DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

tsinã

tsinã (tsí-nã) sf tsini/tsine (tsí-ni) – measa (mãcarea) ti searã; mãcarea (ghela) di searã;
(expr: shed pi tsinã = stau la measã sh-mãc ti seara)
{ro: cină}
{fr: dîner, souper}
{en: dinner, supper}
ex: adrã tsina (measa ti searã), bãgã measa sh-apoea s-ascumsi pi tãvani; eara tamam tsina di trimeari; io mash a tsia dzãsh tra s-yinj la tsinã acasã; lu-ashtiptarã pãnã la tsinã; avem oaspits pi tsinã; tsi tsinã avem (mãcari avem ti tsinã)?; lj-apreadunã la el acasã shi-lj tsãnu pri tsinã; ãl cljima pi prãndzu, pi tsinã, cã s-featsirã oaspits bunj; ãl lja nuntru sh-lu tsãni la tsinã, s-tsinã deadun

§ tsin (tsínŭ) vb I tsinai (tsi-náĭ), tsinam (tsi-námŭ), tsinatã (tsi-ná-tã), tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) – ljau measa di searã; mãc (trã seara)
{ro: cina}
{fr: dîner, souper}
{en: dine, have supper}
ex: nu tsinai (nu mãcai ti seara) ninga; tsi va s-tsinã (mãcã tri seara)?; yinu s-tsinj (mãts seara) la noi; Gioi tsinãm la hanea-al Misi; tsinã niheam, cã sh-avea tu disagã carni friptã di njel; si scula, loa pãni sh-mãcari, tsina sh-eara sh-intra tu crivati; dupã tsi tsinarã ghini-mushat, Pitlu andzãri lucanitslji spindzurats; ma s-tsinats ntardu, putem s-yinim sh-noi

§ tsinedz (tsí-nedzŭ) vb I tsinai (tsi-náĭ), tsinam (tsi-námŭ), tsinatã (tsi-ná-tã), tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) – (unã cu tsin)

§ tsinat (tsi-nátŭ) adg tsinatã (tsi-ná-tã), tsinats (tsi-nátsĭ), tsina-ti/tsinate (tsi-ná-ti) – tsi ari mãcatã ti seara
{ro: cinat}
{fr: qui a soupé}
{en: who had his dinner}
ex: him tsinats (avem mãcatã ti seara)

§ tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) sf tsinãri (tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu tsinã
{ro: acţiunea de a cina, cinare}
{fr: action de dîner, de souper}
{en: action of having supper}
ex: i oara tri tsinari (tra s-mãcãm trã seara); eara ca tu tsinãri (oarili di tsinã); cuvendã pãnã noaptea, tu tsinãri (cãndu s-curdusea la tsinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsini/tsine

tsini/tsine (tsí-ni) pr rel shi ntrib. – cari, cai
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: nu ari tsini (cari) sã-lj dishcljidã; nu ari tsini (cari) sã nj-u-aducã; di nu shtiu di tsini (cari) furatã; tsini (cari) va s-li-aravdã?; mãratlu nu shtea cu tsini (cari) ari s-facã!

§ tsiniva (tsi-ni-vá) pr invar – tsineva, cariva, cainiva, caniva, cuniva; vãr, vãrnu, vãrnã, vãrã, nitsiun, nitsiunã
{ro: cineva; nimeni}
{fr: quelqu’un; personne}
{en: somebody; nobody}
ex: s-avdi cã la poartã tsiniva (cariva) bati; nu-ari tsiniva (vãrnu) la poartã; s-alinci aproapea-nj tsiniva; mea, tsiniva (vãrnu) nu va sã-lj veadã; fãrã s-lu plãngã tsiniva (cariva, vãrnu); ahiurhi sã s-vearsã ca zaharea, cãndu u bagã tsiniva tru-apã

§ tsineva (tsi-ni-vá) pr invar – (unã cu tsiniva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã