|
|
tucini/tucine
tucini/tucine (tu-cí-ni) sm – vedz tu tãciuni1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tãciuni1birbec
birbec (bir-bécŭ) sm birbets (bir-bétsĭ) – mascurlu a oailjei; areati
(expr:
1: earba-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
2: birbec strif = birbec di trei anj)
{ro: berbec}
{fr: bélier}
{en: ram, buck}
ex: patru imnã, patru sta, dauã s-bat, mpadi nu cad (angucitoari: birbeclu i tsaplu); turma njardzi dupã birbec; nu au nits noatinj, ni birbets; lu-arucuti ca birbeclu; cloputli-a birbetslor suntu di tuci, earã a tsachilor suntu di bãcãri; a unui birbec bun lj-yin treidzãts pãnã la tsindzãts di oi; ea mutrits-lu di pi cheptu, s-pari ca birbec aleptu; oi, oi, grambolu-a meu, oi, oi, birbeclu-a meu; birbeclu di doi anj easti mljor; tu Machidunii s-mãcã cãndutsido carnea di birbec
§ birbeatsi/bir-beatse (bir-beá-tsi) sm birbets (bir-bétsĭ) – (unã cu birbec)
§ birbeacã (bir-beá-cã) sf birbeatsi/birbeatse (bir-beá-tsi) – oai tsi sh-u-adutsi cu un birbec (fig: birbeacã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni ca un bãrbat; bãrbatã, biroanji, bãrbãtoanji)
{ro: oaie care seamănă cu un berbec}
{fr: brebis qui ressemble à un bélier}
{en: sheep resembling a ram}
ex: muljari ca birbeacã; iu dats feata ca birbeacã (mushatã shi gioni)
§ birbicush (bir-bi-cúshĭŭ) sm [birbicushã (bir-bi-cú-shã)], birbicush (bir-bi-cúshĭ), [birbicushi/birbicushe (bir-bi-cú-shi)] – tinir, njic birbec
{ro: berbecuş}
{fr: jeune bélier}
{en: young ram, young buck}
ex: ari un ficior ca un birbicush; l-durea birbicusha di oai (oaea ca un birbicush)
§ birbicar (bir-bi-cárŭ) sm birbicari (bir-bi-cárĭ) – picurar tsi pashti birbetslji
{ro: cioban de berbeci}
{fr: berger gardeur de béliers}
{en: shepherd of rams}
ex: birbicarlji, nutinarlji shi stirparlji pascu tu muntsã ma-analtsã di atselj iu pascu cãprarlji, mãtricarlji shi muldzarlji
brundzu
brundzu (brún-dzu) sm brundzuri (brún-dzurĭ) – amisticãturã di bãcãri cu metali ca ganumã (cãlai), mulidi, etc. tsi u fatsi bãcãrea multu ma sãnãtoasã; tungi, tungiu, tuci
{ro: bronz, tuci, alamă}
{fr: airin, bronze}
{en: bronze, brass}
chilunghi1/chilunghe
chilunghi1/chilunghe (chi-lún-ghi) sf chilunghi (chi-lún-ghi) – chelindru lungu shi gol nãuntru (ca unã sulinã) faptu di tiniche (tuci, chirmidã, etc.) prit cari poati s-treacã fumlu di la ugeac (vimtu, apã din casã sh-di la fãntãnã, petrol, etc.); chiungu, chiuncu, chiunghi, sulinã, sulinar, piscalã
{ro: burlan, ţeavă}
{fr: tuyau (de tuile), tube, conduit}
{en: pipe, duct}
ex: fumlu easi prit chilunghi; aspusi tsi pãtsã sh-cum vrea-l frãngã chilunghea
(expr: va-l frãndzea di shcop)
§ chiungu (chĭún-gu) sn chiunguri (chĭún-gurĭ) shi chiundzi/chiundze (chĭún-dzi) –
1: unã soi di cali adratã di cheatrã (lemnu, mital, chirmidã, etc.) maxus trã curdzeari apã pri nãsã dit un loc iu s-aflã apã multã tu-un altu loc iu nu s-aflã dip (trã beari, trã udari loclu, etc.); chiuncu, chiunghi;
2: chilunghi, sulinar, sulinã, piscalã;
(expr: s-lji mi cac pri chiungu = angiurãturã, blãstem: s-lji mi cac pri mirminti)
{ro: apeduct; ţeavă}
{fr: aqueduc; tuyau, tube, conduit}
{en: aqueduct; pipe, duct}
ex: ugeacurli noi s-fac tora cu chiundzi; s-asparsi chiungul sh-tr-atsea yini apa turburi la fãntãnã
§ chiunghi/chiunghe (chĭún-ghi) sf chiunghi (chĭún-ghi) – (unã cu chiungu)
§ chiuncu (chĭún-cu) sn chiuncuri (chĭún-curĭ) – (unã cu chiungu)
cirlac
cirlac (cir-lácŭ) sm cirlats (cir-látsĭ) – cãrbuni tsi ardi fãrã pirã (shi scoati, poati, niheamã fum); cumatã di lemnu tsi ardi ninga; tãciuni, tucini, jar, stãcãn
{ro: tăciune arzând}
{fr: fumeron, tison}
{en: burning coal, burning wood; embers}
cloput
cloput (cló-putŭ) sn cloputi/clopute (cló-pu-ti) – unã soi di chipru (di tuci) tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã turnatã cãtrã nghios, cari s-acatsã ma multu di gusha-a birbetslor (a vãtslor, a caljlor) sh-cari asunã, cãndu s-minã limba spindzuratã nãuntru; chipru, chipur, ciocan, tracã
{ro: talangă}
{fr: sonnaille, grelot}
{en: bell}
ex: oai cu cloput; va mi-adar bubair cu tuti cloputli di oi; sh-treatsi chipri-sh-cloputi cãti putu s-poartã
§ cluputic (clu-pu-tícŭ) sn cluputitsi/cluputitse (clu-pu-tí-tsi) – cloput ma njic, ciucãnic, ciucãnici, cluputici
{ro: clopoţel, talangă mică}
{fr: petite sonnaille, petit grelot}
{en: small bell}
§ cluputici (clu-pu-tícĭŭ) sn cluputici/cluputice (clu-pu-tí-ci) – (unã cu cluputic)
§ ciocan (cĭó-canŭ) sn ciocani/ciocane (cĭó-ca-ni) – un cloput niheamã ma njic
{ro: clopot (de ovine), talangă}
{fr: sonnaille en fonte plus petite que le “cloput”, grelot de fonte}
{en: bell (smaller than the “cloput”)}
ex: s-avdu n dipãrtari ciocani (cloputi) di oi; lu-agudi cu-un ciocan n cap
§ ciucãnic (cĭu-cã-nícŭ) sn ciucãnitsi/ciu-cãnitse (cĭu-cã-ní-tsi) – ciocan ma njic, ciucãnici, cluputic, cluputici
§ ciucãnici (cĭu-cã-nícĭŭ) sn ciucãnici/ciucãnice (cĭu-cã-ní-ci) – (unã cu ciucãnic)
§ ciucanã (cĭu-cá-nã) sf ciuca-ni/ciucane (cĭu-cá-ni) – oai i caprã cu ciocan di gushi
jar
jar (jĭá-rŭ) sm jari (jĭárĭ) – lemnul (cãrbunili) cãndu ardi fãrã pirã, easti tut arosh shi da multã cãldurã; cãrbuni-apres, tãciuni, tucini, stãcãn, cirlac; (fig:
1: jar = foc; expr:
2: jar acupirit = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit;
3: un jar di fumealji = multã fumealji, crimã di njits, jurdunã di cilimeanj;
4: escu ca jarlu = ardu ca foclu;
5: escu (stau ca) pi jar = mizi pot s-ashteptu ta si s-facã un lucru (s-fug); nu mi tsãni loclu; stau ca pi schinj;
6: calcu ca pi jar = fac un lucru cu multu-angãtan; imnu cu multã cãshtigã)
{ro: jar, jeratic}
{fr: charbon ardent}
{en: hot coals}
ex: nu ari jar (cãrbunj) tra s-frigã njelu; sh-alasã vatra fãrã jar; canda calcu pi jari apresh
(expr: l-fac un lucru cu multã cãshtigã); aveaglj-ti di jar acupirit
(expr: om ipucrit, ascumtu); avea casã mari sh-un jar di fumealji
(expr: fumealji multã); adu un jar (fig: un foc); escu pi jar
(expr: mizi pot s-ashteptu) pãnã-nj yini nã carti
§ njiredz (nji-rédzŭ) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – [zborlu, deadun cu dirivatili-a lui di ma nghios: “njirai, njiram, njiratã, njirari, etc.”, easti unã exceptsii iu “nj” s-avdi cu dauã bots ahoryea “n” shi “j”; nu s-avdi ca unã singurã boatsi, cum s-avdi, bunãoarã, “nj”-lu dit zborlu “njel”] – ardu sh-mi fac jar
{ro: deveni jeratic}
{fr: (se) transformer en charbon ardent}
{en: become hot coals}
ex: pãnã si njireadzã crãciunjlji
§ njirat3 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njirati/njirate (nji-rá-ti) – (lemnul, cãrbunili, etc.) tsi s-ari faptã jar
{ro: devenit jeratic}
{fr: transformé en charbon ardent}
{en: that became hot coals}
§ njirari3/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si njireadzã (lemnu, cãrbuni, etc. s-fatsi jar)
{ro: acţiunea de a deveni jeratic}
marmurã
marmurã (már-mu-rã) sf marmuri/marmure (már-mu-ri) – cheatrã mushatã (albã multi ori cu arãdz ma ncljisi) dit cari s-fac agalmi (casi, scãri, pãtunji, etc.); marmuri, marmori, marmarã, marmar
{ro: marmură}
{fr: marbre}
{en: marble}
ex: ca marmura armasi; mash tru marmuri ncljigati
§ marmuri/marmure (már-mu-ri) sf mãrmuri (mắr-murĭ) – (unã cu marmurã)
ex: mãrmuri frãmti
§ marmori/marmore (már-mo-ri) sf marmori/marmore (már-morĭ) – (unã cu marmurã)
§ marmarã1 (már-ma-rã) sf marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã
§ marmar1 (már-marŭ) sn marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: shidea ca un marmar; marmar albu sh-aratsi; nã crutsi di marmar
§ mirmer1 (mir-mérŭ) sn mirmeri/mirmere (mir-mé-ri) – (unã cu marmurã)
ex: unã ploaci di mirmer (marmurã); ashtirnurã bisearica cu mirmer (marmurã); tatsi ca cheatra di mirmer
§ marmar2 (már-marŭ) adg marmarã (már-ma-rã), marmari (már-marĭ), marmari/marmare (már-ma-ri) – tsi easti ca marmura, mushatã, albã sh-aratsi
{ro: marmoreu}
{fr: marmoréen}
{en: like marble}
ex: gljetslu marmar (ca di marmurã) di la mori
§ mãrmãritsã (mãr-mã-rí-tsã) sf mãrmãritsi/mãrmãritse (mãr-mã-rí-tsi) – marmurã ma njicã
{ro: marmură mică}
{fr: petit marbre}
{en: small marble}
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã
§ mãrmurisescu (mãr-mu-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrmurisii (mãr-mu-ri-síĭ), mãrmuriseam (mãr-mu-ri-seámŭ), mãrmurisitã (mãr-mu-ri-sí-tã), mãrmurisiri/mãrmurisire (mãr-mu-ri-sí-ri) – mi fac (armãn) ca marmura (corcan sh-fãrã s-mi min dip dit loclu iu mi aflu); limnusescu, limnedz, nmãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu
piscã
piscã (pís-cã) sf pischi/pische (pís-chi) – un lucru (ca un chelindru suptsãri sh-gol nuntru) cari scoati un shuirat cãndu vimtul treatsi (suflã) prit nãs; unã hãlati njicã cu cari shuirã njitslji; pilipiscã, fluearã
{ro: fluieraş}
{fr: petit sifflet}
{en: small whistle}
ex: cãntã tutã oara cu pisca; piscã (= veargã) di tuci
§ pilipiscã (pi-li-pís-cã) sf pilipischi/pilipische (pi-li-pís-chi) – (unã cu piscã)
ex: lã adusi a ficiorlor multi pilipischi dit pãnãyir; nu-lj tatsi pilipisca-a njiclui
§ pizgã (píz-gã) sf pizghi/pizghe (píz-ghi) – shuirãtura tsi u scoati unã pampori
{ro: şuerătură de vapor}
{fr: sifflement d’un bateau}
{en: whistle made by a ship}
§ piscalã (pis-cá-lã) sf piscali/piscale (pis-cá-li) – chelindru lungu shi gol nãuntru faptu di tiniche (tuci, chirmidã, etc.) prit cari poati s-treacã vimtu (apã din casã sh-di la fãntãnã, petrol, etc.); chilunghi, chiungu, chiuncu, chiunghi, sulinã, sulinar
{ro: ţeavă}
{fr: tuyau, tube}
{en: pipe, duct}
ex: aduc apã di la munti pit piscali di her
shoput
shoput (shĭó-put) sn shoputi/shopute (shĭó-pu-ti) – unã sulinã (ncljisã di tuti pãrtsãli i dishcljisã pisuprã ca unã cãrutã) prit cari curã apa tsi easi dit un izvur; loclu iu yini apã (di beari) prit unã sulinã; shuputir, shulinar, shulinari, shurcã
{ro: şipot}
{fr: tuyau par lequel coule l’eau d’une source; fontaine}
{en: pipe through which the spring water runs; spring}
ex: un gioni shadi n cali shi-l bashi njicu-sh-mari (angucitoari: shoputlu); tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); nã nveastã adãratã, di tuts i bãshatã (angucitoari: shoputlu); urãtã, mushatã, tuts mi bashã (angucitoari: shoputlu); un gioni din calea mari, tuts cãts trec piningã el si s-discurmã n loclu-atsel, shi-nj tsã-l bashi cu dor mari (angucitoari: shoputlu); adunats-vã, soatsãle, shi s-nã ‘tsem la shopute; agiumsirã la un shoput, ningã-aumbra di un giugastru; un shoput tu mesi tsi cura mash apã di-amalamã; va s-dusi la shoputlu din dzeanã, mindui dzãna, tra s-lja apã; feata-a moashiljei dzua-alantã s-turna di la shoput; adãpa calu la shoput shi totãna ãlj grea a featãljei; cãndu nãsh agiungu la shoput; cupanja a shoputlui putridzã; fudzi tu munti sh-aclo, ningã un shoput, s-virsã sh-ayisi; shoputlu nu-adutsi apã; adusi apã-aratsi di la shoput
§ shuputic (shĭu-pu-tícŭ) sn shuputitsi/shuputitse (shĭu-pu-tí-tsi) – shoput njic
{ro: şipot mic}
{fr: petit “shoput”}
{en: small “shoput”}
§ shuputir (shĭu-pu-tírŭ) sf shuputiri/shuputire (shĭu-pu-tí-ri) – (unã cu shoput)
ex: cãndu mi duc la shuputir (shoput, izvur, fãntãnã); Tãrnuva-s trei shuputiri (shoputi)
§ shulinar (shĭu-li-nárŭ) sn shulinãri (shĭu-li-nắrĭ) – cãrutã icã sulinã njicã (chelindru njic, suptsãri shi gol nãuntru) prit cari curã apa di la shoput i izvur (di-aradã tu cuvata cu apã); shulinari, shurcã, sulinã, shoput, shuputir
{ro: jgheag, ţeavă de şipot}
{fr: petit tube, petit conduit}
{en: small water pipe or groove}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); curã apa dit patru shulinãri (sulini)
tãciuni1/tãciune
tãciuni1/tãciune (tã-cĭú-ni) sm tãciunj (tã-cĭúnjĭ) –
1: cãrbuni tsi ardi fãrã pirã; cumatã di lemnu tsi ardi ninga; tucini, cituni, jar, stãcãn, cirlac; (fig:
1: tãciuni = lãngoari di grãni iu unã soi di ciupernicã mãcã frãndzã shi lãludz tra s-alasã tu loclu a lor unã soi di pulbiri lai tsi sh-u-adutsi cu tãciunili faptu cãrbuni; expr:
2: tãciuni anvãlit = om ipucrit, ascumtu, tsi dzãtsi altutsiva dicãt atseali tsi ari tu minti;
3: anvãli tãciunili = fudzi)
{ro: tăciune}
{fr: tison; charbouille}
{en: piece of burning wood; embers; blight}
ex: mintindalui jarlu cu un tãciuni (lemnu tsi nu-ardi tu-un capit); astimshu tãciunjlji tra s-nu ncuneadzã; easti tãciuni neastimtu (cãrbuni apres, jar)
§ tucini/tucine (tu-cí-ni) sm tucinj (tu-cínjĭ) – (unã cu tãciuni1)
ex: un pondu di-arap, lai ca tucinili; lja tucinjlji aeshti shi du-ti di-lj bagã tu foc; sh-turnã caplu cãtrã iu avea tucinjlji; el easti tucini anvãlit
(expr: ipucrit)
§ cituni/citune (ci-tú-ni) sf citunj (ci-túnjĭ) – (unã cu tãciuni1)
§ stãcãn (stã-cắn) sm stãcãnj (stã-cắnjĭ) – (unã cu tãciuni1)
§ ntãciun (ntã-cĭúnŭ) (mi) vb IV ntãciunai (ntã-cĭu-náĭ), ntãciunam (ntã-cĭu-námŭ), ntãciunatã (ntã-cĭu-ná-tã), ntãciunari/ntãciunare (ntã-cĭu-ná-ri) – l-fac tãciuni un lucru, cu ardearea sh-afumarea-a lui; ardu un lemnu (casã, etc.); l-fac lai cu afumarea i ardearea; u-afum carnea (pãstrãmãlu) tra s-u am bunã ti mãcari ma nclo (earna)
{ro: arde, înnegri, afuma}
{fr: brûler, noircir, enfumer}
{en: burn, darken, smoke}
ex: lji sã ntãciunã (lji s-arsi) casa; si ntãciunã (s-afumã, lãescu) leamnili sh-nu ardu; si ntãciunã (s-afumã) pãstrãmãlu
§ ntãciunat (ntã-cĭu-nátŭ) adg ntãciunatã (ntã-cĭu-ná-tã), ntãciunats (ntã-cĭu-nátsĭ), ntãciunati/ntãciunate (ntã-cĭu-ná-ti) – tsi easti arsu (afumat, lãit)
sumulaiŭ
RO:brunet, tuciuriu
EN:swarthy, dark skinned
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015