DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrsii/bãrsie

bãrsii/bãrsie (bãr-sí-i) sf bãrsii (bãr-síĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi yimishili suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama i si s-facã yinlu; tsipurã, tsipur, cominã, cumenji, pishtinã, prishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã;
(expr: l-fac bãrsii = (i) l-fac cumãts, l-chisedz, lu zmoatic; (ii) lu mbet)
{ro: drojdie}
{fr: lie, marc (de raisin), residue, sédiment}
{en: marc (of grapes), residue, sediment}
ex: hirbem bãrsia tu cãzani shi scoatim arãchia; biu pãnã nu alãsã dicãt bãrsia i purushtina; bãrsii s-featsirã
(expr: biurã di si mbitarã multu di multu); s-ciucutirã n cali di s-featsirã bãrsii
(expr: di si zmuticarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bruzgã

bruzgã (brúz-gã) sf bruzghi (brúz-ghi) – atsea tsi-armãni dupã tsi fructili (auãli, masinili, etc.) suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama shi si s-facã yinlu icã untulemnul; bluzgã, bãrsii, tsipurã, cominã, cumenji, prishtinã
{ro: drojdie}
{fr: marc; résidu d’huile, de vin, etc.}
{en: marc; residue (of grapes, olives, etc. when making wine, oil, etc.)}
ex: multã bruzgã s-dipusi tu botsã

§ bluzgã (blúz-gã) sf pl(?) – (unã cu bruzgã)

§ bruzgãescu (bruz-gã-ĭés-cu) vb IV bruzgãii (bruz-gã-íĭ), bruzgãeam (bruz-gã-ĭámŭ), bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) – nj-yini acrish (puscãiturã) dit stumahi; dau nafoarã (scot, es cu zorea) dit stumahi atseali tsi-am mãcatã nãinti; vom, zvom, azvom, versu
{ro: avea aciditate stomahală; vomita}
{fr: avoir aigreur, acidité; être sur le point de vomir}
{en: have heartburn; vomit}

§ bruzgãit (bruz-gã-ítŭ) adg bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãits (bruz-gã-ítsĭ), bruzgãiti/bruzgãite (bruz-gã-í-ti) – tsi ari avutã acrish; tsi ari datã nafoarã prit gurã mãcarea dit stumahi; vumut, zvumut, azvumut, virsat
{ro: care a avut aciditate stomahală; vomitat}
{fr: qui a eu aigreur; qui a vomi}
{en: who had a heartburn; who had vomited}

§ bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) sf bruzgãiri (bruz-gã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bruzgãeashti; voamiri, zvoamiri, azvoamiri, vumeari, zvumeari, azvumeari, virsari
{ro: acţiunea de a avea aciditate stomahală; de a vomita}
{fr: action d’avoir aigreur; action de vomir; vomissement}
{en: action of having heartburn, of vomiting}

§ bruzgãiturã (bruz-gã-i-tú-rã) sf bruzgãituri (bruz-gã-i-túrĭ) – acrimi tsi yini dit stumahi tu gurã; atsea tsi scoati omlu dit gurã cãndu voamitã (vearsã); anãcrici, puscãiturã, vumuturã, virsãturã
{ro: acreală, aciditate stomahală; vărsătură}
{fr: aigreur, acidité; vomissement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cominã

cominã (có-mi-nã) sf fãrã pl – atsea tsi-armãni dupã tsi yimishili suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama shi si s-facã yinlu; tsipurã, tsipur, bãrsii, cumenji, pishtinã, prishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã, langhir
{ro: drojdie}
{fr: lie, marc (de raisin), residue, sédiment}
{en: marc (of grapes), residue, sediment}

§ cumenji/cumenje (cu-mé-nji) sf fãrã pl – (unã cu cominã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

langhir1

langhir1 (lán-ghirŭ) sm langhiri (lán-ghirĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi auãli (yimishili) suntu cãlcati shi stoarsi tra s-lã si scoatã dzama shi si s-facã yinlu; cominã, cumenji, pishtinã, prishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã, tsipurã, tsipur, bãrsii
{ro: tescovină, drojdie}
{fr: piquette, petit vin, marc (de raisin)}
{en: marc; pulp residue left after the juice has been pressed from grapes}

§ langhir2 (lán-ghirŭ) adg langhirã (lán-ghi-rã), langhiri (lán-ghirĭ), langhiri/langhire (lán-ghi-ri) – (lucru) tsi easti curat shi limpidi ca crustalu, di s-veadi multu ghini prit nãs; curat, limpid, limpidi, lãgarã, lãgãros
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: apa-a izvurlui easti langhirã (limpidi, lãgãroasã); geamlu easti langhir (curat, limpidi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prishtinã

prishtinã (prísh-ti-nã) sf prishtinj (prísh-tinjĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi yimishili (auãli) suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama i si s-facã yinlu; tsipurã, tsipur, bãrsii, cominã, cumenji, pishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã
{ro: drojdie}
{fr: marc (de raisin)}
{en: marc (of grapes)}
ex: prishtinã di-auã

§ prãshtinã (prắsh-ti-nã) sf prãshtinj (prắsh-tinjĭ) – (unã cu prishtinã)

§ prushtinã (prúsh-ti-nã) sf prushtinj (prúsh-tinjĭ) – (unã cu prishtinã)
ex: arãchii di prushtinã

§ pishtinã (písh-ti-nã) sf pishtinj (písh-tinjĭ) – (unã cu prishtinã)

§ purushtinã (pu-rúsh-ti-nã) sf purushtinj(?) (pu-rúsh-tinjĭ) – (unã cu prishtinã)
ex: biu pãnã nu alãsã dicãt bãrsia i purushtina

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

si2/se

si2/se (si) shi sã2 (sã) shi s2 (s-) cong (cu cari s-fatsi congiun-ctivlu) – sã
{ro: să}
{fr: que, si}
{en: that}
ex: si-lj (sã-lj) da niscãnti oi; si-sh (sã-sh) veadã pãrintsãlj; si (sã) s-aspunã semnu cu noi; va si (sã) sapã grãdinarlu tra si (sã) poatã s-vindã prash; ca turcu si (sã) eara; si (sã) chicãseascã fumeljli a noastri; ea va s-es dit apã; ntsipurã s-facã unã vii; s-aveam putearea-a ta; scoalã-ti si (si = cong) s-ducã (s = pr refl) la bisearicã; si s-batã cu zmeulu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsipur1

tsipur1 (tsí-purŭ) sm tsipuri (tsí-purĭ) shi sn tsipuri/tsipure (tsí-pu-ri) – njicã umflãturã (bubuchi, cleci) tsi s-fatsi pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) sh-di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; bishicã (fultacã, fuscã, bishicã, pluscutã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, etc.; gãrnuts (mplin di dzamã) tsi easi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; bishicã (chicutã) di apã i sudoari tsi s-fatsi pi truplu-a omlui; bubuchi bubucheauã, cleci, bishicã, fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, hãboatã
{ro: mugur, băşică, broboană}
{fr: bourgeon, ampoule, bulle}
{en: bud, blister, bubble}
ex: cu neaua fãrã vahti ngljatsã tsipurlji (bubuchili); ashteardzi-ts tsipurlji (bishitsli, chicutili) di sudoari; apa fatsi tsipuri pi tingeri; tsipuri di sudoari aratsi lj-si featsirã pi frãmti

§ tsipuredz (tsi-pu-rédzŭ) (mi) vb I tsipurai (tsi-pu-ráĭ), tsipuram (tsi-pu-rámŭ), tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurari/tsipurare (tsi-pu-rá-ri) – (pomlu, lilicea, etc.) scoati bubuchi, mbubuchiseashti; acatsã bishits pi cãpachea-a vaslui cãndu apa hearbi; fac spumi di sãpuni cãndu lau tsiva; scot bishits pi trup cãndu mi ardu; scot chicuti di sudoari cãndu asud multu; etc.
{ro: înmuguri; face spume, asuda mult, etc.}
{fr: bourgeonner; écumer; suer à grosses gouttes}
{en: shoot a bud; foam, froth; sweat profusely}
ex: ponjlji nchisirã si s-tsipurã (si mbubuchiseascã)

§ tsipurat (tsi-pu-rátŭ) adg tsipuratã (tsi-pu-rá-tã), tsipurats (tsi-pu-rátsĭ), tsipurati/tsipurate (tsi-pu-rá-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; mbubuchisit; tsi featsi spumi; spumat; tsi easti mplin di chicuti di sudoari
{ro: înmugurit; spumat; asudat mult}
{fr: bourgeonné; qui a de l’écume; sué à grosses gouttes}
{en: budded; who is frothing; sweated profusely}

§ tsipurari/tsi-purare (tsi-pu-rá-ri) sf tsipurãri (tsi-pu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva bubuchiseashti, cãndu apa scoati spumi, cãndu omlu asudã multu; etc.
{ro: acţiunea de a înmuguri; de a spuma; de a asuda mult; înmugurire; spumare; asudare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsipur2

tsipur2 (tsí-purŭ) sn tsipuri/tsipure (tsí-pu-ri) – atsea tsi-armãni dupã tsi yimishili suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama i si s-facã yinlu; tsipurã, bãrsii, cominã, cumenji, pishtinã, prishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã
{ro: drojdie}
{fr: lie, marc (de raisin), residue, sédiment}
{en: marc (of grapes), residue, sediment}

§ tsipurã (tsí-pu-rã) sf tsipuri/tsipure (tsí-pu-ri) – (unã cu tsipur2)

§ tsipurishi/tsipurishe (tsi-pu-rí-shi) sn, adg tsipurishi/tsipurishe (tsi-pu-rí-shi) – arãchia tsi si scoati dit tsipurlu tsi-armãni di la fãtsearea-a yinlui
{ro: rachiu făcut prin distilarea drojdiei}
{fr: eau de vie obtenu par la distillation du marc de raisin}
{en: white brandy distilled from marc of grapes}
ex: arãchia tsipurishi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã