DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tsirimonji/tsirimonje

tsirimonji/tsirimonje (tsi-ri-mó-nji) sf tsirimonj (tsi-ri-mónjĭ) – multimea di nomuri (purtãri, adets, etc.) cu cari s-fatsi un lucru (arãdz di la bisearicã, yiurtisiri, adunãri, ziafets, etc.) tra s-aspunã ihtibari (eryi, tinjii, axitã, etc.); taxi, parataxi, sãltãnati, sultãnatã; (fig: tsirimonj = urãri)
{ro: ceremonie}
{fr: cérémonie}
{en: ceremony}
ex: lu-ashteaptã cu tsirimonji mari, cu oasti, muzicã, avyilii; tsirimonj armãneshti; shtii tsirimonj multi; nj-featsirã multi tsirimonj (fig: multi urãri); mari tsirimonji fu adz la bisearicã

§ tsirimunjos (tsi-ri-mu-njĭósŭ) adg tsirimunjoasã (tsi-ri-mu-njĭŭá-sã), tsirimunjosh (tsi-ri-mu-njĭóshĭ), tsirimunjoasi/tsi-rimunjoase (tsi-ri-mu-njĭŭá-si) – (adunari, yiurtisiri, etc.) tsi s-fatsi cu tsirimonji; (om) tsi s-poartã cu tsirimonji; tsirimonjos
{ro: ceremonios}
{fr: cérémonieux}
{en: ceremonious}

§ tsirimonjos (tsi-ri-mo-njĭósŭ) adg tsirimonjoasã (tsi-ri-mo-njĭŭá-sã), tsirimonjosh (tsi-ri-mo-njĭóshĭ), tsirimonjoasi/tsirimonjoase (tsi-ri-mo-njĭŭá-si) – (unã cu tsirimunjos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bisearicã

bisearicã (bi-seá-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – casã tsi easti numãtsitã maxus, tra si s-tsãnã nuntru unã tsirimonji tsi ari s-facã cu-unã pisti sh-cu Dumnidzãlu-a ljei; casa iu crishtinjlji s-duc si sã ncljinã al Dumnidzã shi preftul crishtin fatsi lituryia; bisericã, bisearcã, bisercã, bãsearicã, bãsearcã;
(expr: fur cljeili di la bisearicã = am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.)
{ro: biserică}
{fr: église}
{en: church}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); mi duc la bisearicã

§ bisericã (bi-sé-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)

§ bisearcã (bi-seár-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: nã bisearcã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu)

§ bisercã (bi-sér-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: apresh nã lumbardã la bisercã

§ bãsearicã (bã-seá-ri-cã) sf bãserits (bã-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)

§ bãsearcã (bã-seár-cã) sf bãsertsi (bã-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cumnicãturã

cumnicãturã (cum-ni-cã-tú-rã) sf cumnicãturi (cum-ni-cã-túrĭ) – atsea (tsirimonja) tsi fatsi preftul (di-aradã tu bisearicã) cãndu da a crishtinjlor nã chicutã di yin s-bea sh-nã cumãtici di pãni ayisitã s-mãcã (tsi pãristisescu sãndzili sh-truplu-a Hristolui) tra s-lã si ljartã amãrtiili; pãnea sh-yinlu ayisit tsi-l da preftul a crishtinjlor la-aestã tsirimonji; cumãnicãturã, cuminicãturã, pãrtãciuni;
(expr: easti (ti) cumnicãturã = (easti) multu putsãn, (easti nã cumatã) multu njicã, canda easti cumnicãtura tsi u da preftul la bisearicã)
{ro: cuminecătură}
{fr: communion; eucharistie, sacrements}
{en: communion; eucharist, sacrements}
ex: preftul ãlj deadi cumnicãtura-al Chita; aidi! s-mi duc s-ljau cumnicãtura; tsi suntu scafili aisti ahãntu njits, canda nã dai cumnicãturã
(expr: nã dai multu putsãn)

§ cumãnicãturã (cu-mã-ni-cã-tú-rã) sf cumãnicãturi (cu-mã-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)

§ cuminicãturã (cu-mi-ni-cã-tú-rã) sf cuminicãturi (cu-mi-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)
ex: ishi preftul cu cuminicãtura; cãndu ljai cuminicãtura, lipseashti s-hii ljirtat cu tuts

§ cumnic (cúm-nicŭ) (mi) vb I cumnicai (cum-ni-cáĭ), cumnicam (cum-ni-cámŭ), cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicari/cumnicare (cum-ni-cá-ri) – (ca preftu) dau cumnicãturã a crishtinjlor tra s-lã si ljartã amãrtiili; (ca crishtin) ljau cumnicãturã di la preftu trã ljirtarea-a amãrtiilor tsi-am faptã; cumãnic, cuminic;
(expr:
1: nj-da, canda mi cumnicã = nj-da multu putsãn, ashi cum da preftul la cumnicãturã;
2: cumnicats-lu! = cljimats preftul s-lu cumnicã cãt cama-agonja, cã easti etim sã-sh da suflitlu)
{ro: (se) cumineca}
{fr: donner (recevoir) la communion}
{en: give (receive) communion}
ex: cãndu ti cumnicai la bisearicã; aoaltari lu cumnicarã; acljimats preftul sh-cumnicats-lu
(expr: cumnicats-lu unãshunã, cã tradzi s-moarã)

§ cumnicat (cum-ni-cátŭ) adg cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicats (cum-ni-cátsĭ), cumnica-ti/cumnicate (cum-ni-cá-ti) – tsi ari loatã yin sh-pãni ayisitã (cumnicãturã) di la preftu ca sã-lj si ljartã amãrtiili; (pãnea i yinlu) ayisit dit cumnicãturã tsi u lja omlu tsi s-cumãnicã; cumãnicat, cuminicat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leg

leg (légŭ) (mi) vb I ligai (li-gáĭ), ligam (li-gámŭ), ligatã (li-gá-tã), ligari/ligare (li-gá-ri) – li fac si sta stres deadun dauã i ma multi lucri (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi lucri sh-a unui nod tsi li tsãni tu-un loc lucrili, tra s-nu s-arãspãndeascã); ncljid gura di la unã pungã cu-un spangu nudat deavãrliga-a gurãljei;
(expr:
1: l-leg = (i) l-mãyipsescu, lj-aruc mãyi; (ii) lu-anvãrlighedz, lu ntsircljedz; (iii) lu-acats shi-l ljau sclav (cã ari faptã tsiva slab, contra-a leadziljei);
2: mi leg = mi ipuhriusescu tra s-adar tsiva, dau zbor, tãxescu, nj-ljau sartsina; etc.;
3: u leg = apufãsescu, ljau apofasi;
4: pomlu leagã (poami) = pomlu acatsã (fatsi) poami;
5: lj-leagã mintea = creashti cu mintea, s-coatsi la minti, acatsã s-giudicã ca om mari, nu-armãni ageamit;
6: nj-leg limba, gura (cu giurat) = giur cã nu va dzãc un zbor;
7: u leg tu greaua; u leg ca gumarlu pri punti = u tsãn unã; nu voi dip s-nj-alãxescu pãrearea sh-u tsãn pi-a mea cã am cap gros, di tãgari, di crinã, di mulari, etc.;
8: nj-leg caplu = (i) mi leg cu tsiva la cap cã am vãrã aranã; icã (ii) nj-bag curuna, mi nsor; icã (iii) nj-aflai i nj-acats bilelu cu cariva, etc.;
9: leg unã carti = u ndreg cartea cu frãndzãli cusuti cu cãpãchi (multi ori di cheali) tra s-tsãnã multu chiro shi s-nu s-arupã lishor;
10: nj-leg tsãruhili = mi fac etim s-fug, s-mi duc iuva)
{ro: lega}
{fr: lier}
{en: tie, attach}
ex: nu pot sã-nj leg brãnlu; du-ti s-ledz cãnili; stãturã shi-lj ligã cu coada di gortsu; lo ndoi paradz, ãlj ligã a calui cu peatitsi cicioarli; discãlicã, ãl ligã calu di un arburi shi s-arcã tu-amari; lu-acãtsã di-l ligã di mãnj sh-di cicioari; ligã nã mãndilã di un ciun lungu; tra s-nu fugã, u ligã di cicior cu-unã funi; atumtsea sh-ligã rana, s-turnã acasã shi s-bãgã tu pat; ligã cufina di un arburi shi lo calea cãtã iu da soarili; scoasi dit gepi unã mãndilã albã, ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac; leagã-nj cicioarli cu peatitsi; unã cãti unã, li leagã di funi shi u minã; nu vidzut vãrnã featã tsi u-aveam ligatã di un arburi?; leagã-lj gura-a talarlui s-nu cadã tsiva; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi leg, iu mi doari; lu-avea ligatã furlji
(expr: lu-avea acãtsatã shi tsãnutã sclav furlji); u ligã cu-unlu cicior di coada-a unui cal; cã io mi leg
(expr: ãnj ljau sartsina, mi ipuhriusescu), lea mumã-a mea; nu ti leagã
(expr: nu ipuhriusea, nu-ts lja sartsina) vãrãoarã s-fats tsiva tsi nu pots s-u scots ãn cap; vlãhutili lu-au ligatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mucearã2

mucearã2 (mu-cĭá-rã) sf muceri (mu-cérĭ) – tsirimonji (parataxi) tsi s-fatsi noaptea di numtã cu dzãduri; parataxea tsi s-fatsi la bisearicã, tu ubor, cu tseri apreasi sh-plãscãnituri di tufechi
{ro: cortegiu nupţial cu torţe}
{fr: cortège nuptial, cérémonie nuptiale pendant la nuit en se servant de torches}
{en: wedding night procession made with torches}
ex: avea ishitã la mucearã (tsirimonja dit uborlu a bisearicãljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muzicã

muzicã (mú-zi-cã) sf muzits (mu-zítsĭ) – mãsturilja cu cari omlu sh-aspuni, cu agiutorlu-a cãnticlui, atseali tsi-aducheashti tu suflit; hãlati cu cari omlu bati un cãntic (unã miludii); hãlati di gurã tu cari omlu suflã tra s-facã muzicã; muzichii
{ro: muzică; instrument muzical; muzicuţă de gură}
{fr: musique; instrument musical; harmonica}
{en: music; musical instrument; harmonica}
ex: ishi s-lu-ashteaptã cu tsirimonji mari, cu oasti, muzicã, avyilii; mi-arãseashti muzica; cati dimineatsã cãntã muzica la pãshelu; bãgarã nã muzicã (ghiftsã s-cãntã); vor muzicã di ghiftsã; cãntã cu muzica (muzichia); nj-acumpãrai nã muzicã (nã hãlati cu cari s-bat muzicã)

§ muzichii/muzichie (mu-zi-chí-i) sf muzichii (mu-zi-chíĭ) –
1: hãlati di gurã tu cari omlu suflã tra s-facã muzicã;
2: carti tu cari suntu scriati cãntitsi
{ro: muzicuţă de gură; manual de muzică (cântece)}
{fr: harmonica; manuel de musique}
{en: harmonica; song or music manual}
ex: shtii ghini muzichia (hãlatea di gurã), ari shi boatsi bunã; acumpãrai nã muzichii (carti di cãntitsi) cu multi cãntitsi

§ muzicantu (mu-zi-cán-tu) sm, sf muzicantã (mu-zi-cán-tã), muzicantsã (mu-zi-cán-tsã), muzican-ti/muzicante (mu-zi-cán-ti) – om tsi bati unã hãlati di muzicã; om tsi cunoashti, u va, icã bãneadzã cu muzica
{ro: muzicant}
{fr: musician}
{en: musician}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

parataxi/parataxe

parataxi/parataxe (pa-rá-tac-si) sf paratãxi (pa-rá-tãxĭ) – tsirimonji tsi s-fatsi cu-unã multimi di oaminj (stratiots, ficiori di la sculii, etc.) tsi imnã deadun pri cali, arãdãpsits, multi ori cu flamburi (seamni, cruts, etc.) tu mãnã, cu cãntãri, etc. tra s-yiurtiseascã tsiva, un om mari (un ayi, unã sãrbãtoari, etc.); tsirimonja tsi s-fatsi (cu oaminj, muzicã, nomuri, adets, etc.) cãndu easti unã dzuã pisimã icã s-yiurtiseashti tsiva; pãratã, taxi, tsirimonji, sãltãnati, sãltãnatã, sultãnatã
{ro: alai, paradă, ceremonie, pompă}
{fr: parade, cérémonie, pompe}
{en: parade, ceremony}
ex: lu ngruparã cu parataxi (cu lumi shi tsirimonji)

§ taxi3/taxe (tác-si) sf tãxi (tắc-si) shi tãxuri (tắc-surĭ) – (unã cu parataxi)
ex: cu-ahãtã taxi (tsirimonji) mari

§ pãratã (pã-rá-tã) sf pãrati/pãrate (pã-rá-ti) shi pãrãts (pã-rắtsĭ) – (unã cu parataxi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

parti/parte

parti/parte (pár-ti) sf pãrtsã (pắr-tsã) – tsi nu easti ntreglu lucru ma unã cumatã mash dit el; cumatã tsi easti scoasã (disfaptã) dit un lucru; cumata tsi-lj si cadi a unui cãndu un lucru s-disfatsi (si mparti, s-disicã); atseali tsi lipseashti s-facã un sots (di ma multsãlj sots) cãndu vor s-adarã un lucru; mesea i mardzinea (nastãnga, nandreapta, nãintea, nãpoea, etc.) a unui lucru; calea cãtrã iu fug (mutrescu, mi duc, etc.); meros, cumatã, bucatã, filii, xifari, shinitsã, etc. (1: fig: parti = giumitati di furtia tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); sartsã; expr:
2: ljau (tsãn, hiu di) partea-a unui = tsãn cu cariva, dzãc ca el, ãlj dau ndriptati; lu-apãr; ãlj ljau (tsãn) ileaca, etc.;
3: ljau (fac) parti tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.) = mi bag, mi-ameastic (hiu amisticat) tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.);
4: di partea-a mea = cãt trã mini; ma s-hibã dupã mini;
5: tornu (shuts) loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, pristi tut, cãndu caftu un lucru;
6: patruli pãrtsã a loclui (a lumiljei) = ntreglu loc)
{ro: parte}
{fr: partie, part; côté}
{en: part, side}
ex: partea a mea (cumata tsi-nj si deadi, tsi loai mini) easti ma njica; sh-mini am unã parti (cumatã) dit ayinja-a pãrintsãlor; vai tsãnj trã tini unã parti; lj-featsi Dumnidzã parti; lji ded nã parti di paradzlji tsi-aveam; du-ti di partea-aestã; pri di-altã parti, lamnja acatsã di-adarã nã carti; dupã tsi mutri tu tuti pãrtsãli (tuti cãljurli, pristi tut, ninti, nãpoi, nandreapta i nastãnga); ficiorlu-l bãgai cãvalã ntrã dauãli pãrtsã (fig: ntrã giumitãtsli-a furtiiljei); acumpãrai unã parti (fig: unã giumitati di furtii) di grãn; lã loai parti
(expr: lã loai ileaca, tsãnui cu elj/eali); di nã parti shi di-alantã di punti; cãndu di nã parti, cãndu di alantã parti; di-unã parti-lj vinji greu, cã s-dispãrtsã di duruta-a lui, ma di-altã parti-lj vinji ghini; mutreashti sh-nãs di nã parti di-alantã, nu veadi foc iuva; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: pristi tut); s-trapsi di nã parti di cali, tu-unã padi ashtirnutã cu earbã; cljimarã hãngilu la nã parti; tornu loclu di-alantã parti
(expr: mutrescu tut loclu), mutrescu, caftu, nu-ari nun stri loc; l-shutsã loclu di alantã parti
(expr: mutrea tut loclu); l-toarnã udãlu pãn di-alantã parti
(expr: mutri tut udãlu), nu-aflã tsiva; loclu s-lu toarnã di alantã parti shi s-u-aflã; armãnea cãlitori dit patruli pãrtsã a loclui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sultan

sultan (sul-tánŭ) sm sultanj (sul-tánjĭ) – vãsilje (amirã, domnu mari, etc.) tsi ari puteari di banã sh-di moarti tu-un crat nturtsescu (di musulmanj); numã tsi s-da, cãtivãrãoarã, sh-la soi bãrbãteascã di-a sultanlui
{ro: sultan}
{fr: sultan}
{en: sultan}

§ sultanã (sul-tá-nã) sf sultani/sutane (sul-tá-ni) – vãsiloanji (amirãroanji, mamã, featã icã sorã di sultan)
{ro: sultană}
{fr: sultane}
{en: sultana}
ex: soi di sultani

§ sultãnatã (sul-tã-ná-tã) sf sultãnãts (sul-tã-nắtsĭ) – tsirimonja tsi s-fatsi (ca ti un sultan, cu parataxi, muzicã, oaminj, nomuri, adets, etc.) cãndu easti unã dzuã pisimã icã s-yiurtiseashti un lucru; sãltãnatã, sãltãnati, tsirimonji, parataxi, taxi;
(expr: vilendza di sultãnatã = unã vilendzã tsi s-bagã tu dzãli pisimi, tu parataxi, pristi sãmarlu i shaua-a calui)
{ro: saltanat, alai, ceremonie, pompă}
{fr: cérémonie, pompe}
{en: ceremony, pomp}
ex: trec celnits cu sultãnatã (cu tsirimonj, cu parataxi)

§ sãltãnatã (sãl-tã-ná-tã) sf sãltãnãts (sãl-tã-nắtsĭ) – (unã cu sultãnatã)
ex: ari mari sãltãnatã

§ sãltãnati/sãltãnate (sãl-tã-ná-ti) sf sãltãnãts (sãl-tã-nắtsĭ) – (unã cu sultãnatã)
ex: nu cu sãltãnati, nu cu pirifanji; amirãlu tu dzãli pisimi easi cu mari sãltãnati (tsirimonji); fac mari sãltãnati (multu luxu) cã suntu oaminj cu dari di mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã