|
tsucuit
tsucuit (tsu-cu-ítŭ) adg – vedz tu tsucuescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tsucuescubeau1
beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã
§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus
tsucuescu
tsucuescu (tsu-cu-ĭés-cu) vb IV tsucuii (tsu-cu-íĭ), tsucueam (tsu-cu-ĭámŭ), tsucuitã (tsu-cu-í-tã), tsucuiri/tsucuire (tsu-cu-í-ri) – aruc (ngljit, sorbu) yin (arãchii, apã, etc.) prit gãrgãlan tu stumahi (cu un vrondu tsi s-avdi ca “tsuc”); beau, sug, sorbu
{ro: bea}
{fr: boire, se verser dans le goulot}
{en: drink}
ex: butsli, cu un yin dultsi sh-arosh, shi tsuc-tsuc! li tsucui tuti (li-arcã tuti tu gãrgãlan) di nu-alãsã chicutã trã nishani!
§ tsucuit (tsu-cu-ítŭ) adg tsucuitã (tsu-cu-í-tã), tsucuits (tsu-cu-ítsĭ), tsucuiti/tsucuite (tsu-cu-í-ti) – (yin) tsi easti arcat tu gãrgãlan; (omlu) tsi ari arcatã yin prit gãrgãlan; biut, suptu, surghit
{ro: băut}
{fr: bu}
{en: drank}
§ tsucuiri/tsucuire (tsu-cu-í-ri) sf tsucuiri (tsu-cu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tsucueashti; beari, sudziri, surghiri
{ro: acţiunea de a bea}
{fr: action de boire}
{en: action of drinking}
§ tsuc! (tsúcŭ) inter – zbor cu cari vrem s-aspunem un vrondu tsi s-avdi cãndu omlu tsucueashti (sudzi i bea tsiva dit shishi)
{ro: vorbă care imită sunetul făcut de cineva când suge sau bea dintr-o sticlă}
{fr: mot qui imite le son du boire ou de l’action de sucer}
{en: word imitating the sound of drinking or sucking}
ex: u mutã butea shi tsuc! u stricurã tutã