DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

Arusalji/Arusalje

Arusalji/Arusalje (A-ru-sá-lji) sf fãrã pl – mari sãrbãtoari crishtineascã tsi cadi tu-a tsindzãtsea dzuã (a shaptea Dumãnicã) dupã Dumãnica-a Pashtilui, cãndu crishtinãtatea yiurtiseashti dipunearea-a Duhlui Sãmtu pri apostulj; Rusalji
{ro: Rusalii}
{fr: Pentecôte}
{en: Pentecost}

§ Rusalji/Rusalje (Ru-sá-lji) sf fãrã pl – (unã cu Arusalji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

birbec

birbec (bir-bécŭ) sm birbets (bir-bétsĭ) – mascurlu a oailjei; areati
(expr:
1: earba-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
2: birbec strif = birbec di trei anj)
{ro: berbec}
{fr: bélier}
{en: ram, buck}
ex: patru imnã, patru sta, dauã s-bat, mpadi nu cad (angucitoari: birbeclu i tsaplu); turma njardzi dupã birbec; nu au nits noatinj, ni birbets; lu-arucuti ca birbeclu; cloputli-a birbetslor suntu di tuci, earã a tsachilor suntu di bãcãri; a unui birbec bun lj-yin treidzãts pãnã la tsindzãts di oi; ea mutrits-lu di pi cheptu, s-pari ca birbec aleptu; oi, oi, grambolu-a meu, oi, oi, birbeclu-a meu; birbeclu di doi anj easti mljor; tu Machidunii s-mãcã cãndutsido carnea di birbec

§ birbeatsi/bir-beatse (bir-beá-tsi) sm birbets (bir-bétsĭ) – (unã cu birbec)

§ birbeacã (bir-beá-cã) sf birbeatsi/birbeatse (bir-beá-tsi) – oai tsi sh-u-adutsi cu un birbec (fig: birbeacã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni ca un bãrbat; bãrbatã, biroanji, bãrbãtoanji)
{ro: oaie care seamănă cu un berbec}
{fr: brebis qui ressemble à un bélier}
{en: sheep resembling a ram}
ex: muljari ca birbeacã; iu dats feata ca birbeacã (mushatã shi gioni)

§ birbicush (bir-bi-cúshĭŭ) sm [birbicushã (bir-bi-cú-shã)], birbicush (bir-bi-cúshĭ), [birbicushi/birbicushe (bir-bi-cú-shi)] – tinir, njic birbec
{ro: berbecuş}
{fr: jeune bélier}
{en: young ram, young buck}
ex: ari un ficior ca un birbicush; l-durea birbicusha di oai (oaea ca un birbicush)

§ birbicar (bir-bi-cárŭ) sm birbicari (bir-bi-cárĭ) – picurar tsi pashti birbetslji
{ro: cioban de berbeci}
{fr: berger gardeur de béliers}
{en: shepherd of rams}
ex: birbicarlji, nutinarlji shi stirparlji pascu tu muntsã ma-analtsã di atselj iu pascu cãprarlji, mãtricarlji shi muldzarlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlami1/cãlame

cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami

§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}

§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}

§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac

§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}

§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari
{ro: (urzitura) preparată pentru ţesut}
{fr: (l’ourdissage de la chaîne) préparé pour la toile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drami/drame

drami/drame (drá-mi) sf drãnj (drắnjĭ) – misurã veaclji di greatsã (yinghits drãnj fac un ucã); (fig:
1: drami = unã multu njicã parti dit un lucru; putsãn dip, himãzic, dip niheam, etc.; expr:
2: nu-ari tuti drãnjli; nu-ari drãnj; lj-lipsescu drãnj = nu-ari unã drami di minti, nu-ari dip minti, easti hazo;
3: bãnedz cu drãnjli = bãnedz cu minti, cu misurã, sh-nu-aspargu paradzlji pi lucri tsi nu-ahãrzescu)
{ro: a 20-cea parte dintr-o oca}
{fr: quatre centième partie d’une ocque (une ancienne mesure turque de poids, mesurant autour de 1.25 Kg)}
{en: four-hundredths of an old Turkish weight (measuring somewhat less than 3 pounds)}
ex: easti un ucã shi unã sutã di drãnj; ma ni drami-arosh (ni chicutã di yin arosh) nu veadi; necã drami (nitsi-unã drami) di untulemnu nu sh-u veadi Stã-Mãria; nu-ts lipseashti cljin s-tsã cos, cã-ts lipsescu drãnj
(expr: eshti glar, lishor, nu-ai dip minti); dzã sh-tini, cã nu-lj lipsescu drãnj!
(expr: cã nu easti glar!); nu-ari drãnj
(expr: nu-ari dip minti); nu-ari nã drami minti
(expr: nu-ari dip minti)

§ dramã (drá-mã) sf drãnj (drắnjĭ) – (unã cu drami)
ex: suntu aushanj tsi nu bea tsindzãts di drãnj di yin pi pãni (la measã); dzã sh-tini, cã nu-lj lipsescu drãnj (cã nu easti lishor)?!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãgãzii/mãgãzie

mãgãzii/mãgãzie (mã-gã-zí-i) sf mãgãzii (mã-gã-zíĭ) – casã (binai, argãstir, etc.) iu s-vindu multi turlii di prãmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; mãgãzã, bãcãlãchi, argãstir, duganã, dugani, argãstir, ducheanã, ducheani
{ro: prăvălie, băcănie, magazin}
{fr: épicerie, boutique, magasin}
{en: store, grocery store}
ex: u trãdzea la mãgãziili (duchenjli) cu lucri muljireshti cu neali, cu veri, cu mãndili; lu-alãsã s-aveaglji mãgãzia; mash mãgãzia fatsi tsindzãts di njilji di-aslanj

§ mãgãzã (mã-gã-zắ) sm mãgãzadz (mã-gã-zádzĭ) – (unã cu mãgãzii)

§ mãgãzãtor (mã-gã-zã-tórŭ) sm mãgãzãtori (mã-gã-zã-tórĭ) – omlu tsi tsãni unã mã-gãzii; omlu cari vindi lucri dit mãgãzii; mãgãzar, mãgãjar, argãs-tiryear, bãcal, bãcãlã; embur, tugear, pãrmãteftu
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}

§ mãgãzar (mã-gã-zárŭ) sm mãgãzari (mã-gã-zárĭ) – (unã cu mãgãzãtor)

§ mãgãjar (mã-gã-jĭárŭ) sm mãgãjari (mã-gã-jĭárĭ) – (unã cu mãgãzãtor)
ex: cã-i hilji di mãgãjar

§ nmãgãzinedz (nmã-gã-zi-nédzŭ) vb I nmãgãzinai (nmã-gã-zi-náĭ), nmãgãzinam (nmã-gã-zi-námŭ), nmãgãzinatã (nmã-gã-zi-ná-tã), nmãgãzinari/nmãgãzinare (nmã-gã-zi-ná-ri) – acumpru pãrmãtii; aduc pãrmãtii sh-u bag tu mãgãzii
{ro: înmagazina}
{fr: emmagasiner}
{en: store}
ex: bãgã si nmãgãzineadzã tutã pãrmãtia tsi lj-agiumsi adzã

§ nmãgãzinat (nmã-gã-zi-nátŭ) adg nmãgãzinatã (nmã-gã-zi-ná-tã), nmãgãzinats (nmã-gã-zi-nátsĭ), nmãgãzinati/nmãgãzinate (nmã-gã-zi-ná-ti) – (pãrmãtii) acumpratã dit unã mãgãzii; tsi easti bãgat tu mãgãzii
{ro: înmagazinat}
{fr: emmagasiné}
{en: stored}

§ nmãgãzina-ri/nmãgãzinare (nmã-gã-zi-ná-ri) sf nmãgãzinãri (nmã-gã-zi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nmãgãzineadzã lucri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mustãndic

mustãndic (mus-tãn-dícŭ) sm mustãndits (mus-tãn-dítsĭ) – omlu-a statlui tsi urseashti crisea (giudicata, dãvãlu) di la iuchiumati (ascultã martirli sh-da singilia, iljamea tu soni); giudicãtor, giudic, cati
{ro: judecător}
{fr: juge d’instruction}
{en: judge}
ex: sh-alts tsindzãts di-ucadz di cash va-lj dau al mustãndic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsintsi

tsintsi (tsín-tsi) num – numirlu 5 (namisa di 4 shi 6);
(expr:
1: la/tu tsintsilji anj = anlu tsi ncljidi cariva tsintsi anj;
2: la/tu tsintsilji (tsintsili) = la atselj i atseali tsintsi;
3: tsintsi scoati, dzatsi mãcã = easti multu spatal, aspardzi ma multsã paradz di cãt amintã;
4: pãnã s-dzãts tsintsi = unãshunã, dinãoarã)
{ro: cinci}
{fr: cinq}
{en: five}
ex: va s-fug ti tsintsi dzãli; dã-nj, dzãtsi Chitlu, tsintsi ucadz di yin; shi-lj toarnã nãpoi tsintsi ucadz di yin pãtidzat; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; sãrgljirã pri cãpitan shi, pãnã s-dzãts tsintsi (unãshunã), nu-armasi nitsi filii di nãs; tsintsilj (atselj tsintsi) frats fudzirã deadun; tricurã tsintsili (atseali tsintsi) dzãli shi ea-ts-lu eara; aestu acatsã shi-lj toarnã tsintsilj ucadz

§ tsintsirlu (tsín-tsir-lu) num ord tsintsirlea (tsín-tsir-lea) – atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 5 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari mash patru tu-aradã nãintea-a lui (ljei)
{ro: al cincilea, a cincea}
{fr: le (la) cinquième}
{en: the fifth}

§ tsisprã-dzatsi/tsisprãdzatse (tsís-prã-dzá-tsi) num – numirlu 15 (namisa di 14 shi 16)
{ro: 15, cincisprezece}
{fr: 15, quinze}
{en: 15, fifteen}
ex: di tsintsi ori trei fac tsisprãdzatsi

§ tsintsisprã-dzatsi/tsintsisprãdzatse (tsín-tsis-prã-dzá-tsi) num – (unã cu tsisprãdzatsi)

§ tsisprã/tsisprã (tsí-sprã) num – (unã cu tsisprãdzatsi)

§ tsisprãyinghits (tsís-prã-yín-ghits) num – numirlu 25 (namisa di 24 shi 26)
{ro: 25, douăzeci şi cinci}
{fr: 25, vingt-cinq}
{en: 25, twenty five}
ex: di tsintsi ori tsintsi fac tsisprãyinghits

§ tsintsisprãyinghits (tsín-tsis-prã-yín-ghits) num – (unã cu tsisprãyinghits)

§ tsindzãts (tsin-dzắtsĭ) num – numirlu 50 (namisa di 49 shi 51)
{ro: 50, cincizeci}
{fr: 50, cinquante}
{en: 50, fifty}
ex: s-nji dai tsindzãts di muli sãnãtoasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn