|
|
tuchescu
tuchescu (tu-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II tuchii (tu-chíĭ), tucheam (tu-chĭámŭ), tuchitã (tu-chí-tã), tuchiri/tuchire (tu-chí-ri) shi tucheari/tucheare (tu-chĭá-ri) – fac unã lugurii si s-alãxeascã dit catastasea vãrtoasã (scliro, durã) tu cari s-aflã, tu-unã catastasi di muljiturã (ca apa bunãoarã); ihtisescu;
(expr:
1: (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) s-tucheashti = (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) s-dutsi, cheari, s-aspardzi, si stifuseashti, s-fatsi afanã, cãipuseashti;
2: mi tuchescu di nidurnjiri (di mprostu, di pri cicioari, di jali, di avursiri, etc.); mi tuchescu ca tseara = nj-cher multu putearea, mi trag la fatsã, slãghescu, cãpãescu, etc., di nidurnjiri (di jali, di avursiri, etc.);
3: li tuchescu stranjili (pãputsãli, etc.) = li-arup di multã purtari stranjili (pãputsãli, etc.);
4: s-tucheashti dupã nãsã = u va multu di multu; moari sh-cheari di multã vreari;
5: l-tuchescu di bãteari = l-bat multu, lj-dau un shcop bun, etc.)
{ro: topi, dizolva}
{fr: fondre, dissoudre, dissiper}
{en: melt, dissolve, dissipate}
ex: neaua s-tuchi (s-adrã apã); am s-ti dugurescu ahãntu, cã va tsã si tucheascã carnea di pri tini, cum s-tucheashti umtul pri foc; notlu, cu suflarea-a lui, tuchi tutã neaua; pãnã s-tsã frets ocljilj neaua s-tuchi; s-dai nã ploai tsi s-tucheascã cãliva-ali moashi!; adzã va tuchim umtul (va-l fãtsem moali ca untulemnul); negurli a noaptiljei s-tuchea
(expr: s-fãtsea cãipi); ti tuchish di nisumnatã sh-nidurnjitã
(expr: tsã si ncljid ocljilj sh-cadz mpadi di nidurnjiri, ti trapsish multu la fatsã); va ti tuchim di bãteari
(expr: va tsã dãm un shcop bun); s-veadi cã s-tucheashti di mprostu
(expr: cã easti cãpãit di curmat tsi easti); s-tuchea
(expr: sh-chirea putearea, slãghea) trã nãsã di mprostu; s-tuchea ca tseara
(expr: sh-chirea putearea) shi-lj si stricura dultsea banã; lj-tuchi sh-alghilj
(expr: asparsi paradzlji, chiru avearea) tri niscãnti dzãli; tuchi
(expr: u-asparsi tutã) avearea-a tatã-sui; tuchi
(expr: u-asparsi, u cãtrãstrãpsi, u featsi afanã tutã) ascherea-al Bidini ãn cheari; s-tuchirã
(expr: s-featsirã afani, dusirã) njilili di nimalji a armãnjlor; grailu ma s-gri, azbuirã, s-tuchi
analisã
analisã (a-ná-li-sã) sf analisi/analise (a-ná-li-si) – disfãtsearea-a unui lucru tu pãrtsã tra si s-veadã di tsi easti faptu; mutrirea-a unei scriituri tra si s-aflã tsi va s-dzãcã, tsi noimã ari, tsi alatusi di gramaticã ari tu scriari, etc.
{ro: analiză (gramaticală)}
{fr: analyse (grammaticale)}
{en: (grammatical) analysis}
§ anãlisescu (a-nã-li-sés-cu) vb IV anãlisii (a-nã-li-síĭ), anãliseam (a-nã-li-seámŭ), anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisiri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) – disfac un lucru tu pãrtsili dit cari easti faptu; disfac, tuchescu
{ro: descompune}
{fr: décomposer, fondre}
{en: decompose, melt}
§ anãlisit (a-nã-li-sítŭ) adg anãlisitã (a-nã-li-sí-tã), anãlisits (a-nã-li-sítsĭ), anãlisiti/anãlisite (a-nã-li-sí-ti) – tsi easti disfãcut tu pãrtsãli di cari easti faptu; disfaptu, tuchit
{ro: descompus}
{fr: décomposé, fondu}
{en: decomposed, melted} anãlisi-ri/anãlisire (a-nã-li-sí-ri) sf anãlisiri (a-nã-li-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva anãliseashti
{ro: acţiunea de a descompune; descompunere}
{fr: action de décomposer, de fondre}
{en: action of decomposing, of melting}
§ analisit (a-na-li-sítŭ) adg analisitã (a-na-li-sí-tã), analisits (a-na-li-sítsĭ), analisiti/analisite (a-na-li-sí-ti) – (unã cu anãlisit)
§ anãlsescu (a-nãl-sés-cu) vb IV anãlsii (a-nãl-síĭ), anãlseam (a-nãl-seámŭ), anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsi-ri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) – (unã cu anãlisescu)
§ anãlsit (a-nãl-sítŭ) adg anãlsitã (a-nãl-sí-tã), anãlsits (a-nãl-sítsĭ), anãlsi-ti/anãlsite (a-nãl-sí-ti) – (unã cu anãlisit)
§ anãlsiri/anãlsire (a-nãl-sí-ri) sf anãlsiri (a-nãl-sírĭ) – (unã cu anãlisiri)
ascultu
ascultu (as-cúl-tu) vb I ascultai (as-cul-táĭ), ascultam (as-cul-támŭ), ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) –
1: stau s-avdu unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); caftu s-bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc; ljau di ureaclji; aplec (nj-bag) ureaclja;
2: fac ashi cum ãnj dzãtsi cariva (nj-caftã, nj-dimãndã, mi pãlãcãrseashti, etc.); mi duc dupã urminilja tsi-nj si da; nu es dit zborlu-a unui; avdu, fac;
(expr: nu-ascultu di tsiva; nu-ascultu di-asparizmã = nu nj-easti fricã di tsiva)
{ro: asculta, se supune}
{fr: écouter; obéir}
{en: listen; obey}
ex: ficiorlu-ascultã (avdi, fatsi) tsi-lj si dzãtsi; noi ascultam dupã bucium; zborlu-nj s-nu-ascultaresh, mi giur cã ti tuchescu; s-nu mi-ascultarits, lãeatsã mari va s-pãtsãts; njiclu lipseashti s-ascultã di-atsel (s-facã tsi-lj dzãtsi atsel) ma marli; tsi-nj dzãsish s-fac, ti-ascultai (feci); cara s-nu-ascultã (s-nu facã tsi-lj cãfta) dimãndãciunea; ascultã ghini (bagã ghini oarã, avdzã ghini); nu voi s-ascultu
(expr: nu nj-easti fricã, nu voi s-avdu, nu voi sã shtiu) di vãrnu; nãsh di-asparizmã nu-ascultã
(expr: nu lã easti fricã); di tsiva nu vor s-ascultã
(expr: nu lã easti fricã di tsiva)
§ ascultat (as-cul-tátŭ) adg ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultats (as-cul-tátsĭ), ascultati/ascultate (as-cul-tá-ti) – tsi ari shidzutã shi ari avdzãtã unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); (boatsi, cãntic, vrondu, etc.) tsi easti avdzãt di cariva; tsi easti avdzãt; (atsel) tsi-lj si fatsi vrearea (dimãndãciunea, etc.); (lucrul) tsi easti faptu dupã cum fu dimãndat; avdzãt, faptu
{ro: ascultat, supus}
{fr: écouté; obéit}
{en: listened; obeyed}
§ ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) sf ascultãri (as-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascultã; avdzãri, fãtseari
{ro: acţiunea de a asculta, de a se supune}
{fr: action d’écouter; d’obéir}
{en: action of listening; action of obeying}
§ ascultãtor (as-cul-tã-tórŭ) adg ascultãtoari/ascultã-toare (as-cul-tã-tŭá-ri), ascultãtori (as-cul-tã-tórĭ), ascultãtoari/as-cultãtoare (as-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi-ascultã tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi fatsi tsi-lj si caftã (tsi-lj si dimãndã, etc.); tsi nu para easi dit zborlu-a unui; tibie
caicushcu
caicushcu (caĭ-cúsh-cu) sm caicushci (caĭ-cúsh-ci) shi caicushtsi (caĭ-cúsh-tsi) – pom criscut di oaminj, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; curcush, gortsu (pomlu), per (pomlu), gurnits (pomlu), dushcu
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: avea tu ubor un caicushcu (pom gortsu) mari
§ caicushcã (caĭ-cúsh-cã) sf caicushchi/caicushche (caĭ-cúsh-chi) shi caicushti/caicushte (caĭ-cúsh-ti) – yimisha faptã di pomlu caicushcu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gortsu (yimisha), per (yimisha), pearã, gurnitsã, plisadã, curcushi
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: caicushtili coapti s-tuchescu n gurã
§ curcush (cur-cúshĭŭ) sm curcush (cur-cúshĭ) – (unã soi di) gortsu (pom) tsi fatsi gortsã niheamã ca arucutoasi (ca merlu); caicushcu, gortsu (pom), gurnits (pom), per (pom), dushcu
{ro: varietate de păr (pom)}
{fr: espèce de poirier}
{en: variety of pear trees}
§ curcu-shi/curcushe (cur-cú-shi) sf curcushi/curcushe (cur-cú-shi) – yimisha faptã di curcush; caicushcã, gortsu (yimisha), gurnits (yimisha), per (yimisha), pearã, plisadã
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
cãipi/cãipe
cãipi/cãipe (cã-í-pi) adv – lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati s-hibã vidzut; lucru tsi s-cheari (s-fatsi afan) fãrã urmã; stifã, nividzut, afan, afandu, defi, rãsãdinã, piripachi
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: vanished, invisible}
ex: noaptea cãipi (nividzut, afan) s-fatsi merlu; cãipi (afanj) s-featsirã
§ cãipusescu (cã-i-pu-sés-cu) vb IV cãipusii (cã-i-pu-síĭ), cãipuseam (cã-i-pu-seámŭ), cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipusiri/cãi-pusire (cã-i-pu-sí-ri) – mi fac cãipi (afan); scapit, ascapit, cher, apun, stifusescu, (mi) tuchescu, (mi) ascundu
{ro: dispărea}
{fr: disparaître, se faire invisible}
{en: disappear} u cãipusii (u feci afanã, u-ascumshu) ghini; cãipusi (s-chiru, s-featsi afan) dit aestã lumi
§ cãipusit (cã-i-pu-sít) adg cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipu-sits (cã-i-pu-sítsĭ), cãipusiti/cãipusite (cã-i-pu-sí-ti) – tsi s-featsi cãipi; ascãpitat, chirut, apus, stifusit, tuchit, ascumtu
{ro: dispărut}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared}
§ cãipusiri/cãipusire (cã-i-pu-sí-ri) sf cãipusiri (cã-i-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi cãipi; ascãpitari, apuneari, stifusiri, tuchiri, ascundeari
{ro: dispărere, dispariţie}
{fr: action de disparaître, de se faire invisible}
{en: action of disappearing}
cu
cu (cu) prip – zbor tsi-aspuni unã ligãturã namisa di dauã lucri (i) cã un lucru s-aflã deadun cu un altu; (ii) cã un lucru s-aflã nuntru tu-un altu; (iii) cã un lucru fatsi sutsatã a altui; (iv) cã tsiva lu-agiutã pri cariva s-facã un lucru; (vi) cã sã nchiseashti tsiva dit oara tsi sã nchiseashti; (v) leagã omlu di-atsea tsi adutsi, tsi poartã; etc., etc., etc.; dupã; deadun; tu angãtanlu a...; easti di pãrearea a...; etc., etc., etc.
{ro: cu}
{fr: avec}
{en: with}
ex: lj-adush un putir cu apã (“cu” leagã putirlu di apa tsi s-aflã nuntru); l-tãlja cu cutsutlu (“cu” leagã omlu di cutsutlu tsi lu-agiutã s-talji); dzã cu gura, nu cu mãna (“cu” leagã gura sh-mãna sh-aspuni cã unã ma nu alantã agiutã dzãtsearea); va treacã cu doi noatinj (“cu” leagã omlu tsi treatsi di noatinjlji tsi lj-ari cu el); dipunea cu birbets, dipunea cu birbetslji; vinji cu lãnã, vinji cu lãna (“cu” leagã omlu di lãna tsi u-adutsi cãndu yini); noi cu suflit mplin di suschir (“cu” nã leagã noi, di suschirlu dit suflit); eara di cu searã (“cu” leagã atseali tsi fãtsem, di oara tsi nchisim s-li fãtsem); cu peanarga, cu peanarga; di cu noaptea acãtsarã s-lucreadzã (“cu” leagã oara tsi s-acatsã s-facã tsiva, shi lucrul tsi-l fac); s-tuchescu di cu yii (“cu”leagã, atsea tsi s-fatsi, di faptul cã s-fats nyii); trei anj, an cu (dupã) an; lu-alas njiclu cu el (“cu” aspuni cã lu-alas njiclu “tu-angãtanlu-a lui”); tu-aestu lucru, el easti cu noi (“cu” aspuni cã el mindueashti ca noi, easti di pãrearea-a noastrã); bagã fisuljlu cu lintea (“cu” aspuni cã s-bagã “deadun” fisuljlu sh-lintea)
ihtisescu
ihtisescu (ih-ti-sés-cu) (mi) vb IV ihtisii (ih-ti-síĭ), ihtiseam (ih-ti-seámŭ), ihtisitã (ih-ti-sí-tã), ihtisiri/ihtisire (ih-ti-sí-ri) – fac unã lugurii si s-alãxeascã dit catastasea vãrtoasã (scliro, durã) tu cari s-aflã, tu-unã catastasi di muljiturã (ca dzamã, apã, bunãoarã); tuchescu; (fig: (aveari, negurã, etc.) s-ihtiseashti = (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) cheari, s-aspardzi, s-dutsi, si stifuseashti, s-fatsi afanã, cãipuseashti)
{ro: (se) topi}
{fr: (se) fondre}
{en: melt}
ex: nu s-avea ihtisitã (tuchitã) neaua di pi muntsã; mi ihtisii (nj-si featsi afanã tutã avearea, u loai trã hima) cu-ahãti hãrgi, va s-armãn pit cãljuri
§ ihtisit (ih-ti-sítŭ) adg ihtisitã (ih-ti-sí-tã), ihtisits (ih-ti-sítsĭ), ihtisiti/ihtisite (ih-ti-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã muljiturã (dit catastasea durã tsi u-avea unã lugurii nãinti); tuchit
{ro: topit}
{fr: fondu}
{en: melted}
§ ihtisiri/ihtisire (ih-ti-sí-ri) sf ihtisiri (ih-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tucheashti tsiva; tuchiri
{ro: acţiunea de a (se) topi; topire}
{fr: action de (se) fondre}
{en: action of melting}
limã3
limã3 (lí-mã) sf limi/lime (lí-mi) – hãlati njicã, lungã shi suptsãri di cilechi, cu dauã i trei fãts cu arãdichi di dintsã turyisits (cu cari s-ischeadzã lucri di her, unglji, etc.); arnealã, arinii, arnii
{ro: pilă}
{fr: lime}
{en: file}
ex: lj-deadi cu lima pi mãrdzini ca s-lu ngurguljadzã; talji hearili di la pingere cu lima shi intrã n casã
§ limedz (li-médzŭ) vb I limai (li-máĭ), limam (li-mámŭ), limatã (li-má-tã), limari/limare (li-má-ri) – dau cu lima pristi unã fatsã tra s-u fac duzi, s-u ischedz ghini
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}
ex: nji-l limã, nji-l featsi albu; va s-u limedz niheamã tra sã ncapã n guvã
§ limat (li-mátŭ) adg limatã (li-má-tã), limats (li-mátsĭ), lima-ti/limate (li-má-ti) – tsi easti dat cu lima
{ro: pilit}
{fr: limé}
{en: filed}
§ limari/limare (li-má-ri) sf limãri (li-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu lima
{ro: acţiunea de a pili}
{fr: action de limer}
{en: action of filing}
ex: featsi chiro cu limarea
§ limãturã (li-mã-tú-rã) sf limãturi (li-mã-túrĭ) – pulbirea tsi-armãni (tsi cadi mpadi) dupã tsi s-da cu lima pristi unã fatsã
{ro: pilitură}
{fr: limaille}
{en: filing dust}
ex: limãturli di her i di-asimi li-adunã sh-li tuchescu tra s-nu s-chearã tsiva
mprostu1
mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu
§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)
mutsã
mutsã (mú-tsã) sf mutsã (mú-tsã) – guva (gura) dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); gurã di prãvdzã; muts, mutscã, zurnã; (fig: mutsã = (i) partea din fatsã a gurãljei di pravdã cu nari, gurã shi dintsã; (ii) gurã di om)
{ro: bot}
{fr: museau, mufle, extremité du groin}
{en: muzzle, snout}
ex: s-apruche s-u-arapã di mutsã (gurã); mutsã (zurnã) di porcu; tuts portsãlj nã mutsã (un zurnã) au
§ muts1 (mútsŭ) sn mutsã (mú-tsã) – (unã cu mutsã)
ex: mutslu-a calui; cãnili sh-hidzi mutslu (gura) tu pheatlu-a meu; lu strãndzea di muts tra s-nu guitsã; tu-aloat ma sh-hidzi mutslu
§ mutscã (múts-cã) sf mutschi (múts-chi) – (unã cu mutsã)
ex: lji nciupai mutsca; un cãni cu mutsca alãsatã pri cicioarili di dinãinti
§ mutsunã (mu-tsú-nã) sf mutsu-ni/mutsune (mu-tsú-ni) shi mutsunj (mu-tsúnjĭ) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); prusupidã, mascã, surati; (fig: mutsunã = prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
§ muts2 (mútsŭ) vb I mutsai (mu-tsáĭ), mutsam (mu-tsámŭ), mutsatã (mu-tsá-tã), mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) – trag tsiva (apã, lapti, sãndzi, etc.) prit budzã n gurã (mutsã) ashi cum pot s-trag sh-vimtul; lingu sh-u tuchescu n gurã unã dultseami; sug, beau, sorbu, trag
{ro: suge}
{fr: sucer, téter, aspirer}
{en: suck}
ex: cu cibuca n gurã, mutsã (sudzi, bea tutumea)
§ mutsat (mu-tsátŭ) adg mutsatã (mu-tsá-tã), mutsats (mu-tsátsĭ), mutsati/mutsate (mu-tsá-ti) – tsi easti traptu n gurã (mutsã) cu sudzearea; suptu, biut, surghit, traptu
{ro: supt}
{fr: sucé, tété, aspiré}
{en: sucked}
§ mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) sf mutsãri (mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mutsã
ncernu
ncernu (ncér-nu) adg ncernã (ncér-nã), ncernji (ncér-nji), ncer-ni/ncerne (ncér-ni) – tsi easti ntunicat shi scutidos ca dzua cu tserlu mplin di niori grei; tsi sta ntunicat la fatsã shi nu lj-arãdi gura dip; tsi nu para zburashti shi easti chirut tu minduiri; tsi nu poati s-aflã tsiva tsi s-lu hãriseascã tu banã; tsi easti lipsit di tihi (hãrãcupilji, harauã); tsi s-aflã tu jali; cernu, mpumurat, ãmpu-murat, mundo; marat, curbisit, cacomir, pustu, etc.
{ro: mohorât, sumbru; nenorocit}
{fr: sombre, obscursi par les nuages, malheureux}
{en: somber, dark, gloomy, overcast; unfortunate, miserable}
ex: aman, aman zghilea lailu ncernu (corbul); s-ma bat cu turcul ncernu (tihilai); o, ncerna (tihilaea)-atsea di mirã!; ncerna pirifanji!; eu, ncernul (corbul di mini) mi tuchescu; ncernu shi corbu
§ cernu (cér-nu) adg cernã (cér-nã), cernji (cér-nji), cerni/cerne (cér-ni) – (unã cu ncernu)
ex: toamna cernã (ntunicatã, cu ploi sh-fãrã soari) cãndu s-yinã
§ nciurnichedz (ncĭur-ni-chĭédzŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciur-nicare (ncĭur-ni-cá-ri) – fac tra s-hibã ca ntunearic cu putsãnã lunjinã; (chirolu) sã ntunicã ca atumtsea cãndu tserlu easti mplin di niori icã acatsã s-cadã noaptea; (mi) ntunic la fatsã, niuredz, fatsa nj-easti ncernã shi nu-aspuni nitsiunã harauã, nji sã ntunicã videarea, nciornic, ãnciornic, ntunic
{ro: întuneca}
{fr: (s’)obs-curcir}
{en: darken}
ex: ocljilj nã si nciurnicarã (ntunicarã)
§ nciornic (ncĭór-nicŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) – (unã cu nciurnichedz)
§ nciurnicat (ncĭur-ni-cátŭ) adg nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicats (ncĭur-ni-cátsĭ), nciurnicati/nciurnicate (ncĭur-ni-cá-ti) – (chirolu, fatsa, etc.) tsi sã ntunicã shi s-niurã; ãnciurnicat, ntunicat, niurat, ncljis, etc.
{ro: întunecat}
{fr: obscurci}
{en: darkened}
§ nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) sf nciurnicãri (ncĭur-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva sã ntunicã; ãnciurnicari, ntunicari