DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãd2

arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi

§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}

§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}

§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari

§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}

§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bucal

bucal (bu-cálŭ) sn bucãlj (bu-cắljĭ) – vas ca unã shishi largã, tu cari s-tsãni unã biuturã (yin); vas cu cari s-adutsi la measã apã, yin, etc. tra si s-toarnã tu scafi i yilii trã beari; bucali, bujan, bujanã, garafã, cãrafã, mãtrac, mãtãrac, mãtãrã, cutrov, cãtruvã, birbilji, birbilj;
(expr: shadi n cali un tsucal di sh-arãdi di bucal = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-arãdi di un tsi easti multu ma-arãu di el)
{ro: carafă}
{fr: carafe, joli broc de porcelaine, bouteille}
{en: decanter, pitcher, jug}

§ bucali/bucale (bu-cá-li) sf bucãlj (bu-cắljĭ) – (unã cu bucal)

§ bujan (bu-jĭánŭ) sn bujani/bujane (bu-jĭá-ni) – (unã cu bucal)
ex: cãndu-asculash bujanlu shi-nj deadish tini s-beau?; tu-un bujan nã bium yin; bujanili nidistupati nu s-gulea di yin

§ bujanã (bu-jĭá-nã) sf bujani/bujane (bu-jĭá-ni) – (unã cu bucal)
ex: adu-unã bujanã di yin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsucal

tsucal (tsu-cálŭ) sn tsucãlj (tsu-cắljĭ) – oalã tsãnutã tu udãlu iu doarmi omlu, tra sã-sh facã apa noaptea cãndu ari ananghi;
(expr: shadi n cali un tsucal di sh-arãdi di bucal = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-arãdi di un tsi nu easti sh-ahãt arãu ca el)
{ro: ţucal}
{fr: pot de chambre}
{en: chamber pot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã