DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apudidescu

apudidescu (a-pu-di-dés-cu) vb IV apudidii (a-pu-di-díĭ), apu-dideam (a-pu-di-deámŭ), apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidi-ri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) –
1: ifhãristisescu cariva cu bunlu tsi-lj fac; satur, fãnãtescu, fãnitescu, nãfãtescu;
2: (ploaea multã) neacã loclu cu apã; (di ploai multã i neauã tuchitã, apa dit un arãu easi dit cupanji shi) s-vearsã pristi loclu di deavãrliga;
3: (lãcrinj, sãndzi, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha, agonja sh-cu puteari
{ro: satisface, mulţumi; inunda, podidi}
{fr: satisfaire, contenter; inonder}
{en: satisfy, content; flood, overcome}
ex: s-tuchea tu lucru ca si-sh apudideascã (ifhãrãstiseascã, hrãneascã) fumealja; u-apudidi (u nicã) plãngul

§ apudidit (a-pu-di-dítŭ) adg apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidits (a-pu-di-dítsĭ), apudiditi/apudidite (a-pu-di-dí-ti) –
1: tsi easti ifhãrãstisit; sãturat, fãnãtit, fãnitit, nãfãtit;
2: (loc) nicat di ploai (apã dit arãu);
2: tsi easti acupirit di apa tsi s-vearsã dit arãurli umflati di multã ploai;
3: (lãcrinj, sãndzi) tsi nchisirã s-curã dinapandiha sh-cu puteari
{ro: satisfăcut, mulţumit; inundat}
{fr: satisfait, content; inondé}
{en: satisfied, contented; flooded}

§ apudidiri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) sf apudidiri (a-pu-di-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (i) un easti ifhãrãstisit di tsiva i cariva; sãturari, fãnãtiri, fãnitiri, nãfãtiri; icã (ii) apa dit arãurli umflati (di ploai) s-vearsã pristi multu loc; nicarea-a unui loc; shi (iii) lãcrinjli (sãndzili, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha sh-cu puteari; pudidiri
{ro: acţiunea de a satis-face, de a mulţumi, de a inunda; satisfacere, mulţumire; inundare; inundaţie}
{fr: action de satisfaire, de contenter; d’inonder; inondation}
{en: action of satisfying, of contenting, of flooding; flood}

§ pudidescu (pu-di-dés-cu) (mi) vb IV pudidii (pu-di-díĭ), pudideam (pu-di-deámŭ), pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidi-ri/pudidire (pu-di-dí-ri) – (unã cu apudidescu)

§ pudidit (pu-di-dítŭ) adg pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidits (pu-di-dítsĭ), pudidi-ti/pudidite (pu-di-dí-ti) – (unã cu apudidit)

§ pudidiri/pu-didire (pu-di-dí-ri) sf pudidiri (pu-di-dírĭ) – (unã cu apudidiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catsitã

catsitã (cá-tsi-tã) sf catsiti/catsite (cá-tsi-ti) – numã tsi s-da la ma multi turlii di lilici njicã (agru-lilici sh-lilici criscutã di om), tsi sh-u-aduc unã cu-alantã, tsi bãneadzã multsã anj cã au tu loc unã soi di tseapã tu loc, dit cari creashti truplu, cati primãvearã agonja, nituchitã neaua ninga, cu ndauã frãndzã strimti, dit cari easi di-aradã unã singurã lilici (i) njirlã, galbinã, vinitã (manushachi, munahi) icã (ii) albã, ca un cloput aspindzurat, etc.; [tu dictsiunarili-a lor, (i) Papahagi nu-l cunoashti zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur; (ii) Dalametra dzãtsi cã easti unã cu lilicea cunuscutã ca, “ghiocel” pri rumãneashti shi “perce-neige” pri frãntseashti; shi (iii) Mihãileanu dzãtsi cã catsita easti di dauã turlii, cunuscutã ca “yioarã, manushachi” icã “lalei” pri armãneashti, “viorea, toporaş” icã “lalea” pri rumãneashti, shi “scille, violette” icã “tulipe” pri frãntseashti]
{ro: ghiocel; viorea; lalea(?)}
{fr: perce-neige; violette; tulipe(?)}
{en: snow drop; violet; tulip(?)}
ex: catsitili (yiorli) tu Martsu es; fure-sh cã ti fats, Dumnicã catsitã (yioarã, musahi) di primvearã

§ catsidã (cá-tsi-dhã) sf catsidi/catside (cá-tsi-dhi) – (unã cu catsitã)

§ cãtsidã (cã-tsí-dhã) sf cãtsidi/cãtside (cã-tsí-dhi) – (unã cu catsitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glãburi

glãburi (glã-búrĭ) sf pl – mucirlã adratã dit neauã tuchitã, amisticatã cu lãschi
{ro: mocirlă de zăpadă}
{fr: neige fondue mêlée avec de la boue}
{en: melted snow mixed with mud; slush}

§ glãburos (glã-bu-rósŭ) adg glãburoasã (glã-bu-rŭá-sã), glãburosh (glã-bu-róshĭ), glãburoasi/glãburoase (glã-bu-rŭá-si) – (loc) tsi easti mplin di glãburi, di lãschi; vãltos, mãzgos
{ro: noroios}
{fr: fangeux, boueux}
{en: muddy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljets

gljets (gljĭétsŭ) sn gljatsã (gljĭá-tsã) – apã tsi s-fatsi vãrtoasã ca cheatra cãndu da di multã arcoari; ntindiri mari di loc anvilitã di apã ngljitsatã; gljatsã; (fig:
1: gljets = arãtsimi multu mari, ngljets, dzer, dzeadzir, cingrimi, etc.;
2: expr: gljets (di fricã, tu inimã) = hior aratsi (tsi treatsi prit truplu-a omlui cãndu s-aspari multu)
{ro: ghiaţă, îngheţ}
{fr: glace, gelée}
{en: ice, frost}
ex: easti aratsi ca gljetslu; archiushurã pi gljets sh-cãdzu; tuchi tutã neaua, tut gljetslu di stri fatsa-a loclui; scoasi di sum nãsi trei bucãts di gljets; cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti; easti gljets (fig: multã arcoari) nafoarã; apa easti gljets (fig: multu-aratsi); veadi gljets marmar pri la mori; mi treatsi gljets
(expr: hiori arãts) di fricã; gljets
(expr: hior aratsi) ãnj tricu prit inimã; cu gljetslu
(expr: cu hiorlu aratsi) tu inimã, s-culcã sum un arburi shi necã adiljatlu nu sh-loa di fricã

§ gljatsã (gljĭá-tsã) sf gljetsuri (gljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: divarligalui di casã sta tseri aspindzurati (angucitoari: gljatsa); easti aratsi, gljatsã (fig: multu aratsi, dzer, dzeadzir)

§ ngljets1 (ngljĭétsŭ) sn ngljetsuri (ngljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: nu s-ari vidzutã di multu chiro ahtari ngljets (dzer); nu putea s-imnã calu di ngljets cã arãchiushura

§ ngljets2 (ngljĭétsŭ) vb I ngljitsai (nglji-tsáĭ), ngljitsam (nglji-tsámŭ), ngljitsatã (nglji-tsá-tã), ngljitsari/ngljitsare (nglji-tsá-ri) – (apa) tsi s-fatsi gljatsã di multã arcoari; ãngljets, dzidziredz, ngucinedz, cãcãrusescu;
(expr: ngljets di-arcoari, lãhtarã, fricã = aduchescu multã arcoari (fricã, lãhtari) di canda-nj si fatsi gljatsã carnea sh-sãndzili dit mini sh-nu pot s-mi min dit loc; ngucinedz, ngurdescu, etc.)
{ro: îngheţa, congela}
{fr: glacer, geler}
{en: freeze}
ex: cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj nari; ngljitsãm di-arcoari pi cali; avea ngljitsatã mortul cãndu-agiumsi; ngljatsã inima-nj troarã
(expr: aduchescu multã-arcoari di parcã nji ngljatsã inima n cheptu); ngljitsarã tuti apili shi s-prifeatsirã bizbilji di gljets; dzerlu shi virverlu ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor; mi aspãreai, di ngljitsai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ihtisescu

ihtisescu (ih-ti-sés-cu) (mi) vb IV ihtisii (ih-ti-síĭ), ihtiseam (ih-ti-seámŭ), ihtisitã (ih-ti-sí-tã), ihtisiri/ihtisire (ih-ti-sí-ri) – fac unã lugurii si s-alãxeascã dit catastasea vãrtoasã (scliro, durã) tu cari s-aflã, tu-unã catastasi di muljiturã (ca dzamã, apã, bunãoarã); tuchescu; (fig: (aveari, negurã, etc.) s-ihtiseashti = (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) cheari, s-aspardzi, s-dutsi, si stifuseashti, s-fatsi afanã, cãipuseashti)
{ro: (se) topi}
{fr: (se) fondre}
{en: melt}
ex: nu s-avea ihtisitã (tuchitã) neaua di pi muntsã; mi ihtisii (nj-si featsi afanã tutã avearea, u loai trã hima) cu-ahãti hãrgi, va s-armãn pit cãljuri

§ ihtisit (ih-ti-sítŭ) adg ihtisitã (ih-ti-sí-tã), ihtisits (ih-ti-sítsĭ), ihtisiti/ihtisite (ih-ti-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã muljiturã (dit catastasea durã tsi u-avea unã lugurii nãinti); tuchit
{ro: topit}
{fr: fondu}
{en: melted}

§ ihtisiri/ihtisire (ih-ti-sí-ri) sf ihtisiri (ih-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tucheashti tsiva; tuchiri
{ro: acţiunea de a (se) topi; topire}
{fr: action de (se) fondre}
{en: action of melting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligdã

ligdã (líg-dã) sf ligdi/ligde (líg-di) – grãsimea (lãrdia, usãndza) di porcu tuchitã pri foc, arãtsitã sh-tsãnutã (trã earnã) tra si s-bagã tu piti sh-mãcãri; umturã
{ro: untură}
{fr: graisse de porc fondue}
{en: porc shortening}

§ ligdos (lig-dósŭ) adg ligdoasã (lig-dŭá-sã), ligdosh (lig-dóshĭ), ligdoasi/ligdoase (lig-dŭá-si) – tsi easti gras ca ligda; tsi easti adrat cu ligdã; tsi ari ligdã; umturos, lãrdios
{ro: unturos}
{fr: grais, graisseux, qui a de la graisse de porc}
{en: greasy, made with porc shortening}
ex: mãcari ligdoasã (cu multã ligdã, umturã); om ligdos (om cu stranjili lãvoasi di ligdã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

livan

livan (lí-vanŭ) sm livanj (lí-vanjĭ) – arburic dit locurli caldi (poati s-creascã pãnã la 5 m), criscut di om trã mushuteatsa-a lui, cu frãndzã strimti, lundzi sh-subtsãri, cu lilici albi, galbini, aroshi i trandafilii, mushati tu videari sh-anjurizmã
{ro: leandru}
{fr: oléandre, laurier rose}
{en: oleander, rose bay}

§ lavandã (la-ván-dã) sf lavandzã (la-ván-dzã) – plantã cu lilici njirli tsi au unã-anjurizmã mushatã, ufilisitã tu adrarea-a lavandãljei (a moscului) shi a yitriilor
{ro: levănţică}
{fr: lavande vraie}
{en: lavander}

§ livantu (li-ván-tu) sn livãntsã (li-vắn-tsã) – anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici, ca livanlu, bunãoarã; muljiturã tu cari easti tuchitã aestã anjurizmã mushatã (scoasã di la livan, moscu, trandafilã, etc.); mihlemi (alifii) tsi s-bagã di-aradã pri perlu din cap sh-cari anjurzeashti mushat; livandu, livandã, moscu, miscu, mishchiu
{ro: parfum, pomadă}
{fr: parfum, lavande; eau de senteur, pommade}
{en: perfume, lavender water, pomatum}
ex: nji umshu perlu cu livantu

§ livandu (li-ván-du) sn livãndzã (li-vắn-dzã) – (unã cu livantu)
ex: livandu (anjurizmã mushatã) di lilici

§ livandã (li-ván-dã) sf livãndzã (li-vắn-dzã) – (unã cu livantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moscu

moscu (mós-cu) sm pl(?) –
1: pravdã (dit Asii) tsi sh-u-adutsi tu boi cu-unã zãrcadã fãrã coarni a curi mascur da unã lugurii cu-anjurizmã arisitã dit cari s-fac yitrii i muljituri (livãndzã) tsi muljerli sh-bagã tra s-anjurzeascã mushat;
2: anjurizma mushatã datã di-aestã pravdã; anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici;
3: muljiturã tu cari easti tuchitã unã anjurizmã mushatã (scoasã di la moscu, trandafilã, etc.); miscu, mishchiu; anjurizmã, livandã, livandu
{ro: mosc; parfum}
{fr: musc; parfum}
{en: musk; perfume}
ex: si mbitã di moscul (njurizma) a lor; di moscu (anjurizmã) si si mbeatã; nã shimii, tutã moscu tsi-anjurzeashti; lai marandu galbin, tsi moscul nu-l (anjurizma nu u) cherdzã!

§ miscu2 (mís-cu) sm pl(?) – anjurizmã mushatã; moscu, mishchiu; anjurizmã, livandu
{ro: miros; mosc}
{fr: odeur; parfum}
{en: smell; perfume}
ex: anjurdzea nã lãludã, anjurdzea alantã, sã mbitã di miscul a lor; easti njurizmã di miscu (moscu) aclo iu s-aflã sharpili; voaha di miscu (moscu) nu-i sãnãtoasã

§ mischiu (mis-chíŭ) adg mischii (mis-chí-i), mischii (mis-chíĭ), mischii (mis-chíĭ) – tsi anjurzeashti miscu (moscu)
{ro: parfumat cu mosc}
{fr: qui sent le musc}
{en: smelling musk}
ex: mischii sãpuni (sãpuni tsi anjurzea ca livandul) sh-dãdea

§ mishchiu (mísh-chĭu) sm invar – (unã cu moscu)
ex: mishchiu (mushat anjurzitoari) sãpuni sh-u didea

§ muscuvulsescu (mus-cu-vul-sés-cu) vb IV muscuvulsii (mus-cu-vul-síĭ), muscuvulseam (mus-cu-vul-seámŭ), muscuvulsitã (mus-cu-vul-sí-tã), muscuvulsiri/muscuvulsire (mus-cu-vul-sí-ri) – dau (arãspãndescu) unã anjurizmã tsi ariseashti; anjurzescu mushat ca livandul
{ro: parfuma}
{fr: embaumer, répandre une odeur suave; sentir bon}
{en: perfume, scent, give a pleasant smell}
ex: lilicea-aestã muscuvulseashti loclu; adrã unã mãcari tsi muscuvulsi tutã casa; cãndu vinji acasã shi s-dizviscu, cãdzu scãrpa shi muscuvulsi udãlu tut; vasilcadz, trandafli shi garoafli muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; arãspãndea unã anjurizmã mushatã di muscuvulsea tut loclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

munti/munte

munti/munte (mún-ti) sm muntsã (mún-tsã) – loc multu ma-analtu di loclu di deavãrliga (multu ma mari sh-analtu di ohtu); ohtu, dzeanã, golinã, golnã;
(expr:
1: munti cu foc = munti dit chipita-a curi easi fum, foc sh-arãuri di cheatrã tuchitã; vulcan;
2: (ca un) munti = (i) (om i lucru) tsi easti ca un munti di-analtu, di greu, di vãrtos, etc.; (ii) (ambodyiu i cheadicã) tsi easti greu trã tritseari i azvindzeari;
3: ishi tu muntsã = dusi tu muntsã s-bãneadzã ca fur; ishi fur;
4: lj-fac muntsãlj padi; muntsãlj lj-adar cãmpu = alag pristi tut loclu, cutriyir muntsãlj dip canda suntu padi;
5: lj-aspun muntsã = lj-aspun gretsuri, banã greauã;
6: easti di-atselj tsi-ashteaptã s-yinã muntili la nãs = easti multu linãvos;
7: vimtul bati shi muntili aurlã = un s-alavdã cu lucrul faptu di altu;
8: muntili di neauã nu s-aspari = udatlu di ploai nu s-aspari; zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti aplucusit shi multu nvirinat di-unã mari ghideri tsi-l pãtsã, shi easti agudit diznou di-unã altã ghideri;
9: munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om! = muntili cu munti nu poati si s-adunã, ma omlu cu om s-adunã lishor!;
10: ashteaptã s-yinã muntili la nãs = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-ashteaptã trã tsiva tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
11: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi trã un tsi nu-ari altu lucru shi zburashti, aurlã tu vimtu)
{ro: munte}
{fr: mont, montagne}
{en: mountain}
ex: vãrnãoarã muntsãlj a noshtri nu armãn fãrã neauã; munte, frate, mi duc hima; ea nu ti plãndzi, munte vrut; muntili di neauã nu s-aspari; muntsãlj lj-adrã padi
(expr: alãgã multu sh-pristi tut); acãtsãm muntsãlj; lj-aspuni muntsã (fig: cheadits); fã muntsãlj padi
(expr: alagã pristi tut); dit muntsãlj a vlahuhorlor; armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã; casa-a noas trã-i muntili; va ti-avem ca un munti
(expr: ca un munti greu sh-vãrtos di cari va nã ndrupãm); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: giuratlu ngreacã multu); muntsãlj lj-adrã cãmpu, nu-alãsã vali sh-pãduri
(expr: alãgã multu sh-cutriyirã pristi tut); omlu-aestu eara ca un munti
(expr: multu analtu, ca un munti); tutiputa bunã s-vindi dit munti; alghi tu pundzã, shi peshti tu muntsã

§ muntish (mun-tíshĭŭ) adg munti-shi/muntishe (mun-tí-shi), muntish (mun-tíshĭ), muntishi/mun-tishe (mun-tí-shi) – di la munti; tsi ari s-facã cu muntili, tsi bãneadzã i yini di la munti; tsi s-aflã tu munti; muntos, muntinescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn