DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

analisã

analisã (a-ná-li-sã) sf analisi/analise (a-ná-li-si) – disfãtsearea-a unui lucru tu pãrtsã tra si s-veadã di tsi easti faptu; mutrirea-a unei scriituri tra si s-aflã tsi va s-dzãcã, tsi noimã ari, tsi alatusi di gramaticã ari tu scriari, etc.
{ro: analiză (gramaticală)}
{fr: analyse (grammaticale)}
{en: (grammatical) analysis}

§ anãlisescu (a-nã-li-sés-cu) vb IV anãlisii (a-nã-li-síĭ), anãliseam (a-nã-li-seámŭ), anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisiri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) – disfac un lucru tu pãrtsili dit cari easti faptu; disfac, tuchescu
{ro: descompune}
{fr: décomposer, fondre}
{en: decompose, melt}

§ anãlisit (a-nã-li-sítŭ) adg anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisits (a-nã-li-sítsĭ), anãlisiti/anãlisite (a-nã-li-sí-ti) – tsi easti disfãcut tu pãrtsãli di cari easti faptu; disfaptu, tuchit
{ro: descompus}
{fr: décomposé, fondu}
{en: decomposed, melted} anãlisi-ri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) sf anãlisiri (a-nã-li-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva anãliseashti
{ro: acţiunea de a descompune; descompunere}
{fr: action de décomposer, de fondre}
{en: action of decomposing, of melting}

§ analisit (a-na-li-sítŭ) adg analisitã (a-na-li-sí-tã), analisits (a-na-li-sítsĭ), analisiti/analisite (a-na-li-sí-ti) – (unã cu anãlisit)

§ anãlsescu (a-nãl-sés-cu) vb IV anãlsii (a-nãl-síĭ), anãlseam (a-nãl-seámŭ), anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsi-ri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) – (unã cu anãlisescu)

§ anãlsit (a-nãl-sítŭ) adg anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsits (a-nãl-sítsĭ), anãlsi-ti/anãlsite (a-nãl-sí-ti) – (unã cu anãlisit)

§ anãlsiri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) sf anãlsiri (a-nãl-sírĭ) – (unã cu anãlisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apudidescu

apudidescu (a-pu-di-dés-cu) vb IV apudidii (a-pu-di-díĭ), apu-dideam (a-pu-di-deámŭ), apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidi-ri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) –
1: ifhãristisescu cariva cu bunlu tsi-lj fac; satur, fãnãtescu, fãnitescu, nãfãtescu;
2: (ploaea multã) neacã loclu cu apã; (di ploai multã i neauã tuchitã, apa dit un arãu easi dit cupanji shi) s-vearsã pristi loclu di deavãrliga;
3: (lãcrinj, sãndzi, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha, agonja sh-cu puteari
{ro: satisface, mulţumi; inunda, podidi}
{fr: satisfaire, contenter; inonder}
{en: satisfy, content; flood, overcome}
ex: s-tuchea tu lucru ca si-sh apudideascã (ifhãrãstiseascã, hrãneascã) fumealja; u-apudidi (u nicã) plãngul

§ apudidit (a-pu-di-dítŭ) adg apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidits (a-pu-di-dítsĭ), apudiditi/apudidite (a-pu-di-dí-ti) –
1: tsi easti ifhãrãstisit; sãturat, fãnãtit, fãnitit, nãfãtit;
2: (loc) nicat di ploai (apã dit arãu);
2: tsi easti acupirit di apa tsi s-vearsã dit arãurli umflati di multã ploai;
3: (lãcrinj, sãndzi) tsi nchisirã s-curã dinapandiha sh-cu puteari
{ro: satisfăcut, mulţumit; inundat}
{fr: satisfait, content; inondé}
{en: satisfied, contented; flooded}

§ apudidiri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) sf apudidiri (a-pu-di-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (i) un easti ifhãrãstisit di tsiva i cariva; sãturari, fãnãtiri, fãnitiri, nãfãtiri; icã (ii) apa dit arãurli umflati (di ploai) s-vearsã pristi multu loc; nicarea-a unui loc; shi (iii) lãcrinjli (sãndzili, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha sh-cu puteari; pudidiri
{ro: acţiunea de a satis-face, de a mulţumi, de a inunda; satisfacere, mulţumire; inundare; inundaţie}
{fr: action de satisfaire, de contenter; d’inonder; inondation}
{en: action of satisfying, of contenting, of flooding; flood}

§ pudidescu (pu-di-dés-cu) (mi) vb IV pudidii (pu-di-díĭ), pudideam (pu-di-deámŭ), pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidi-ri/pudidire (pu-di-dí-ri) – (unã cu apudidescu)

§ pudidit (pu-di-dítŭ) adg pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidits (pu-di-dítsĭ), pudidi-ti/pudidite (pu-di-dí-ti) – (unã cu apudidit)

§ pudidiri/pu-didire (pu-di-dí-ri) sf pudidiri (pu-di-dírĭ) – (unã cu apudidiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãipi/cãipe

cãipi/cãipe (cã-í-pi) adv – lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati s-hibã vidzut; lucru tsi s-cheari (s-fatsi afan) fãrã urmã; stifã, nividzut, afan, afandu, defi, rãsãdinã, piripachi
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: vanished, invisible}
ex: noaptea cãipi (nividzut, afan) s-fatsi merlu; cãipi (afanj) s-featsirã

§ cãipusescu (cã-i-pu-sés-cu) vb IV cãipusii (cã-i-pu-síĭ), cãipuseam (cã-i-pu-seámŭ), cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipusiri/cãi-pusire (cã-i-pu-sí-ri) – mi fac cãipi (afan); scapit, ascapit, cher, apun, stifusescu, (mi) tuchescu, (mi) ascundu
{ro: dispărea}
{fr: disparaître, se faire invisible}
{en: disappear} u cãipusii (u feci afanã, u-ascumshu) ghini; cãipusi (s-chiru, s-featsi afan) dit aestã lumi

§ cãipusit (cã-i-pu-sít) adg cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipu-sits (cã-i-pu-sítsĭ), cãipusiti/cãipusite (cã-i-pu-sí-ti) – tsi s-featsi cãipi; ascãpitat, chirut, apus, stifusit, tuchit, ascumtu
{ro: dispărut}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared}

§ cãipusiri/cãipusire (cã-i-pu-sí-ri) sf cãipusiri (cã-i-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi cãipi; ascãpitari, apuneari, stifusiri, tuchiri, ascundeari
{ro: dispărere, dispariţie}
{fr: action de disparaître, de se faire invisible}
{en: action of disappearing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catsitã

catsitã (cá-tsi-tã) sf catsiti/catsite (cá-tsi-ti) – numã tsi s-da la ma multi turlii di lilici njicã (agru-lilici sh-lilici criscutã di om), tsi sh-u-aduc unã cu-alantã, tsi bãneadzã multsã anj cã au tu loc unã soi di tseapã tu loc, dit cari creashti truplu, cati primãvearã agonja, nituchitã neaua ninga, cu ndauã frãndzã strimti, dit cari easi di-aradã unã singurã lilici (i) njirlã, galbinã, vinitã (manushachi, munahi) icã (ii) albã, ca un cloput aspindzurat, etc.; [tu dictsiunarili-a lor, (i) Papahagi nu-l cunoashti zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur; (ii) Dalametra dzãtsi cã easti unã cu lilicea cunuscutã ca, “ghiocel” pri rumãneashti shi “perce-neige” pri frãntseashti; shi (iii) Mihãileanu dzãtsi cã catsita easti di dauã turlii, cunuscutã ca “yioarã, manushachi” icã “lalei” pri armãneashti, “viorea, toporaş” icã “lalea” pri rumãneashti, shi “scille, violette” icã “tulipe” pri frãntseashti]
{ro: ghiocel; viorea; lalea(?)}
{fr: perce-neige; violette; tulipe(?)}
{en: snow drop; violet; tulip(?)}
ex: catsitili (yiorli) tu Martsu es; fure-sh cã ti fats, Dumnicã catsitã (yioarã, musahi) di primvearã

§ catsidã (cá-tsi-dhã) sf catsidi/catside (cá-tsi-dhi) – (unã cu catsitã)

§ cãtsidã (cã-tsí-dhã) sf cãtsidi/cãtside (cã-tsí-dhi) – (unã cu catsitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

draicã

draicã (dráĭ-cã) sf pl(?) – atsea tsi-armãni (umtul shi sarea) dupã tsi umtul easti tuchit
{ro: restul de unt şi sare rămas de la topirea untului}
{fr: matière (beurre et sel) qui reste du beurre fondu}
{en: material (butter and salt) remaining after the melting of the butter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glãburi

glãburi (glã-búrĭ) sf pl – mucirlã adratã dit neauã tuchitã, amisticatã cu lãschi
{ro: mocirlă de zăpadă}
{fr: neige fondue mêlée avec de la boue}
{en: melted snow mixed with mud; slush}

§ glãburos (glã-bu-rósŭ) adg glãburoasã (glã-bu-rŭá-sã), glãburosh (glã-bu-róshĭ), glãburoasi/glãburoase (glã-bu-rŭá-si) – (loc) tsi easti mplin di glãburi, di lãschi; vãltos, mãzgos
{ro: noroios}
{fr: fangeux, boueux}
{en: muddy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljets

gljets (gljĭétsŭ) sn gljatsã (gljĭá-tsã) – apã tsi s-fatsi vãrtoasã ca cheatra cãndu da di multã arcoari; ntindiri mari di loc anvilitã di apã ngljitsatã; gljatsã; (fig:
1: gljets = arãtsimi multu mari, ngljets, dzer, dzeadzir, cingrimi, etc.;
2: expr: gljets (di fricã, tu inimã) = hior aratsi (tsi treatsi prit truplu-a omlui cãndu s-aspari multu)
{ro: ghiaţă, îngheţ}
{fr: glace, gelée}
{en: ice, frost}
ex: easti aratsi ca gljetslu; archiushurã pi gljets sh-cãdzu; tuchi tutã neaua, tut gljetslu di stri fatsa-a loclui; scoasi di sum nãsi trei bucãts di gljets; cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti; easti gljets (fig: multã arcoari) nafoarã; apa easti gljets (fig: multu-aratsi); veadi gljets marmar pri la mori; mi treatsi gljets
(expr: hiori arãts) di fricã; gljets
(expr: hior aratsi) ãnj tricu prit inimã; cu gljetslu
(expr: cu hiorlu aratsi) tu inimã, s-culcã sum un arburi shi necã adiljatlu nu sh-loa di fricã

§ gljatsã (gljĭá-tsã) sf gljetsuri (gljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: divarligalui di casã sta tseri aspindzurati (angucitoari: gljatsa); easti aratsi, gljatsã (fig: multu aratsi, dzer, dzeadzir)

§ ngljets1 (ngljĭétsŭ) sn ngljetsuri (ngljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: nu s-ari vidzutã di multu chiro ahtari ngljets (dzer); nu putea s-imnã calu di ngljets cã arãchiushura

§ ngljets2 (ngljĭétsŭ) vb I ngljitsai (nglji-tsáĭ), ngljitsam (nglji-tsámŭ), ngljitsatã (nglji-tsá-tã), ngljitsari/ngljitsare (nglji-tsá-ri) – (apa) tsi s-fatsi gljatsã di multã arcoari; ãngljets, dzidziredz, ngucinedz, cãcãrusescu;
(expr: ngljets di-arcoari, lãhtarã, fricã = aduchescu multã arcoari (fricã, lãhtari) di canda-nj si fatsi gljatsã carnea sh-sãndzili dit mini sh-nu pot s-mi min dit loc; ngucinedz, ngurdescu, etc.)
{ro: îngheţa, congela}
{fr: glacer, geler}
{en: freeze}
ex: cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj nari; ngljitsãm di-arcoari pi cali; avea ngljitsatã mortul cãndu-agiumsi; ngljatsã inima-nj troarã
(expr: aduchescu multã-arcoari di parcã nji ngljatsã inima n cheptu); ngljitsarã tuti apili shi s-prifeatsirã bizbilji di gljets; dzerlu shi virverlu ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor; mi aspãreai, di ngljitsai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hranã

hranã (hrá-nã) sf fãrã pl – atseali tsi mãcã lumea (pãni, lapti, carni, zãrzãvãts, yimishi, etc.) tra s-poatã s-bãneadzã; apa traptã dit loc (cu tuti luguriili tsi li ari tuchiti tu nãsã) di cari ari ananghi planta tra s-creascã shi s-bãneadzã; nãfãcã, mãcari; (fig: hranã = itsi lugurii tsi lu-agiutã un lucru (suflit, minduiri, etc.) tra s-creascã, s-bãneadzã shi s-nu moarã)
{ro: hrană}
{fr: nourriture}
{en: food, nourishment}
ex: mutrea-lj hrana (atseali tsi mãcã, mãcarea) sã-lj cunoshti bana; nji scot singur hrana; cu-aesti dauã bratsã aduc hrana acasã; adush niheamã hranã ti prãvdzã

§ hrãnescu (hrã-nés-cu) (mi) vb IV hrãnii (hrã-níĭ), hrãneam (hrã-neámŭ), hrãnitã (hrã-ní-tã), hrãniri/hrãnire (hrã-ní-ri) – dau hranã a unui tra s-mãcã; mãc tsiva tra s-bãnedz; dau s-mãcã;
(expr:
1: ti hrãnescu ca pulj orbu = tsã li dau tuti etimi, cum lj-si da mãcarea n gurã a puljlui orbu, njic, cãt s-ari amintatã;
2: hrãnescu furlji = lã dau apanghiu, lj-ascundu, lã dau s-mãcã a furlor avinats;
3: hrãneashti unã casã = lã da s-mãcã a fumealjiljei tsi bãneadzã n casã)
{ro: hrăni}
{fr: nourrir}
{en: feed}
ex: njic ãnj escu, shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu (angucitoari: tsãtsãli di muljari); dauã cãciubi tu-unã aripã; frati, frati nu hrãneashti, ma cavai di cari nu lu-ari; vrea mi hrãnits digeaba; l-bãgã tu cutia di-asimi shi-l hrãnea tut cu zahari; mi hrãnescu ghini; mini u feci amarea tra s-vã hrãnits cu nãsã; unã ayinji multu bunã, cu cari sh-hrãnea fumealja; cu tsi scoati tatã-nju nã hrãnim noi; cum feci cum nu feci, ti hrãnii sh-ti criscui; li bitisi tuti shi s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; cãt s-alumta, cãti fãtsea, casã nu hrãnea
(expr: nu putea s-amintã cãt lipseashti ta s-poatã s-hrãneascã fumealja-lj)

§ hrãnit (hrã-nítŭ) adg hrãnitã (hrã-ní-tã), hrãnits (hrã-nítsĭ), hrãniti/hrãnite (hrã-ní-ti) – tsi-lj si deadi s-mãcã; tsi easti mãcat
{ro: hrănit}
{fr: nourri}
{en: feeded}

§ hrãniri/hrãnire (hrã-ní-ri) sf hrãniri (hrã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ihtisescu

ihtisescu (ih-ti-sés-cu) (mi) vb IV ihtisii (ih-ti-síĭ), ihtiseam (ih-ti-seámŭ), ihtisitã (ih-ti-sí-tã), ihtisiri/ihtisire (ih-ti-sí-ri) – fac unã lugurii si s-alãxeascã dit catastasea vãrtoasã (scliro, durã) tu cari s-aflã, tu-unã catastasi di muljiturã (ca dzamã, apã, bunãoarã); tuchescu; (fig: (aveari, negurã, etc.) s-ihtiseashti = (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) cheari, s-aspardzi, s-dutsi, si stifuseashti, s-fatsi afanã, cãipuseashti)
{ro: (se) topi}
{fr: (se) fondre}
{en: melt}
ex: nu s-avea ihtisitã (tuchitã) neaua di pi muntsã; mi ihtisii (nj-si featsi afanã tutã avearea, u loai trã hima) cu-ahãti hãrgi, va s-armãn pit cãljuri

§ ihtisit (ih-ti-sítŭ) adg ihtisitã (ih-ti-sí-tã), ihtisits (ih-ti-sítsĭ), ihtisiti/ihtisite (ih-ti-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã muljiturã (dit catastasea durã tsi u-avea unã lugurii nãinti); tuchit
{ro: topit}
{fr: fondu}
{en: melted}

§ ihtisiri/ihtisire (ih-ti-sí-ri) sf ihtisiri (ih-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tucheashti tsiva; tuchiri
{ro: acţiunea de a (se) topi; topire}
{fr: action de (se) fondre}
{en: action of melting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã