DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tsutsuleu

tsutsuleu (tsu-tsu-léŭ) sn tsutsuleai/tsutsuleae (tsu-tsu-leá-i) – capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsãri; chipitã, chirchinedz, mitcã, sumig, sumigã, simigã, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: pointe}
{en: point}

§ tsutsulic (tsu-tsu-lícŭ) sn tsutsuli-tsi/tsutsulitse (tsu-tsu-lí-tsi) – (unã cu tsutsuleu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

angheauã1

angheauã1 (an-ghĭa-ŭã) sf anghei (an-ghĭéĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (arburi, pom, etc.); cãrciliu, creashtit, creashtic, gucilii, gugiulii, chipitã, mãyeauã, mitcã, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic, etc.
{ro: creştet}
{fr: sommet d’un arbre}
{en: summit (top of tree}
ex: trup ca angheaua (carciliulu, gugiulia) di mãniclji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chipitã1

chipitã1 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) surlutoasã (chipitoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciulã, cuculj, culmã, chiscu, chirchinedz, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: pisc, creştet}
{fr: pic, cime, sommet, faîte}
{en: (mountain) peak, summit (of mountain, of house), top}
ex: unã culã analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita; chipiti (cãrcilii) di muntsã; alagã prit chipiti (creashtiti) chitroasi; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui; murarlu s-alina ma tu chipita-a pluplui; unã noapti s-alinã pri chipita a muntilui; s-acumtinã trãsh pi chipita di culã; lu-aruca fãrã njilã di pi chipita-a unui munti analtu; unã culã analtã, analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita

§ cipit1 (cí-pitŭ) sn cipiti/cipite (cí-pi-ti) – (unã cu chipitã1)
ex: nsus, pri-un cipit (creashtit, cingãrliu), easi sh-luna

§ chiscu (chís-cu) sn chiscuri (chís-curĭ) – (unã cu chipitã1)
ex: un munti cu chiscuri chipitoasi

§ chirchinedz1 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã1)

§ chicerã (chí-ce-rã) sf chiceri/chicere – (unã cu chipitã1)

§ chipitã2 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – capitlu (ma multili ori ntsãpãlicos) a unui lucru lungu shi suptsãri; chirchinedz, mitcã, mãyeauã, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: bout, pointe}
{en: end, tip, point}
ex: cãt chipita (mithca) di ac; chipita di nari; am cun-diljlu cu chipita (mitca) bunã; chipita di cundilj nu ngrãpseashti; chipita di coardã sum nã guvã tu fundul a amariljei; tradzi di chipita di coardã, coarda nu s-mina dit loc!; easi nafoarã fãrã si-lj si udã nitsi chipitli di cicioari

§ chirchinedz2 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãyeauã1

mãyeauã1 (mã-yĭá-ŭã) sf mãyei (mã-yĭéĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, culmã, chiscu, cingãrliu, cipit, ciumã, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, mitcã, chirchinedz, chipitã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet}
{en: peak, summit}
ex: nã dipuneam di pi mãyeaua (chiscul) di Ndumor

§ mãyeauã2 (mã-yĭá-ŭã) sf mãyei (mã-yĭéĭ) – capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsãri; mãeauã, chipitã, mithcã, chirchinedz, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: bout, pointe}
{en: end, tip, point}
ex: mãyeaua (capitlu) a purtecãljei; cu trei meari pi mãyeili (capitli) a crutsiljei

§ mãeauã2 (mã-ĭá-ŭã) sf mãei (mã-ĭéĭ) – (unã cu mãyeauã2)
ex: mãeaua (mãyeaua, chipita) a muntilui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mitcã1

mitcã1 (míth-cã) sf mittsi/mittse (mith-tsi) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciulã, cuculj, culmã, chiscu, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chipitã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: pisc, creştet}
{fr: pic, sommet}
{en: (mountain) peak, summit}
ex: muntsãlj mash tu mittsi (creashtiti) au neauã

§ mitcã2 (míth-cã) sf mittsi/mittse (mith-tsi) – capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsãri (ca aclu, bunãoarã); chipitã, chirchinedz, sumig, sumigã, simigã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: bout, pointe}
{en: end, tip, point}
ex: u lja cu mitca (dintana) shi ai! s-u aducã a aushlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sumig

sumig (su-mígŭ) sn sumidzi/sumidze (su-mí-dzi) – capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsãri; sumigã, si-migã, chipitã, chirchinedz, mitcã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf (munte, ac)}
{fr: sommet, faîte, bout, pointe (aiguille)}
{en: summit, top, end, tip, (needle) point}

§ sumigã (su-mí-gã) sf sumidzi/su-midze (su-mí-dzi) – (unã cu sumig)

§ simigã (si-mí-gã) sf simidz (si-mídzĭ) – (unã cu sumig)
ex: mi ntsãpai cu simiga (chipita, mitca) di ac; aclu-aestu nu-ari simigã (mitcã); di tutã avearea armasã di la pãrintsã nu s-aleapsi cu tsiva, ni cu-unã simigã di ac

§ sumigos (su-mi-gósŭ) adg sumigoasã (su-mi-gŭá-sã), sumigosh (su-mi-góshĭ), sumigoasi/sumigoase (su-mi-gŭá-si) – tsi easti cu sumigã shi poati si ntsapã; simigos, ãntsãpulicos, ntsãpãlicos, ntsãpulicos, chipitos, surlutos, turyisit
{ro: ascuţit, vârfuit}
{fr: aigu, pointu}
{en: sharp, pointed}
ex: pishtirei sumigoasi (ntsãpãlicoasi) ca sãita; chinj zveltsã shi sumigosh (chipitosh); Elimbul cu ciuciulili sumigoasi (surlutoasi)

§ simigos (si-mi-gósŭ) adg simigoasã (si-mi-gŭá-sã), simigosh (si-mi-góshĭ), simigoasi/simigoase (si-mi-gŭá-si) – (unã cu sumigos)

§ nsimig (nsi-mígŭ) vb I nsimigai (nsi-mi-gáĭ), nsimigam (nsi-mi-gámŭ), nsimigatã (nsi-mi-gá-tã), nsimigari/nsimigare (nsi-mi-gá-ri) – l-fac un lucru lungu shi suptsãri (par, cundilj, etc.) s-hibã cama simigos; nturyisescu
{ro: ascuţi (creion, par, etc.)}
{fr: aiguiser (crayon, pieu, etc.)}
{en: sharpen (pencil, stake, etc.}
ex: nsimiga (nturyisea) parlji; nu putui s-lu nsimig ghini (s-lji fac s-aibã nã mitcã bunã)

§ nsimigat (nsi-mi-gátŭ) adg nsimigatã (nsi-mi-gá-tã), nsimigats (nsi-mi-gátsĭ), nsimigati/nsimigate (nsi-mi-gá-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama simigos; nturyisit
{ro: ascuţit}
{fr: aiguisé}
{en: sharpened}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn