|
|
tsoapit
tsoapit (tsŭá-pitŭ) sn tsoapiti/tsoapite (tsŭá-pi-ti) – lemnu lungu shi suptsãri; tsopit, pulean, cut, ciumagã, ciumag, giumac, teg, shcop, ciun, afingi, tingãli, mãciucã
{ro: bâtă}
{fr: bâton; rondin (dans les jeux d’enfants)}
{en: rod, stick (used in a children’s game}
§ tsopit (tsó-pitŭ) sn tsoapiti/tsoapite(?) (tsŭá-pi-ti) – (unã cu tsoapit)
bishtoc
bishtoc (bish-tócŭ) sn bishtoatsi/bishtoatse (bish-tŭá-tsi) – lemnu lungu shi suptsãri; ciumag, ciumagã, giumac, afingi, pulean, teg, shcop, ciun, tingãli, tsoapit, mãciucã
{ro: ciomag}
{fr: gourdin}
{en: stick}
ciumagã
ciumagã (cĭu-má-gã) sf ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumag, giumac, bishtoc, afingi, pulean, teg, ciun, shcop, tingãli, tsoapit, mãciucã;
2: lemnu tsi ari ca unã furcã di-unã parti, shi easti nturghisit di-alantã (tra s-poatã s-hibã hiptu tu loc); furtutiri;
(expr:
1: cu casa pri ciumagã = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pi durec;
2: tsi cã hoara-i fãrã cãnj, ciumaga nu cãrteashti = shi s-nu mindueshti cã ai ananghi di-un lucru, easti ghini s-ti-aveglji shi s-lu ai, ma s-vrei s-hii sigur trã ninti)
{ro: ciomag; stâlp-furcă}
{fr: gros bâton, gourdin, matraque; pieu fourchu}
{en: stick, rod; forked stake}
ex: nidzãs grailu, sh-lja nã ciumagã di cornu; lu-agudea cu ciumaga; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; pri ciumaga al dispoti; easti dip, casa pri ciumagã
(expr: adzã aoa, mãni aclo); cara sãlgheashti ciumaga (mãciuca) di her, dishlji lji culcã mpadi; cum u vidzu, lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga; acãtsarã sã s-arupã tsãruhili shi ciumaga sã s-aroadã prighios
§ ciumag (cĭu-mágŭ) sn ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) – (unã cu ciumagã)
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); alãga cu ciumaglu tu mãnã
§ giumac (gĭu-mácŭ) sn giumatsi/giumatse(?) (gĭu-má-tsi) – (unã cu ciumagã)
ex: s-easti cã-l vrei hiljlu, spuni-lj giumaclu (shcoplu)
§ ciumagarã (cĭu-ma-gá-rã) adg ciumagareanj (cĭu-ma-gá-reanjĭ) – un tsi alagã cãljurli dit un loc tu altu (tsi easti cu casa pri ciumagã), fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); hulandar, birdush, ciuhljan, vagabondu, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}
cut1
cut1 (cútŭ) sn cutã (cú-tã) – shcop njic cu cari s-agudeashti “ciulica” tu un gioc (shcljendzã) di cilimeanj; ciulengã, tsoapit
{ro: băţ de la jocul ţurcă de copii}
{fr: bâtonnet dont on frappe la “ciulica” dans un jeu d’enfants}
{en: stick for hitting: ciulica” in a children’s game}
puljan
puljan (pu-ljĭánŭ) sn puljani/puljane (pu-ljĭá-ni) – lemnu lungu shi suptsãri tsi poati s-aibã, cãtivãrãoarã, sh-un cãrlig la un capit; pulean, ciumagã, ciumag, giumac, teg, shcop, ciun, afingi, tingãli, tsoapit, mãciucã; cãrlig, cljoagã, cãngichi, cangi;
(expr:
1: a puljana = gioc di cilimeanj;
2: dau cu puljanlu = l-bat multu, lj-frãngu cicioarili cu puljanlu)
{ro: ciomag}
{fr: bâton; rondin, casse-tête, houlette}
{en: stick, rod}
ex: na puljanlu aistu di-asimi; cu nãs va s-njerdzã pri cali; tut arãma cu puljanlu cupria di ningã nãs; imnã ficiorlu anj di dzãli, pãnã puljanlu di bãcãri s-mãcã, s-aroasi dip
§ pulean (pu-leánŭ) sn puleani/puleane (pu-leá-ni) (unã cu puljan)
ex: lã da cãti un pulean (ciumag) pi pultãri; lj-frãmsi cicioarili cu puleanlu
tsuapit
tsuapit (tsŭá-pitŭ) sn tsuapiti/tsuapite (tsŭá-pi-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz tsoapit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã