DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arachi

arachi (a-ráchĭŭ) (mi) vb IV, III shi II arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-dáp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) shi arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) shi arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) –
1: l-ljau cu zorea pri cariva (fãrã vrearea-a lui); ljau cu zorea un lucru di la cariva (l-fur, lu mprad); fur unã featã ta s-nj-u fac nveastã; mi hiumusescu agonja sh-cu vãrtushami tra s-ljau un lucru;
2: mi-acatsã inatea (cljinlu, dratslji); mi fac foc; mi-aprindu; arãchescu, arichescu, archescu, arap; inãtusescu, nãirescu, yinutãsescu, timusescu, ariciuescu, arcedz, furchisescu, furtsuescu, ngindu, etc.
{ro: răpi, fura, (se) grăbi, înfuria}
{fr: ravir, enlever, emporter (violemment); se presser, se laisser emporté par la colère}
{en: ravish, abduct, kidnap, hurry, get furious}
ex: luplu arãchi (furã, zmulsi) unã oai; mi-arãchii (mi hiumusii, mi-agunjisii) di zburãi; arãchii pãnea (ngljitai lemargu sh-cu agunjii) sh-mi nicai; cama marli arachi (l-lja cu zorea) caplu; lj-arachi (lj-lea, lj-scoati) cãciula din cap; mutrea s-nu ti-arachi (s-nu ti-acatsã inatea); atsel shtiutlu nu si-arapi (s-arceadzã) truoarã

§ arãchescu (a-rã-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II arãchii (a-rã-chíĭ), arãcheam (a-rã-chĭamŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) – (unã cu arachi)
ex: lalã-su arãchi tsupata (s-hiumusi sh-u lo cu agunjii); armãnjlji au adetea, aprindu Dumãnicã la numtsã, s-easã la fãntãnã shi s-arãcheascã (lja) apã

§ arap2 (a-rápŭ) vb IV shi III arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-ráp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arapi-ri/arapire (a-rá-pi-ri) – (unã cu arachi)
ex: s-nj-arap (s-nji fur) unã armãnã; arãchi (s-hiumusi sh-lo agonja) tu mãnã un poci; el s-arapi (lu-acatsã inatea) unãshunã; lj-u-arãpu (lj-u furã) feata; el s-arapi (s-nãireashti, s-arceadzã) unãshunã; nu ti-arapi (s-nu ti-acatsã inatea, dratslji) mori sor; arapi di-aoa, arapi di-aclo (lja di-aoa, lja di-aclo), cum ãlj yini-ambar; s-u-arapã (s-u-acatsã) di mutsã

§ arãchit1 (a-rã-chítŭ) adg arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchits (a-rã-chítsĭ), arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlcadzã

cãlcadzã (cãl-cá-dzã) sf fãrã pl – soi di tsupatã cu lipida ncu-suratã, shutsãtã niheamã, cu cari s-talji alumãchi, erghi i ljanurã; tsupatã, clãdiftir
{ro: mărceţ, secure mare şi curbată}
{fr: grosse serpe, gouet serpentaire}
{en: bill-hook}
ex: arucã unã mutritã la earbã shi, cãndu vidzu cãlcadza, lji si trihirã truplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eapã

eapã (ĭá-pã) sf eapi/eape (ĭá-pi) shi epi/epe (ĭé-pi) – feamina-a calui; muma-a mulãljei
{ro: iapă}
{fr: jument, cavale}
{en: mare}
ex: unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti mumã!; irghilii di calj shi eapi; eapa easti greauã, va s-nã featã un mãndzu; calu tsi lu ncalicã, nu-i fitat di eapã; nu eara eapã di aradã, cã eara eapã cu gurã; cum imna cu eapa-a lui tut ca pri dinãpoi; acatsã un cal dit eapi, cama gionili

§ ipar (i-párŭ) sm ipari (i-párĭ) – atsel tsi-lj pashti, lj-aveaglji i lã ari-angãtanlu a caljlor dit unã irghilii (cupii) di eapi
{ro: iepar}
{fr: homme de service dans les haras}
{en: one who herds, guards and cares for horses}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lemnu

lemnu (lém-nu) sn leamni/leamne (leám-ni) – luguria vãrtoasã di cari easti faptu arburli sum coaji, ufilisit tu ardeari (cãldurã, cutseari), tu fãtseari scãnduri (momilã, casi), tu fãtseari cãrtsã (acoali, fimiridz), etc.; (fig:
1: lemnu = (i) hazo, tivichel, etc.; (ii) shcop, puljan, ciumagã; expr:
2: shadi ca un lemnu = shadi sh-nu greashti un zbor, ca un glar, tivichel, etc.;
3: aducheashti lemnul s-aducheascã sh-el? = mu pot s-lu fac s-aducheascã; u dutsi unã, pi-a lui; nu pot s-lji umplu caplu tra s-facã tsiva;
4: inimã di lemnu = nu-ari njilã; nu va s-facã tsi-lj si caftã; u tsãni pi-a lui;
5: di un lemnu him cruits = him unã soi, undzim multu un cu-alantu;
6: u pitricu mintea ntrã leamni = zbor tsi-aspuni cã cariva nu sh-easti tu tutã mintea, cã glãri;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: lemn}
{fr: bois}
{en: wood}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); nj-talji leamnili cu tsupata; cãndu tãljam io leamni, tini adunai surtseali; adunai leamni uscati (uscãturi) dit pãduri; adu-nj unã furtii di leamni; ts-yini cu un stog di leamni dinanumirea; di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã; greclu-i lemnu putrid; cu un lemnu foc nu s-fatsi; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc; lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); s-dusi lemnu (fig: hazo, tivichel) sh-vinji furtutiri (shcop); lemnu s-dusi, lemnu vinji; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu (fig: ciumagã, shcop); nu-avea nitsiun lemnu (fig: shcop) ti vãtãmari shoaritslji; lj-fãtsea pãrintsãlj, fãrtatslji, semnu, aducheashti lemnul, s-aducheascã sh-nãs?
(expr: nu-aducheashti)

§ limnici (lim-nícĭŭ) sn limnici/limnice (lim-ní-ci) – lemnu ma njic, ma suptsãri; limnuci
{ro: lemn mărunt}
{fr: petit bois (menu, fin}
{en: small wood}

§ limnuci (lim-núcĭŭ) sn limnuci/limnuce (lim-nú-ci) – (unã cu limnici)

§ limnar (lim-nárŭ) sm, sf limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji), limnari (lim-nárĭ), limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji) – om (muljari) tsi talji arburi tu pãduri; om (muljari) tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om (muljari) tsi lucreadzã lemnul; cupãcear, dãrvar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãrmãnitsã

sãrmãnitsã (sãr-mã-ní-tsã) sf sãrmãnitsã (sãr-mã-ní-tsã) – unã soi di pat (leagãn) njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); nitsã, cunji, cunã, leagãn, mãnushi, trocnã, nani, nanã; (fig: sãrmãnitsã = natlu tu protslji mesh i anj di banã; copan, nat, niphiu)
{ro: leagăn, nou născut, bebe}
{fr: berceau; nourrison}
{en: cradle; baby}
ex: n Sãrunã dimãndã s-lji pitreacã sãrmãnitsã (un leagãn) di her; lã u intrai a leamnilor cu tsupata li dispiturai tuti shi sãrmãnitsã (leagãn) nu putui s-adar; ficiorlji dit sãrmãnitsã (leagãn); ligãna njitslji tru sãrmãnitsã (leagãn) di-amalamã; sh-arcã ocljilj pri vombira tsi durnja tu sãrmãnitsã (leagãn); tsi shtiam mini atumtsea di etã, earam sãrmãnitsã (fig: earam njic); plãndzi sãrmãnitsa (fig: natlu) n leagãn; lja mbratsã sãrmãnitsa (fig: natlu); nu fã ca sãrmãnitsã (fig: ca un njic); talji gusha a sãrmãnitsãljei (fig: a njiclui, a natlui) tsi fãtsesh; nveasta nu stãtu pi multã minduiri, lo sãrmãnitsa (fig: njiclu) shi-lj tãlje caplu; tatã-tu va sãrmãnitsã (fig: njic) ma nu shtiu tu tsi va-l bãgãm s-doarmã; aoatsi, di sãrmãnitsã (fig: di njic) loat, nitsi cunushtea vãrnã; unã sãrmãnitsã (fig: njic, nat) s-virviridzã di lãhtarã

§ nitsã (ní-tsã) sf nitsã (ní-tsã) – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: fã-nj tu nitsã (sãrmãnitsã) nani-nani

§ nanã1 (ná-nã) sf pl(?) – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: s-fatsim unã nanã (sãrmãnitsã, leagãn) a ficiorlui; nani (dornji) tu nanã (sãrmãnitsã), nat mushat; ma nicã njic, di nanã (dit sãrmãnitsã), fu dus la munti, n dzeanã

§ nani1 (ná-ni shi nánĭ) sf invar – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: bagã-l natlu tu nani (sãrmãnitsã)

§ nani2 (ná-ni shi nánĭ) invar – zbor cu cari dada (omlu) caftã s-lu facã natlu s-lu-acatsã somnul; lu-lu-lu!; lju-lju-lju!;
(expr:
1: fatsi nani = doarmi;
2: fã nani = dornji, ncljidi ocljilj, dashlu-ali dadi, njiclu-a meu!, etc.)
{ro: nani; etc.}
{fr: dors, fait dodo!; etc.}
{en: sleep well, my little baby!; etc.}
ex: fatsi nani
(expr: doarmi) ficiorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãrpã1

scãrpã1 (scắr-pã) sf scãrpi/scãrpe (scắr-pi) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã (i disicatã ca lemnul, bunãoarã); scãrpoaci, shcãrpã, ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}
ex: pirã di leamni, i di scãrpi (ashclji), i di surtseali; cãdzu unã scãrpã (luschidã); lji nhidzea scãrpi (ashclji, luschidz) di lemnu tu unglji; lj-arsãri scãrpa (ashclja, luschida); cãndu vinji acasã shi s-dizviscu, cãdzu scãrpa shi muscuvulsi udãlu tut; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc...; moasha u-adunã scãrpa shi u bãgã tu dulapi si s-aflã; vidzurã c-aoatsi nãshti curã, ma nu lã si dutsea mintea la scãrpã; avea armasã tu tãljitura di tsupatã nã scãrpã

§ scãrpoaci/scãrpoace (scãr-pŭá-ci) sf scãrpoci (scãr-pócĭ) – (unã cu scãrpã1)

§ shcãrpã (shcắr-pã) sf shcãrpi/shcãrpe (shcắr-pi) – (unã cu scãrpã1)
ex: aprindi foclu cu shcãrpi (ashclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã