§ tsinat (tsi-nátŭ) adg tsinatã (tsi-ná-tã), tsinats (tsi-nátsĭ), tsina-ti/tsinate (tsi-ná-ti) – tsi ari mãcatã ti seara
{ro: cinat}
{fr: qui a soupé}
{en: who had his dinner}
ex: him tsinats (avem mãcatã ti seara)

§ tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) sf tsinãri (tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu tsinã
{ro: acţiunea de a cina, cinare}
{fr: action de dîner, de souper}
{en: action of having supper}
ex: i oara tri tsinari (tra s-mãcãm trã seara); eara ca tu tsinãri (oarili di tsinã); cuvendã pãnã noaptea, tu tsinãri (cãndu s-curdusea la tsinã)

{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

§ adãncari/adãn-care (a-dãn-cá-ri) sf adãncãri (a-dãn-cắrĭ) – fãtsearea-a unui lucru tra s-hibã ma adãncos; adãntsiri, ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
{ro: adâncire}
{fr: approfondissement}
{en: deepening}
ex: adãncarea-a njiluiriljei al Dumnidzã

§ adãntsimi/adãntsime (a-dãn-tsí-mi) sf adãntsinj (a-dãn-tsínjĭ) – harea tsi u-ari un lucru cari easti adãncos; dipãrtarea di la fatsa di nsus la fundul a lucrului; ahãndami
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}
ex: vãrnu nu shtii adãntsimea a amariljei

§ adãncos2 (a-dãn-cósŭ) adv – adãnca, adanca, afunda, afunducos, ahãndos, ahanda, ahãnda, andãca, etc.; (fig: adãncos = cu zboarã ghini minduiti, mintimeni)
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: sta shi greashti adãncos

§ adãnca (a-dãn-cá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: lj-avea intratã unã luschidã adânca (ahãndos); s-sãparem adãnca (ahãndos), va dãm di apã; omlu aestu zburashti adãnca
(expr: cu zboarã ghini minduiti); suschirã adãnca (ahãndos); un dor nã loa adãnca; ãl hipsi adãnca

§ adanca (a-dan-cá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: cãt ma putea adanca

§ andãca (an-dã-cá) adv – (unã cu adãncos2)

§ danca (dan-cá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: cãravea cãdzu danca (ahãnda) tu fundu

§ danga (dan-gá) adv – (unã cu adãncos2)
ex: pri un murmintu danga (ahãnda) dishcljis

§ dãnca (dãn-cá) adv – (unã cu adãncos2)

§ azgunit (az-gu-nítŭ) adg azgunitã (az-gu-ní-tã), azgunits (az-gu-nítsĭ), azguniti/azgunite (az-gu-ní-ti) – (unã cu agunit)

§ azguniri/azgunire (az-gu-ní-ri) sf azguniri (az-gu-nírĭ) – (unã cu aguniri)

§ gunescu (gu-nés-cu) vb IV gunii (gu-níĭ), guneam (gu-neámŭ), gunitã (gu-ní-tã), guniri/gunire (gu-ní-ri) – (unã cu agunescu)
ex: lu gunirã di tuti pãrtsãli, tsiniva nu-l va

§ gunit (gu-nítŭ) adg gunitã (gu-ní-tã), gunits (gu-nítsĭ), guniti/gunite (gu-ní-ti) – (unã cu agunit)

§ guniri/gunire (gu-ní-ri) sf guniri (gu-nírĭ) – (unã cu aguniri)

§ azunjescu (a-zu-njĭés-cu) vb IV azunjii (a-zu-njíĭ), azunjam (a-zu-njĭámŭ), azunjitã (a-zu-njí-tã), azunjiri/azunjire (a-zu-njí-ri) – (unã cu agunescu)
ex: lj-azunjashti (aguneashti) di-aoa

§ azunjit (a-zu-njítŭ) adg azunjitã (a-zu-njí-tã), azunjits (a-zu-njítsĭ), azunjiti/azunjite (a-zu-njí-ti) – (unã cu agunit)

§ azunjiri/azunjire (a-zu-njí-ri) sf azunjiri (a-zu-njírĭ) – (unã cu aguniri)

§ aznjescu (az-njĭés-cu) vb IV aznjii (az-njíĭ), aznjam (az-njĭámŭ), aznjitã (az-njí-tã), aznji-ri/aznjire (az-njí-ri) – (unã cu agunescu)
ex: nã aznjeshti (aguneshti); aznja-u (agunea-u) aestã sclavã

§ aznjit (az-njítŭ) adg aznjitã (az-njí-tã), aznjits (az-njítsĭ), aznjiti/aznjite (az-njí-ti) – (unã cu agunit)

§ aznjiri/aznjire (az-njí-ri) sf aznjiri (az-njírĭ) – (unã cu aguniri)

§ alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) sf alãsãri (a-lã-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alasã cariva; trãdzeari mãna; lãsari, sãlghiri, apãrãtsiri
{ro: acţiunea de a lăsa, de a renunţa; lăsare; nehotărâre, indiferenţă}
{fr: action de laisser, de renoncer; indifference}
{en: action of letting, of renouncing; indifference}
ex: seara di alãsari pãreasinj; lu-alãsã aestu cu alãsari mari (fãrã sã-l mealã dip)

§ paralas (pá-ra-lásŭ) (mi) vb I paralãsai (pá-ra-lã-sáĭ), paralãsam (pá-ra-lã-sámŭ), para-lãsatã (pá-ra-lã-sá-tã), paralãsari/paralãsare (pá-ra-lã-sá-ri) – nu-l fac un lucru (tora cãndu-i oara) tra s-lu fac ma nclo; alas un lucru (tsi lipseashti s-lu fac) di-unã dzuã pi-alantã; (mi-)alas
{ro: neglija}
{fr: trop laisser; négliger}
{en: neglect; take no care of}

§ paralãsat (pá-ra-lã-sátŭ) adg paralãsatã (pá-ra-lã-sá-tã), para-lãsats (pá-ra-lã-sátsĭ), paralãsati/paralãsate (pá-ra-lã-sá-ti) – tsi easti alãsat multu; (un) cari, di leani, alasã fãtsearea-a lucrilor di-unã dzuã pi-alantã; tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã un lucru sh-lu-amãnã tut chirolu; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo sh-nu li fatsi vãrãoarã; (lucru) tsi easti alãsat di pi-unã dzuã tu-alantã; alãsat
{ro: neglijat; care neglijează, neglijent}
{fr: négligé; négligent}
{en: neglected, not taken care of; negligent, careless}

§ paralãsari/paralãsare (pá-ra-lã-sá-ri) sf paralãsãri (pá-ra-lã-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paralasã lucrili tsi li ari tr-adrari
{ro: acţiunea de a neglija; neglijenţă}
{fr: action de trop laisser; de négliger}
{en: action of neglecting; of taking no care of}

§ alãsãturã (a-lã-sã-tú-rã) sf alãsãturi (a-lã-sã-túrĭ) – atsea tsi armãni alãsatã; un om cari easti alãsat
{ro: lăsătură (de om)}
{fr: homme négligent}
{en: careless man}
ex: easti nã alãsãturã (om alãsat)

§ alãsãtonj (a-lã-sã-tónjĭŭ) sm, sf, adg alãsãtoanji/alã-sãtoanje (a-lã-sã-tŭá-nji), alãsãtonj (a-lã-sã-tónjĭ), alãsãtoanji/alã-sãtoanje (a-lã-sã-tŭá-nji) – tsi easti alãsãtor
{ro: neglijent}
{fr: négligent}
{en: negligent, careless}

§ las1 (lásŭ) (mi) vb I lãsai (lã-sáĭ), lãsam (lã-sámŭ), lãsatã (lã-sá-tã), lãsari/lãsare (lã-sá-ri) – (unã cu alas)
ex: lasã (alasã), sor, puljlji, las s-batã; lasã-l, nu-l cãrtea; fudzi shi sh-lasã (shi s-disparti di) nveasta

§ lãsat (lã-sátŭ) adg lãsatã (lã-sá-tã), lãsats (lã-sátsĭ), lãsati/lãsate (lã-sá-ti) – (unã cu alãsat)

§ lãsari1/lãsare (lã-sá-ri) sf lãsãri (lã-sắrĭ) – (unã cu alãsari)

§ lãsãturã (lã-sã-tú-rã) sf lãsãturi (lã-sã-túrĭ) – (unã cu alãsãturã)

§ lãsari2/lãsare (lã-sá-ri) sf lãsãri (lã-sắrĭ) – alãsari di sãndzi; loari cu-agoyi
{ro: lăsare de sânge; închiriere}
{fr: saignée; loyer}
{en: bleeding, blood letting; rent}

§ lasã (lá-sã) sf fãrã pl – lucru tsi easti alãsat tu dyeatã (mirazi) tra s-hibã dat a curiva dupã moarti
{ro: legat bănesc a evlavioşilor}
{fr: chose laissée par testament}
{en: something left in the will}

§ lasi (lá-si) invar – lasã!, alasã!, ai!, aidi!, haidi!, etc.
{ro: lasă!, fie!, haide!}
{fr: que, sois, laisse faire, allons!, etc.}
{en: let, let it be!, let’s go!, etc.}
ex: lasi (aidi) s-nã turnãm; lasi (alasã), nu-i tsiva; lasi (alasã sh-hibã) sh-cama ndoi paradz

§ las2 (lás) invar – (unã cu lasi)
ex: mea, deapoea, tsi s-va las s-hibã

§ la3 (lá) invar – (unã cu lasi)
ex: la (alasã) si sh-lu plãngã

§ asi (á-si) invar – formã shcurtã di la zborlu lasi; vedz lasi)
ex: nã-l furarã iedlu! asi (alasã, nu-i tsiva!)

(expr: eara, s-afla) iuva; ashteaptã, nu-ari
(expr: nu easti aoa, nu s-veadi); shi Stamula nu-ari
(expr: nu easti)!; nu lu-ari iuva
(expr: nu s-aflã, nu easti iuva); Doamne, tsi nu lu-ari
(expr: tsi nu s-aspuni, nu da cap)!; iu s-dusi? tsi nu lu-ari
(expr: cãtse nu easti si s-veadã aoa)?; nu lu-ari
(expr: nu s-veadi) s-yinã!; tsi nu sh-lu-ari
(expr: iu easti), tsi nu sh-lu-ari (tsi nu s-veadi), gionili-a meu, laea si-nj yinã?; aoa lj-ari
(expr: aoa-lj veadi), aclo lj-ari
(expr: aclo lj-acatsã)

§ avut1 (a-vútŭ) adg avutã (a-vú-tã), avuts (a-vútsĭ), avuti/avute (a-vú-ti) – tsi easti tsãnut ca a lui
{ro: avut}
{fr: possédé}
{en: owned}

§ aveari1/aveare (a-veá-ri) sf averi (a-vérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ari tsiva
{ro: acţiunea de a avea}
{fr: action de posséder}
{en: action of owning}

§ avut2 (a-vútŭ) adg avutã (a-vú-tã), avuts (a-vútsĭ), avuti/avute (a-vú-ti) – tsi ari multã aveari (avutsami, tutiputã); bugat, mbugat, arhundu, arhundã, zinghin, tsinghin, nicuchir;
(expr: aruptu di-avut = multu-avut; avut, multu di multu)
{ro: bogat}
{fr: riche}
{en: rich}
ex: avut (bugat), avut (bugat), aruptu (multu di multu avut)!; ninvitsatlu, cãt avut (arhundu) s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui; avut, di nu shtiu cãtã aveari am; avut, cã nu shtia iu s-lji bagã paradzlji; eara avut, ca nãs altu nu; avutlu tuti hãrli li-ari; sh-draclu-adutsi a avutlui doari; s-eara tuts avuts, cari vrea sãpa agrili?

§ priavut (pri-a-vútŭ) adg priavutã (pri-a-vú-tã), priavuts (pri-a-vútsĭ), priavuti/priavute (pri-a-vú-ti) – tsi easti multu avut (arhundu); tsi easti para avut (ma multu ca di-aradã)
{ro: prea bogat; foarte bogat}
{fr: trop riche; très riche}
{en: too rich; very rich}
ex: hiu priavut (multu avut)

§ aveari2/aveare (a-veá-ri) sf averi (a-vérĭ) – tuti lucrili (casã, loc, paradz, tutiputã, etc.) tsi li ari cariva (un om, unã fumealji, un cãsãbã, etc.); avutsãlji, avutsami, maltã, bugãtsãlji, bugutsãlji, yishteari, tutiputã, periusii
{ro: avere, avuţie}
{fr: richesse, fortune}
{en: wealth}
ex: om avdzãt tu-aveari shi minti; armasi moasha singurã, fãrã aveari; ahãntã aveari sh-ahãntã ghineatsã-lj cãdzu n casã

§ averi/avere (avéri) sf averi (s-vérĭ) – (unã cu aveari2)

§ neavut (nea-vútŭ) adg neavutã (nea-vú-tã), neavuts (nea-vútsĭ), neavuti/neavute (nea-vú-ti) – tsi nu easti avut; tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ftoh, fucãrã, oarfãn, zglob
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: lj-caftã (lj-mutreashti, lj-ari ngãtan) multu pi neavuts

§ neaveari/neaveare (nea-veá-ri) sf neaveri (nea-vérĭ) – catandisea tu cari s-aflã atselj tsi suntu fucãradz shi nu-au tsiva; ftohi, fucãrlãchi, urfanji, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté, indigence}
{en: poverty}
ex: ari mari neaveari (urfãnilji, ftohi) un om ãl lo neavearea (ftohea); tu multi arali dutsi neavearea (urfanja) pi huts; neavearea-l (fucãrlãchea-l) mãcã

§ avutsami/avutsame (a-vu-tsá-mi) sf fãrã pl – (unã cu aveari2)
ex: cu tutã-lj avutsamea (avearea) a lui; cum featsish, avute, avutsamea (avearea)? cu duhlu a chirutslor?; cãsili a lui nu li-avea nitsi-amirãlu, ahãtã avutsami di om; nã pãlati cu-unã sutã di udãi, mplini di avutsami (lucri scumpi, di oaminj avuts)

§ avutsãlji/avutsãlje (a-vu-tsắ-lji) sf avutsãlj (a-vu-tsắljĭ) – (unã cu aveari2)

§ avutsãscu (a-vu-tsắs-cu) vb IV avutsãi (a-vu-tsắĭ), avutsam (a-vu-tsámŭ), avutsãtã (a-vu-tsắ-tã), avutsãri/avu-tsãre (a-vu-tsắ-ri) – agiungu avut; ãnj creashti avearea; mbugãtsãscu, arhundipsescu
{ro: îmbogăţi}
{fr: s’enrichir}
{en: grow rich}
ex: tugearlãchea cama avutsashti (s-fatsi avutã)

§ avutsãt (a-vu-tsắtŭ) adg avutsãtã (a-vu-tsắ-tã), avutsãts (a-vu-tsắtsĭ), avutsãti/avutsãte (a-vu-tsắ-ti) – tsi s-ari faptã avut; mbugãtsãt, arhundipsit
{ro: îmbogăţit}
{fr: enrichi}
{en: grown rich}

§ avutsãri/avutsãre (a-vu-tsắ-ri) sf avutsãri (a-vu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avutsashti; mbugãtsãri, arhundipsiri
{ro: acţiunea de a se îmbogăţi; îmbogăţire}
{fr: action de s’enrichir}
{en: action of growing rich}

§ ãnavutsãscu (ã-na-vu-tsắs-cu) vb IV ãnavutsãi (ã-na-vu-tsắĭ), ãnavutsam (ã-na-vu-tsámŭ), ãnavutsãtã (ã-na-vu-tsắ-tã), ãnavutsãri/ãnavutsãre (ã-na-vu-tsắ-ri) – (unã cu avutsãscu)
ex: lu lo piningã nãs shi lu ãnavutsã cu lucrul tsi-lj deadi

§ ãnavutsãt (ã-na-vu-tsắtŭ) adg ãnavutsãtã (ã-na-vu-tsắ-tã), ãnavutsãts (ã-na-vu-tsắtsĭ), ãnavutsã-ti/ãnavutsãte (ã-na-vu-tsắ-ti) – (unã cu avutsãt)

§ ãnavutsã-ri/ãnavutsãre (ã-na-vu-tsắ-ri) sf ãnavutsãri (ã-na-vu-tsắrĭ) – (unã cu avutsãri)

ex: amisticarea (mintirea, adunarea) cu oaminjlji easti bunã

§ neamisticat (nea-mis-ti-cátŭ) adg neamisticatã (nea-mis-ti-cá-tã), neamisticats (nea-mis-ti-cátsĭ), neamisticati/neamisticate (nea-mis-ti-cá-ti) – tsi nu easti amisticat cu alti lucri; tsi-armãni ashi cum easti
{ro: care nu e mestecat}
{fr: qui n’est pas mélangé avec d’autres choses}
{en: that is not mixed (up) with other things}
ex: tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (sta dispãrtsãti) (angucitoari: oulu); yinlu-a meu shi yinlu-a tãu, tr-unã buti sunt turnats shi tut sta neamisticats (angucitoari: oulu)

§ neamisticari/neamisticare (nea-mis-ti-cá-ri) sf neamisticãri (nea-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucri nu s-ameasticã
{ro: acţiunea de a nu (se) mesteca, mestecare}
{fr: action de ne pas (se) mêler, de de ne pas (se) mélanger}
{en: action of not getting mixed up, of not mingling, of not blending}

§ meastic1 (meás-ticŭ) (mi) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu ameastic1)
ex: nu misticash ghini fãrina, culeashlu nu ishi bun; misticã pãni tu dalã

§ misticat1 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (unã cu amis-ticat1)
ex: ari sufrãntseali misticati (tsi da unã di-alantã); vedz frãntseaua-nj misticatã
(expr: alichitã)

§ misticari1/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – (unã cu amisticari1)

§ meastic2 (meás-ticŭ) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – chisedz, ameastic shi ciumulescu n gurã cu dintsãlj un lucru tri mãcari shi-l fac etim tri ngljitari; ameastic (ãn gurã); mastic, mãcilsescu, ciumulescu, aroamig
{ro: mesteca ceva în gură}
{fr: mâcher}
{en: chew, masticate}
ex: measticã ghini mãcarea ãn gurã sh-apoea ascapitã-u

§ misticat2 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (lucru ti mãcari) tsi easti chisat shi ciumulit ãn gurã; amisticat (ãn gurã); mãsticat, mãcilsit, ciumulit
{ro: mestecat în gură}
{fr: mâché}
{en: chewed, masticated}

§ misticari2/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-measticã (ciumuleashti) tsiva n gurã; amisticari (ãn gurã); mãsticari, mãcilsiri, ciumuliri
{ro: acţiunea de a mesteca în gură}
{fr: action de mâcher}
{en: action of chewing, of masticating}

§ ameastic2 (a-meás-ticŭ) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amisticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticari/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ amisticat2 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amistica-ti/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ amistica-ri2/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ mastic (más-ticŭ) vb I mãsticai (mãs-ti-cáĭ), mãsticam (mãs-ti-cámŭ), mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticari/mãsticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ mãs-ticat (mãs-ti-cátŭ) adg mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticats (mãs-ti-cátsĭ), mãsticati/mãsticate (mãs-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ mãsticari/mãsticare (mãs-ti-cá-ri) sf mãsticãri (mãs-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ measticã (meás-ti-cã) sf meastitsi/meastitse (meás-ti-tsi) – loclu iu un arãu s-vearsã tu-un altu; amisticarea-a apiljei di la doauã arãuri; mintiturã
{ro: confluenţă}
{fr: confluence}
{en: confluence, junction (of rivers)}
ex: astãljem di meastica-a Vãrdarlui

§ amisticãturã1 (a-mis-ti-cã-tú-rã) sf amisticãturi (a-mis-ti-cã-túrĭ) – starea tu cari s-aflã ma multi lucri tsi suntu amisticati (mintiti) multu; misticãturã, ameasticã, ameastic, mintiturã
{ro: mestecătură; confuzie}
{fr: mêlange; confusion}
{en: mixture, blend; confusion}

§ ameastic3 (a-meás-ticŭ) sn ameastitsi/ameastitse (a-meás-ti-tsi) – (unã cu amisticãturã1)

§ ameasticã (a-meás-ti-cã) sf fãrã pl – (unã cu amisticãturã1)

§ misticãturã (mis-ti-cã-tú-rã) sf misticãturi (mis-ti-cã-túrĭ) – (unã cu amisticãturã1)

§ dizmeastic (diz-meás-ticŭ) (mi) vb I dizmisticai (diz-mis-ti-cáĭ), dizmisticam (diz-mis-ti-cámŭ), dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticari/diz-misticare (diz-mis-ti-cá-ri) – li-aleg tra s-hibã-ahoryea, lucri tsi suntu amisticati; lu ndreg un lucru tra s-nu mata hibã mintit; discaci lucri (peri, barbã, hiri, etc.) tsi suntu ncãrshiljati (mintiti, ciufuliti, etc.); discaci
{ro: descurca}
{fr: démêler, débrouiller}
{en: unravel, disentangle}
ex: s-amisticarã ljitsãli?, cu zorea s-diz-measticã (s-discaci); dizmisticai ardãtsinjli di shiboi di-ardãtsinjli di busuljoc; nã dizmisticãm tutiputa

§ dizmisticat (diz-mis-ti-cátŭ) adg dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticats (diz-mis-ti-cátsĭ), dizmisticati/dizmisticate (diz-mis-ti-cá-ti) – (lucru) tsi easti aleptu tra s-nu mata armãnã mintit; tsi easti discãceat
{ro: descurcat}
{fr: démêlé, débrouillé}
{en: unraveled, disentangled}

§ dizmisticari/dizmisticare (diz-mis-ti-cá-ri) sf dizmisticãri (diz-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizmeasticã tsiva; discãceari
{ro: acţiunea de a descurca}
{fr: action de démêler, de débrouiller}
{en: action of unraveling, of disentangling}

(expr: lu-analtsu = lu-alavdu multu)
{ro: înălţa, creşte, mări, clădi}
{fr: élever, hausser, grandir, construire}
{en: raise, lift, elevate, increase, build}
ex: lu-anãltsã ca unã peanã; analtsã mãnjli cãtrã tser; anãltsai (l-feci ma-analtu) murlu dauã uryii; bishica di sãpuni s-anãltsa (s-muta, s-alina nsus) tu-aerã; di-aclo sh-analtsã areapitili sh-azboairã; si anãltsã (s-featsi, s-astãsi) unã pãlati; s-anãltsa pri deadzitli-a cicioarilor; sh-analtsã pãlãtsli cu bunili sh-cu mushutetsli tuti; mushat murmintu lj-anãltsai (lj-adrai)

§ anãltsat (a-nãl-tsátŭ) adg anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsats (a-nãl-tsátsĭ), anãltsati/anãltsate (a-nãl-tsá-ti) – tsi s-ari minatã cãtrã nsus; (casã) tsi s-ari faptã (astãsitã, sculatã); (ficior) tsi ari criscutã shi s-ari faptã ma-analtu; nãltsat, altsat, alinat, mutat, sculat, criscut, etc.
{ro: înălţat, crescut, mărit, clădit}
{fr: élevé, haussé, grandi, construit}
{en: raised, lifted, elevated, increased, built}
ex: casa-aestã easti anãltsatã cu patru palmi di cum eara

§ anãltsari/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) sf anãltsãri (a-nãl-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-analtsã; nãltsari, altsari, alinari, mutari, sculari, crishteari, etc.
{ro: acţiunea de a înălţa, de a creşte, de a mări, de a clădi; înălţare, creştere, mărire, clădire}
{fr: action d’élever, de hausser, de gran-dir, de construire; élevation, croissance, surhaussement}
{en: action of raising, of lifting, of elevating, of increasing, of building}

§ ãnaltsu (ã-nál-tsu) (mi) vb I ãnãltsai (ã-nãl-tsáĭ), ãnãltsam (ã-nãl-tsámŭ), ãnãltsatã (ã-nãl-tsá-tã), ãnãltsari/ãnãltsare (ã-nãl-tsá-ri) – (unã cu analtsu)
ex: ãnãltsarã tãvanea cu nica doi cots

§ ãnãltsat (ã-nãl-tsátŭ) adg ãnãltsatã (ã-nãl-tsá-tã), ãnãltsats (ã-nãl-tsátsĭ), ãnãltsati/ãnãltsate (ã-nãl-tsá-ti) – (unã cu anãltsat)

§ ãnãltsari/ãnãltsare (ã-nãl-tsá-ri) sf ãnãltsãri (ã-nãl-tsắrĭ) – (unã cu anãltsari)

§ naltsu (nál-tsu) (mi) vb I nãltsai (nãl-tsáĭ), nãltsam (nãl-tsámŭ), nãltsatã (nãl-tsá-tã), nãltsari/nãltsare (nãl-tsá-ri) – (unã cu analtsu)
ex: mi nãltsai (mi-alinai) pri chin; nãltsã (mutã cãtrã nsus) ocljilj sh-mi mutri

§ nãltsat (nãl-tsátŭ) adg nãltsatã (nãl-tsá-tã), nãltsats (nãl-tsátsĭ), nãltsati/nãltsate (nãl-tsá-ti) – (unã cu anãltsat)

§ nãltsari/nãltsare (nãl-tsá-ri) sf nãltsãri (nãl-tsắrĭ) – (unã cu anãltsari)

§ altsu2 (ál-tsu) (mi) vb I altsai (al-tsáĭ), altsam (al-tsámŭ), altsatã (al-tsá-tã), altsari/altsare (al-tsá-ri) – (unã cu analtsu)
ex: altsã (sculã, mutã) nã pãlati; va si-l cãntãm va si-l altsãm
(expr: alãvdãm)

§ altsat (al-tsátŭ) adg altsatã (al-tsá-tã), altsats (al-tsátsĭ), altsati/altsate (al-tsá-ti) – (unã cu anãltsat)
ex: altsatlu (atsel tsi s-anãltsã) tut va dipunã unãoarã

§ altsari/altsare (al-tsá-ri) sf altsãri (al-tsắrĭ) – (unã cu anãltsari)
ex: altsarea
(expr: alãvdarea) ti minteashti di cap

§ naltu3 (nál-tu) (mi) vb I nãltai (nãl-táĭ), nãltam (nãl-támŭ), nãltatã (nãl-tá-tã), nãltari/nãltare (nãl-tá-ri) – (unã cu analtsu)
ex: di vãrãoarã va s-nji naltu nã casã

§ nãltat (nãl-tátŭ) adg nãltatã (nãl-tá-tã), nãltats (nãl-tátsĭ), nãltati/nãltate (nãl-tá-ti) – (unã cu anãltsat)

§ nãltari/nãltare (nãl-tá-ri) sf nãltãri (nãl-tắrĭ) – (unã cu anãltsari)

§ anãltsãmi/anãltsãme (a-nãl-tsắ-mi) sf anãltsãnj (a-nãl-tsắnjĭ) – numirlu tsi-aspuni cãt di-analtu easti un lucru i unã hiintsã; boea-a unui om (pravdã); nãltsãmi, anãltsimi, nãltsimi, boi
{ro: înălţime}
{fr: hauteur}
{en: height}

§ anãltsi-mi/anãltsime (a-nãl-tsi-mi) sf anãltsãnj (a-nãl-tsinjĭ) – (unã cu anãltsãmi)

§ nãltsãmi/nãltsãme (nãl-tsắ-mi) sf nãltsãnj (nãl-tsắnjĭ) – (unã cu anãltsãmi)

§ nãltsimi/nãltsime (nãl-tsí-mi) sf nãltsinj (nãl-tsínjĭ) – (unã cu anãltsãmi)