DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrlig

cãrlig (cãr-lígŭ) sn cãrlidzi/cãrlidze (cãr-lí-dzi) –
1: hãlati njicã di her i cilechi, lungã shi suptsãri, nduplicatã tu-un capit tra s-poatã si sã spindzurã lucri (cãrnuri) di ea icã si s-acatsã lucri (peshtsã, cicioari di oi) cu ea, icã sã mpliteascã (faneli, pãrpodz), etc.; cãrligar, cinghelj, cinghilac;
2: lemnu lungu sh-suptsãri (puljan, pulean) cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca un cicior di oai, unã pampurachi) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cljoagã, cãngichi, cangi;
3: unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrligar, cinghilac; (fig: cãrlig = dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã; brãtsat; expr:
2: sh-cu cãrliglu s-ti ntreghi = s-ti mindueshti ghini, “sã zburãshti sh-cu cãrliglu” nãinti ca s-ljai unã apofasi)
{ro: cârlig; cange, caţă; cârlig de croşetat}
{fr: grappin, houlette; crochet, crochet a tricoter des bas}
{en: hook; shepherd’s crook; crochet-hook}
ex: pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); picurar cu cãrlig (cãrlibanã); sh-fatsi crutsea, lja un cãrlig; loai cãrliglu (cãngichea) cu tãmbarea; mash cãrlidzili (cãngichili) nã-avem; li bãgã oili nãinti cu cãrliglu shi nchisi cãtrã n hoarã-lj; ãlj fatsi aushlu unã cu cãrliglu pristi zvercã; lutseafirli s-avea anãltsatã trei cãrlidzi (fig: cãt trei brãtsati) sti tser; aspindzurã carnea di cãrlig; cu cãrlidzli mplitim pãrpodz; dã-nj cãrlidzili (cinghilatsili) di mplãtiri; a bãrbatslor lã si bagã shi cãrliglu (cãngi-chea, cãrlibana) tu groapã

§ cãrlibanã (cãr-li-bá-nã) sf cãrlibãnj (cãr-li-bắnjĭ) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; clici
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}

§ cinghelj (cin-ghĭéljĭŭ) sn cingheali/cingheale (cin-ghĭá-li) –
1: cãrlig trã spindzurari carni; unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrlig, cãrligar, cinghilac, cenghiu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minghiushi1/minghiushe

minghiushi1/minghiushe (min-ghĭú-shi) sf minghiushi/min-ghiushe (min-ghĭú-shi) – stulii ca un tserclju njic purtat di muljeri (acãtsat i-aspindzurat di ureaclji, multi ori di-amalãmã i di-asimi stulsit sh-el cu alti njits stulii); minghiush, mãnghiush, mãngiush, tsirtsel, tsirtselj, dzirdzelj, ver, veari;
(expr: lj-bag minghiushi = lj-dzãc minciunj, lu-arãd)
{ro: cercel}
{fr: boucle (pendant) d’oreilles}
{en: earring}
ex: s-nã facã neali shi minghiushi; tsi ghiurdãnj shi tsi minghiushi; purtã pãnã tu-aushatic minghiushili di la isozmã

§ minghiush1 (min-ghĭúshĭŭ) sm minghiush (min-ghĭúshĭ) icã sn minghiushi/minghiushe (min-ghĭú-shi) – (unã cu minghiushi1)
ex: ancãrligatã, anvãrligatã, di tsutsur moali aspindzuratã (angucitoari: minghiushlu); ancãrligatã, anvãrligatã, tu guvã di featã bãgatã (angucitoari: minghiushlu); usturimi, cu durimi, cãndu-l badz ãnj pari ghini (angucitoari: minghiushlu); doi minghiush di tsearã la ureclji; ea purta tu ureclji, minghiush mushats di-asimi

§ mãnghiush (mãn-ghĭúshĭŭ) sn mãnghiu-shi/mãnghiushe (mãn-ghĭú-shi) – (unã cu minghiushi1)

§ mãngiush (mãn-gĭúshĭŭ) sn mãngiushi/mãngiushe (mãn-gĭú-shi) – (unã cu minghiushi1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsutsur

tsutsur (tsú-tsurŭ) sn tsutsuri/tsutsure (tsú-tsu-ri) – chipita moali di nghios a ureacljiljei (iu s-fatsi di-aradã guva di cari spindzurã minghiushlu la muljeri)
{ro: sfârc (de la ureche)}
{fr: lobe (de l’oreille)}
{en: ear lobe}
ex: ancãrligatã, anvãrligatã, di tsutsur moali aspindzuratã (angucitoari: vearea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

veari/veare

veari/veare (veá-ri) sf veri (vérĭ) – stulii ca un tserclju njic purtat di muljeri acãtsat i-aspindzurat di ureaclji (multi ori di-amalãmã i di-asimi stulsit sh-el cu alti njits stulii); ver, veri, tsirtsel, tsirtselj, dzirdzelj, minghiushi, minghiush, mãnghiush, mãngiush
{ro: cercel}
{fr: boucle (pendant) d’oreilles}
{en: ear ring}
ex: ancãrligatã, anvãrligatã, di tsutsur moali aspindzuratã (angucitoari: vearea, minghiushlu); ancãrligatã, anvãrligatã, tu guvã di featã bãgatã (angucitoari: vearea); usturimi, cu durimi, cãndu-l badz ãnj pari ghini (angucitoari: vearea); sh-tu ureclji-l purta cu veri (minghiush); lj-adusi nã preaclji di veri di-amalãmã; sã-nj fats nã preaclji di veri di bãcãri; dimãndã veri, biligiuts sh-neali di-asimi; sh-tu ureclji-l purta cu veri; trãdzea la mãgãziili cu lucri muljireshti cu neali, cu veri, cu mãndili

§ veri/vere (vé-ri) sf veri (vérĭ) – (unã cu veari)

§ verã (vé-rã) sf veri (vérĭ) – (unã cu veari)

§ ver2 (vérŭ) sn veri (vérĭ) – (unã cu veari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã