DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caftu

caftu (cáf-tu) (mi) vb I cãftai (cãf-táĭ), cãftam (cãf-támŭ), cãftatã (cãf-tá-tã), cãftari/cãftare (cãf-tá-ri) –
1: mutrescu tra s-aflu tsiva i pri cariva; alag tra s-dau di cariva;
2: tser (dimãndu) un lucru di la cariva (cã am ananghi i cã voi s-lu am);
3: fac tsi lipseashti tra s-aflu cãtse lucrili suntu ashi cum s-tihiseashti s-hibã; mutrescu, alag, pusputescu, ahulescu, tser, dimãndu, etc.;
(expr:
1: lj-caftu mintea = voi sã shtiu tsi mindueashti, tsi pãreari ari, tsi urnimii pot s-am di la el;
2: l-caftu di biduclji, di purits = l-mutrescu tra s-ved ma s-aibã biduclji, purits;
3: l-caftu n cap = mutrescu s-ved ma s-aibã biduclji n cap, s-lj-acats shi s-lji vatãm;
4: u caftu (feata) = u caftu (feata) ti nveastã;
5: mi caftu (la yeatru) = mi duc la un yeatru s-mi mutreascã, s-mi veadã, s-nji spunã tsi lãngoari am shi tsi lipseashti s-fac tra s-mi vindic;
6: l-caftu cu tsãruhi di her = alag tut loclu tra s-lu aflu;
7: sh-caftã gura = lu-ariseashti s-mãcã)
{ro: căuta; cere; cerceta}
{fr: chercher; demander; faire de recher-ches; soigner}
{en: seek, search (for); ask (for); do research}
ex: tsi va s-caftsã (va fats rigeai, va tseri) di la Dumnidzã, spuni-nj sh-a njia; caftu (tser) pãni cã nj-u foami; caftã-l (mutrea s-lu aflji) cã s-ascumsi; tsi cãftash (tsi vreai s-ai), aflash; tsi caftsã (tsi mutreshti s-aflji, tsi vrei s-fats) aoatsi, hilj?; caftã (mutreashti) s-fugã peascumta din hoarã; caftã (mutreashti, va, duchimãseashti) s-lu nsoarã; va s-fugã dit casa-a lui, sã-sh caftã (s-mutreascã tra s-aflã) altu loc; sh-u bãgã tu minti si-sh caftã (s-mutreascã tra si sh-aflã) tihea; lj-caftu mintea
(expr: voi s-ved tsi mindueashti, tsi pãreri ari); doilji s-caftã (sh-arucã ocljilj si s-aflã) cu mutrita; feata tsi u caftu mini
(expr: tsi u caftu ti nveastã) nu mi va; dutsi s-u caftã feata di la pãrintsã; sh-u bãgã s-caftã (s-aflã tra si nsoarã cu) nã veduã; mi dush la amirãlu, si-lj caftu hilj-sa nveastã; di la mini tsi cãftats? (tsi vrets? tsi-nj dimãndats?); caftã-mi putsãn ãn cap
(expr: mutrea-mi n cap ti biduclji); s-cãftã la tuts yeatsãrlji (du-si s-lu veadã tuts yeatsãrlji ti lãngoarea tsi ari); mi caftã
(expr: mi mutrescu di niputeari) multu ghini lãlãnjlji; mi cãftai
(expr: mi dush la yeatru s-mi mutreascã) shapti mesh

§ cãftat (cãf-tátŭ) adg cãftatã (cãf-tá-tã), cãftats (cãf-tátsĭ), cãftati/cãftate (cãf-tá-ti) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cirshescu

cirshescu (cir-shĭés-cu) vb IV cirshii (cir-shíĭ), cirsham (cir-shĭámŭ), cirshitã (cir-shí-tã), cirshiri/cirshire (cir-shí-ri) – caftu cu multã ngricari tra sã-nj si da tsiva; tser (dimãndu, caftu) un lucru di la cariva; guzgunipsescu ta s-aflu tsiva, tu-un loc cu multi lucri; caftu, sã-nj si da tsiva geaba; caftu, tser
{ro: cerşi, cere, căuta}
{fr: chercher assidûment; mendier, fouiller}
{en: seek diligently, beg}
ex: cirshashti trã (caftã cu multã ngricari, moari dupã) unã scafã di yin; las si zghilea shi sh-cirsha trã (shi s-cãfta, s-tsirea ca un tsiritor) nã mãshcãturã di pãni; tsi cirsheshti (guzgunipseshti) aclo?

§ cirshit (cir-shítŭ) adg cirshitã (cir-shí-tã), cirshits (cir-shítsĭ), cirshiti/cirshite (cir-shí-ti) – (lucru) tsi easti cãftat cu multã ngricari; cari tseari un lucru di la cariva; cari guzgunipseashti tu-un loc cu multi lucri; (lucru) cãftat di un tsiritor (sã-lj si da geaba); cãftat, tsirut
{ro: cerut, cerşit, căutat}
{fr: cherché assidûment, fouillé, mendié}
{en: sought diligently, begged}

§ cirshi-ri/cirshire (cir-shí-ri) sf cirshiri (cir-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cirshashti; cãftari, tsireari, tseariri
{ro: acţiunea de a cere, de a cerşi, de a căuta}
{fr: action de chercher assidûment, de fouiller, de mendier}
{en: action of seeking diligently, of begging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tser3

tser3 (tsérŭ) vb III shi II tsirui (tsi-rúĭ), tsiream (tsi-reámŭ) tsirutã (tsi-rú-tã), tseariri/tsearire (tseá-ri-ri) shi tsireari/tsireare (tsi-reá-ri) – caftu cu multã ngricari tra sã-nj si da (sã-nj si facã) tsiva; cirshescu (dimãndu, caftu) un lucru di la cariva; caftu, ashi cum fac tsiritorlji, sã-nj si da tsiva geaba; caftu, cirshescu;
(expr:
1: cari multi tseari, cheardi sh-cãti ari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã multi, paramulti;
2: cari tseari (cari caftã, cari cirshashti), nu cheari, ma necã-i tr-alãvdari = zborlu yini di-aclo cã ma s-cirsheshti, va tsã si ndreagã poati huzmetea, ma easti sh-arushinos shi va tsã scadã tinjia)
{ro: cere, cerşi}
{fr: demander, mendier}
{en: seek, beg}
ex: s-dusi s-tsearã (s-cirshascã) pri la casili-a oaminjlor; easti-un om tsi tseari (caftã ca un dicunjar, cirshashti) multi; s-agiungã s-tsearã (s-caftã ca un tsiritor); njirdzea di tsirea (cirsha, ca un tsiritor); arbineshlji nu para tsirea (cãfta) ma dimãnda; ma ncot tsirem (cãftãm) lunjina-lj; azgunja pitacilj-atselj cari au ma multu nietea s-furã icã s-tsearã

§ tsirut (tsi-rútŭ) adg tsirutã (tsi-rú-tã), tsiruts (tsi-rútsĭ), tsiruti/tsirute (tsi-rú-ti) – tsi caftã cu multã ngricari sã-lj si da tsiva; cari tseari un lucru di la cariva; cari caftã, ca un tsiritor, sã-lj si da tsiva geaba; cãftat, cirshit
{ro: cerşit, cerut}
{fr: demandé, mendié}
{en: sought diligently, begged}

§ tseariri/tsearire (tseá-ri-ri) sf tseariri (tseá-rirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tseari tsiva; cartea tsi s-pitreatsi iuva (trã cariva) tu cari s-fatsi unã cãftari; tsireari, cãftari, cirshari, dimãndari
{ro: acţiunea de a cerşi, de a cere}
{fr: action de chercher assidûment, de demander de mendier}
{en: action of seeking diligently, of begging}

§ tsireari/tsireare (tsi-reá-ri) sf tsireri (tsi-rérĭ) – (unã cu tseariri)
ex: njicã tsireari (dimãndari, cãftari) sh-putsãnã pishchesi ma pãlãcãrsescu

§ tsiritor (tsi-ri-tórŭ) sm, sf, adg tsiritoari/tsiritoare (tsi-ri-tŭá-ri), tsiritori (tsi-ri-tórĭ), tsiritoari/tsiritoare (tsi-ri-tŭá-ri) – atsel tsi tseari (caftã) tsiva tra sã-lj si da geaba (cã nu poati sã plãteascã, cã easti ftoh, agiun shi nu-ari tsi s-mãcã, etc.); tsiritonj, tsiripãni, tsãrãpãn, dicunjar, proseac, pitaci, zicljar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsirutor

tsirutor (tsi-ru-tórŭ) sn tsirutoari/tsirutoare (tsi-ru-tŭá-ri) – stur plãntat tu loc, cu-alumãchili tãljati shcurti, di cari picurarlji aspindzurã lucri (pundzã cu cash, stranji, vasi, etc.)
{ro: sărciner}
{fr: pieu garni de branches coupées}
{en: stake with branches cut, planted in the ground}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã