DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrnuti/bãrnute

bãrnuti/bãrnute (bãr-nú-ti) sf bãrnuts (bãr-nútsĭ) – tutumi faptã minutã (cu mãtsinarea), tra si s-facã bunã trã trãdzearea prit nãri; tãbac, tabac, tubac, tutumi;
(expr:
1: nã bãrnuti nu-lj tãxescu = nu-lj tãxescu tsiva dip, nitsi unã bãrnuti!;
2: mi fac bãrnuti = mi usuc, mi fac pulbiri)
{ro: tabac}
{fr: tabac à priser}
{en: tobacco}
ex: scoasi din gepi cãrnicilu di bãrnuti (tãbac) shi trapsi; dã-nj unã bãrnuti; lu-ariseashti s-bea bãrnuti

§ burnuti/burnute (bur-nú-ti) sf burnuts (bur-nútsĭ) – (unã cu bãrnuti)

§ bãruti2/bãrute (bã-rú-ti) sf pl(?) – (unã cu bãrnuti)

§ buruti/burute (bu-rú-ti) sf pl(?) – (unã cu bãrnuti)
ex: ahãntu-ts dau, cama multu nitsi-unã buruti; s-uscã, s-featsi buruti
(expr: pulbiri)

§ bãrnutici (bãr-nu-ti-cí) sm bãrnuticeadz (bãr-nu-ti-cĭádzĭ) – atsel tsi vindi bãrnuti
{ro: vânzător de tabac}
{fr: celui qui vend du tabac à priser}
{en: tobacco seller}

§ burnutci (bur-nut-cí) sm burnutceadz (bur-nut-cĭádzĭ) – (unã cu bãrnutici)

§ buruci (bu-ru-cí) sm buruceadz (bu-ru-cĭádzĭ) – (unã cu bãrnutici)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buluchi/buluche

buluchi/buluche (bu-lú-chi) sf buluchi (bu-lúchĭ) – multimi di lucri (prãvdzã, planti, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grup, ceată}
{fr: groupe, troupeau, harde}
{en: group, herd, flock}
ex: pascu buluchi di tserghi; buluchi (gãrdelj) di pulj azboairã prisupra-a noastrã; unã buluchi di feati yinea calea sh-cãnta; mari buluchi (multimi di oaminj) s-avea adunatã misuhori; eara buluchi tuti (tuti eara bolcu)

§ bluchi/bluche (blú-chi) sf bluchi (blúchĭ) – (unã cu buluchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceatã

ceatã (cĭá-tã) sf ceti/cete (cĭé-ti) – adunãturã (multimi) di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc sh-au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, mul-timi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, grup, ceată}
{fr: bande, groupe, troupeau, harde}
{en: band, group, herd, flock}
ex: ceatã (multimi) mari di oaminj s-avea adunatã n pãzari; ceatã (bandã, taifã) di furi; vidzurã cetili (bluchili) di cãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chindrã

chindrã (chín-drã) sf chindri/chindre (chín-dri) – adunãturã mari di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; multimi di oaminj dit unã parataxi di numtã; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, jurdunã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule, multitude}
{en: crowd, multitude}
ex: tsi nchisi nã chindrã (parataxi di numtã) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gloatã

gloatã (glŭá-tã) sf gloati/gloate (glŭá-ti) – multimi di oaminj (ficiori, prãvdzã, etc.) tsi s-aflã adunatã tu idyiul loc; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule}
{en: crowd}
ex: cãndu ved ahãntã gloatã (lao)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grãmadã

grãmadã (grã-má-dã) sf grãmãdz (grã-mắdzĭ) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); stog di chetri (dit unã urvalã) armasi dupã cãdearea-a unei casã; gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã
{ro: grămadă}
{fr: amas, amoncellement; ruine}
{en: heap, pile, cluster}
ex: grãmãdzli (stogurli) mash di chetri grescu; dit aryi njirdzeam tu grãmadã; pãnã tu-apiritã, grãnuts di grãnuts ãl curarã, grãmãdz-grãmãdz

§ gumaradã (gu-ma-rá-dã) sf gumarãdz (gu-mã-rắdzĭ) – (unã cu grãmadã)

§ grumbã (grúm-bã) sf grumburi/grumbure (grúm-bu-ri) – (unã cu grãmadã)
ex: aveam tu agru unã gumaradã mari (stog mari di chetsrã)

§ grumbur (grúm-burŭ) sf grumbi/grumbe (grúm-bi) – (unã cu grãmadã)

§ grumur (grú-murŭ) sn grumuri (grú-murĭ) –
1: multimi di pulj tsi-azboairã deadun; bandã, gãrdelj, surii, trãmbã, tãbãbii, tubãbii;
2: multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã fãrã nitsiunã aradã (cãtivãrãoarã cu-aradã); grãmadã, gumaradã, stog, stoc, stivã, cup, culeu, grumbã, grumbur, suro, sumãreauã
{ro: cârd; grămadă}
{fr: volée; tas, amas}
{en: flock (of birds, animals); heap, pile, cluster}
ex: sfinduchili adunati grumur (stog); u vãtãmai… mutrii grumurlu moali; di frica a lor, grumur (stog) di leamni; gãili imnã ãn grumuri (surii, trãmbi), multi deadun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jurdunã

jurdunã (jĭur-dú-nã) sf jurduni/jurdune (jĭur-dú-ni) – multimi di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) adunats tu idyiul loc; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multea-mi, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule}
{en: crowd}
ex: jurdunã (multimi, ceatã, gloatã) di ficiori sh-di feati; jurduna (laolu, multimea di oaminj) lãitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãbãbii/tãbãbie

tãbãbii/tãbãbie (tã-bã-bí-i) sf tãbãbii (tã-bã-bíĭ) – adunãturã di oaminj (ficiori, prãvdzã, pulj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc sh-au un idyiu scupo; tavabii, tavambii, buluchi, bluchi, ceatã, taifã, bandã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, chindrã, jurdunã
{ro: grup, turmă, cârd}
{fr: groupe, bande, troupe, troupeau, volée, harde}
{en: group, herd, flock, flight, covey (of birds)}
ex: puljlji s-featsirã tãbãbii, tãbãbii (bãndzã, bãndzã)

§ tubã (tú-bã) sf tubi/tube (tú-bi) – (unã cu tãbãbii)
ex: armãnlu, agudit di tuba (ceata) a lui

§ tubãbii/tubãbie (tu-bã-bí-i) sf tubãbii (tu-bã-bíĭ) – (unã cu tãbãbii)
ex: unã tubãbii (buluchi, ceatã) di oaminj amirãreshti

§ tavambii/tavambie (ta-vam-bí-i) sf tavambii (ta-vam-bíĭ) – lumi di-aproapi (dit idyea casã, fumealji, fãlcari, etc.); ceatã di oaminj tsi s-aflã adunats tu-un loc (cu idyiul scupo, tu-unã fumealji, deavãrliga di cariva tsi lj-ari arugatã, etc.); tavabii, buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, tãbãbii, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, lumi, lao, plitizmo, plod, gamã, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: taifă, grupă, ceată}
{fr: troupe, suite, entourage}
{en: troop, troupe, staff}
ex: si axi nu ma nãs singur, ma tutã tavambia (taifa); s-nicarã tru amari cu tavambia (tuts atselj tsi eara cu elj) shi cu tutã soea-a lui

§ tavabii/tavabie (ta-va-bí-i) sf tavabii (ta-va-bíĭ) – (unã cu tavambii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãbac1

tãbac1 (tã-bácŭ) sn tãbatsi/tãbatse (tã-bá-tsi) – tutumi faptã minutã (cu mãtsinarea) tra si s-facã bunã trã trãdzearea prit nari; tabac, tubac, bãrnuti, tutumi;
(expr:
1: tãbac nu-ts dau! = nu-ts dau dip tsiva;
2: mi vindu tri un tãbac = mi vindu tri dip tsiva)
{ro: tabac}
{fr: tabac à priser}
{en: tobacco}
ex: dã-nj un tãbac; om tsi s-vindi tr-un tãbac
(expr: s-vindi trã dip tsiva)

§ tabac1 (ta-bácŭ) sn tabatsi/tabatse (ta-bá-tsi) – (unã cu tãbac1)
ex: tradzi tabac

§ tubac (tu-bácŭ) sn tubatsi/tubatse (tu-bá-tsi) – (unã cu tãbac1)
ex: turlii di tubatsi

§ tãbãcherã (tã-bã-chĭé-rã) sf tãbãcheri (tã-bã-chĭérĭ) – cutii njicã tu cari s-tsãni tãbaclu (tutumea, tsigãrli); tabacherã
{ro: tabacheră}
{fr: tabatière; porte-cigarettes}
{en: snuff-box, tobacco-pouch; cigarette box}

§ tabacherã (ta-ba-chĭé-rã) sf tabacheri (ta-ba-chĭérĭ) – (unã cu tãbãcherã)
ex: nã mushatã tabacherã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã