moashi-oamã, ndrupãtã di tueag (bãstuni); tueadzi di cornu

§ teag (teágŭ) sn teadzi/teadze (teá-dzi) – (unã cu tueagã)

§ teg (tégŭ) sn tedzi/tedze (té-dzi) – (unã cu tueagã)
ex: purta un teg (unã ciumagã) tu mãnã; ved un teg (unã bãstuni) fãrã domnu; tuts ciurbageadzlji au teg (tueagã), pulean (bãstuni) tru mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãstuni/bãstune

bãstuni/bãstune (bãs-tú-ni) sf bãstunj (bãs-túnjĭ) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (di multi ori turnat tu-un capit) trã tsãneari cu mãna di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã; bãstun, tueag, tueagã, dicanichi, etc.;
(expr: ãlj spun bãstunea = ãl fuvirsescu)
{ro: baston, toiag}
{fr: bâton, canne}
{en: cane, walking stick}
ex: nji spuni nãs bãstunea
(expr: mi fuvirseashti); avea nã bãstuni cu cãrnicoaci (bãstuni cu multi noduri)

§ bãstun (bãs-túnŭ) sn bãs-tunj (bãs-túnjĭ) – (unã cu bãstuni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãntu2

cãntu2 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) – lj-aruc (ãlj fac) amãyi, tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi di-aradã (i) nu poati s-li facã altã soi, (ii) nu vrea li-adra altã soi shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã; fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; ncãntu, mãyipsescu, amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu;
(expr:
1: lj-cãntu = (i) lj-dzãc tsiva shi-l mãyipsescu cu zboarã tra s-lu-arãd shi s-facã tsi voi mini; (ii) lj-dzãc papardeli, gavumãri, glãrinj, chirãturi, vruti sh-nivruti, etc.;
2: tsi-lj cãntsã shi tsi-lj discãntsã = tsi papardeli-lj dzãts, tsi-lj dzãts s-lu-arãdz, tsi-l mãyipseshti cu zboarã)
{ro: vrăji; fermeca}
{fr: ensorceler; charmer}
{en: cast a spell; charm}
ex: u cãntã (mãyipsi) sh-deapoea u discãntã; tsi-lj cãntsã shi tsi-ts discãntã?
(expr: tsi glãrinj ãlj dzãts shi tsi ts-apãndiseashti?); mi doari caplu di cãti-nj cãntash
(expr: glãrinjli tsi-nj dzãsish)

§ cãntat2 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) – tsi ari hãri shi puteri di thamã (nishani, ciudii) tsi es nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi-lj s-ari arcatã mãyi; ncãntat, mãyipsit, mãndipsit, numãtsit, nãmãtisit, aumbros, aumbrat
{ro: vrăjit, fermecat, năzdrăvan}
{fr: ensorcellé; charmé}
{en: who has been casted (under) a spell; charmed}
ex: calu eara di cãntatslji (mãyipsit); eara un cal cãntat; loc nicurat sh-cãntat (mãyipsit); pulj cãntat (mãyipsit); tueagã di her cãntatã (mãyipsitã); un mer cãntat (mãyipsit) shi discãntat

§ cãntari2/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; fãtseari-amãyi; ncãntari, mãndipsiri, mãyipsiri, amãyipsiri, mãghipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri
{ro: acţiunea de a vrăji, de a fermeca}
{fr: action d’ensorceler, de charmer; charme}
{en: action of casting a spell, of charming; spell}
ex: cu cãntari (arcari mãyi) sh-discãntari-l featsi nãpoi om

§ ncãntu1 (ncắn-tu) vb I ncãntai (ncãn-táĭ), ncãntam (ncãn-támŭ), ncãntatã (ncãn-tá-tã), ncãntari/ncãntare (ncãn-tá-ri) – (unã cu cãntu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dicanichi/dicaniche

dicanichi/dicaniche (dhi-ca-ní-chi) sf dicanichi (dhi-ca-níchĭ) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (di multi ori turnat tu-un capit) trã tsãneari cu mãna di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã; bãstuni, bãstun, tueag, tueagã, etc.
{ro: cârje}
{fr: bâton, matraque}
{en: cruch}
ex: tastrili shi dicanichili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ndrupãscu

ndrupãscu (ndru-pắs-cu) (mi) vb IV ndrupãi (ndru-pắĭ), ndrupam (ndru-pámŭ), ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) – tra s-nu cadã un lucru, l-fac si s-areadzimã di-un altu lucru (andoapir, stur, durec, etc.); ndoapir, ndoapãr, ndoapur, andoapir, andoapãr, ãndoapir, ãndoapãr, acumsescu, acumbusescu
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer, soutenir}
{en: support, sustain}
ex: si ndrupã di un bucium; si ndrupã putsãn di nãs; andrupa-ti di fag; ndrupãts-vã di noi; vrem si ndrupãm gardul

§ ndrupãt (ndru-pắtŭ) adg ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãts (ndru-pắtsĭ), ndrupã-ti/ndrupãte (ndru-pắ-ti) – tsi s-areadzimã (si ndrupashti) di tsiva; ndupirat, ndupãrat, ndupurat, andupirat, andupãrat, ãndupirat, ãndupãrat, acumsit, acumbusit
{ro: rezemat}
{fr: appuyé, soutenu}
{en: supported, sustained}

§ ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) sf ndrupãri (ndru-pắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-areadzimã; ndupirari, ndupãrari, ndupurari, andupirari, andupãrari, ãndupirari, ãndupã-rari, acumsiri, acumbusiri
{ro: acţiunea de a rezema, de a propti; rezemare, proptire}
{fr: action de s’appuyer, de soutenir}
{en: action of supporting, of sustaining}

§ andrupãscu (an-dru-pắs-cu) (mi) vb IV andrupãi (an-dru-pắĭ), andrupam (an-dru-pámŭ), andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)
ex: mi-andrupãi di nãs

§ andrupãt (an-dru-pắtŭ) adg andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãts (an-dru-pắtsĭ), andrupãti/andrupãte (an-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

§ andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) sf andrupãri (an-dru-pắrĭ) – (unã cu ndrupãri)

§ ãndrupãscu (ãn-dru-pắs-cu) (mi) vb IV ãndrupãi (ãn-dru-pắĭ), ãndrupam (ãn-dru-pámŭ), ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãri/ãndrupãre (ãn-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)

§ ãndrupãt (ãn-dru-pắtŭ) adg ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãts (ãn-dru-pắtsĭ), ãndrupãti/ãndrupãte (ãn-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsãruhi/tsãruhe

tsãruhi/tsãruhe (tsã-rú-hi) sf tsãruhi (tsã-rŭhĭ) – atsea tsi sh-bagã huryeatsli tu cicior tra s-imnã calea (tu loc di pãputsã), adratã di-unã cheali (di-aradã di porcu) bãgatã sum pãtuna-a ciciorlui sh-acãtsatã pisuprã cu nujitsi (ciori, di-aradã di cheali);
(expr:
1: strindzi-ts tsãruhili = agunjisea-ti;
2: nj-bag tsãruhili amolj = mi ndreg tra s-fug;
3: lj-dau tsãruhili (tu mãnã) = l-dau nafoarã, lu-agunescu (di la lucru, di-acasã, etc.), lu scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tastrul (poarca);
4: si-nj ljai (si-nj mãts) tsãruhili! = nu va pots si-nj ljai (si-nj mãts) tsiva; nu-armãni tsiva dupã mini)
{ro: opincă}
{fr: sandale des paysans}
{en: peasants’s sandal}
ex: laea-nj, va s-mi moarã pãnã si-nj mi-adarã, sh-multu tinjisitã pãnã s-mi mãritã (angucitoari: tsãruhea); purtã tsãruhi anj di dzãli dupã tsi s-mutã dit hoarã; nã pãreaclji di tsãruhi aroshi, cari si-nj dai, arãu nu vai fats; dimãndats unã pãreaclji di tsãruhi sh-un tueag di her; va s-tsã mãncã tsãruhili!
(expr: tsi va-ts facã, nu-ari tsi s-tsã lja!); noi s-tsã mãcãm la numtã, tini a nauã tsãruhili
(expr: noi va videm hãiri di la tini, ma tini nu va s-ai tsiva di la noi); lj-deadirã tsãruhili a coluvlui
(expr: lu-agunirã) dit sutsata-a lor

§ tsãruhar (tsã-tu-hárŭ) sm tsãruhari (tsã-tu-hárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi tsãruhi; tsãngar, tsãrhã; pãpugi, pãputsar, curdilar, curdilã
{ro: opincar}
{fr: celui qui fait des sandales des paysans}
{en: maker of peasants’s sandal}
ex: am un frati tsãruhar (tsi fatsi tsãruhi)

§ tsãrhã (tsãr-hắ) sm tsãrhadz (tsãr-hádzĭ) – (unã cu tsãruhar)

§ tsãngar (tsãn-gárŭ) sm tsãngari (tsãn-gá-rĭ) – omlu tsi fatsi i mirimitiseashti pãputsã i tsãruhi; tsãrhã, tsãruhar; pãpugi, pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã
{ro: cizmar}
{fr: bottier, qui fait des sandales}
{en: shoemaker}
ex: lucreadzã sh-el tsãngar

§ ntsãruhi (ntsã-rúhĭŭ) (mi) vb I ntsãruheai (ntsã-ru-hĭáĭ), ntsãruheam (ntsã-ru-hĭámŭ), ntsãruheatã (ntsã-ru-hĭá-tã), ntsãruheari/ntsãruheare (ntsã-ru-hĭá-ri) – (nj-)bag tsãruhili n cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yioarã

yioarã (yi-ŭá-rã) sf yiori (yi-órĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di agru-lilici tsi crescu pri cãmpu shi prit pãduri, cari nflurescu primuveara agonja, cari au ca unã soi di tseapã tu loc dit cari creashti un trup cu dauã frãndzã strimti sh-lundzi shi lilici di-unã hromã njirlã, vinitã, trandafilii i albã tsi-anjurzescu mushat; ghioarã, manushachi, musahi; catsitã
(expr:
1: yioarã chipuratã = yioarã cu dintsã di mardzini, ca chipuratã di tsiva;
2: (tsiva, chealea) s-fatsi yioarã = (tsiva, chealea) lja hroma vinitã ca-atsea di yioarã)
{ro: viorea, toporaş}
{fr: violette, scille a deux feuilles}
{en: violet, alpine squill}
ex: nveasta trimbura ca yioara; s-ti fats mushatã sh-calotihã, s-ai ocljilj ca yioarili din pãduri; am ocljilj a mei ca dauã yiori; featili avea fãtsli ca yiori; chealea sh-carnea murnescu, s-fac yioarã
(expr: lja hroma vinitã a yioarãljei); lã si fãtsea cãrnurli murni yioarã
(expr: ca yioara); furã bãtuts cu tueaguri pãnã lã si featsi truplu yioarã
(expr: vinitã ca yioara)

§ ghioarã (ghi-ŭá-rã) sf ghiori (ghi-órĭ) – (unã cu yioarã)
ex: s-ved mushatili lilici, culeastrandu shi ghiori (manushachi); ghiorli suntu multu mushati; avem tu gãrdina-a noastrã multi ghiori (manushachi), avem shi ghiori chipurati
(expr: yiori cu dintsã)

§ nyiuredz (nyi-u-rédzŭ) (mi) vb I nyiurai (nyi-u-ráĭ), nyiuram (nyi-u-rámŭ), nyiuratã (nyi-u-rá-tã), nyiurari/nyiurare (nyi-u-rá-ri) –
1: limpidzãscu (cur, lãgãrsescu) cu larea; u fac s-aspunã limpidi;
2: u fac s-aibã bueaua-a yioarãljei; yiuredz
{ro: limpezi; face limpede ca o viorea}
{fr: rendre très claire par lavage; donner une couleur semblable à celle de la violette}
{en: make it clear by washing; give a color like that of a violet}

§ nyiurat (nyi-u-rátŭ) adg nyiuratã (nyi-u-rá-tã), nyiurats (nyi-u-rátsĭ), nyiurati/nyiurate (nyi-u-rá-ti) – tsi-aspuni limpidi cu larea tsi-lj si fatsi; tsi easti di hroma-a unei yioarã; yiurat
{ro: bine spălat, foarte limpede, de culoarea viorelei}
{fr: très bien lavé, très propre, très clair}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn