DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

canim

canim (cá-nimŭ) adv – nai putsãn; can, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar
{ro: măcar, cel puţin}
{fr: (tout) au moins}
{en: at least}
ex: macã ti purintsã, mãcã canim (barim, macar) njel

§ canai/canae (ca-ná-i shi ca-náĭ) adv, cong –
1: nai putsãn; can, canim, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: cu tuti cã, tsicari, tsicara, tsecarimetsi, metsi cã, tsicã, tsecã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; deşi, cu toate că}
{fr: au moins, du moins; quoi que, bien que}
{en: at least; even though}
ex: canai (barim) yinu-aoatsi; loai featã, canai (barim), ashi cum vream; s-ved canai (macar) unã singurã oarã; sã shtiu canai (macar) cã nu va mor aoa

§ canai-cã (cá-naĭ-cã) adv, cong – (unã cu canai)
ex: canai-cã (cu tuti cã, metsi cã) lj-umplui casa cu tuti ghinetsli

§ can1 (cánŭ) adv
1: nai putsãn; canim, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: dip tsiva, dip, ici
{ro: măcar, cel puţin; deloc}
{fr: au moins, du moins; point du tout}
{en: at least; not at all}
ex: can (macar, barim) di tini nu tsi-u njilã; can (dip, ici) nu ti minduea

§ incan (in-cánŭ) adv
1: nai putsãn; barem, barim, bari, macarim, macar, mãcar, canim, can, canai, canai-cã;
2: cu tuti cã; dicari, dicara; di itia cã; tr-atsea cã; cãtse, dirmi, cã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; pentrucă}
{fr: au moins; puisque, vu que}
{en: at least; in vue of, because}

§ calai-cã (cá-laĭ-cã) adv, cong – ghini cã, ma ghini, easti ghini cã, cu tuti cã, cala, calja, mabuli, etc.
{ro: bine că, mai bine, cu toate că, preferabil, mai degrabă, etc.}
{fr: mieux, de préférence, plutôt, puisque, quoi que, etc.}
{en: better, preferably, rather, although, etc.}
ex: calai-cã (easti ghini cã) picurarlu nu vinji; calai-cã (cu tuti cã, cã) easti cãldurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

metsi

metsi (mé-tsi) adv – cu tuti cã, tsi cã, tsicara, tsicara cã, canai-cã; sh-ashi, a s-hibã
{ro: deşi}
{fr: quoique, bien que, soit}
{en: even though}
ex: metsi cã (tsicara) suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); metsi (cu tuti) cã nu putea s-facã altã turlii; metsi (cu tuti-aesti), vrutã, doilji s-nã lom; metsi (a s-hibã), sh-ashi easti ghini; metsi (cu tuti cã, tsicara) nu va fudz; metsi cã nãs mi-acljimã; nu-apãndixeam di la tini s-nji yinã, metsi (nu-i tsiva, a s-hibã cã), easti un Dumnidzã n tser; metsi cã va s-li caftu mini tuti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsicara

tsicara (tsí-ca-ra) cong – cu tuti aesti; cu tuti cã; canai-cã; tsicari, tsecari; tsicã, tsecã, metsi cã
{ro: deşi, cu toate că}
{fr: quoique, pourtant}
{en: although, though}
ex: tsicara nu vrei, io mi duc

§ tsecari (tsí-carĭ) cong – (unã cu tsicara)
ex: tsecari cã-nj tãljai niscãntsã birbets

§ tsicari (tsí-carĭ) cong – (unã cu tsicara)

§ tsecã (tsé-cã) cong – (unã cu tsicara)
ex: tsecã nu-ascultsã, eu ti voi

§ tsicã (tsí-cã) cong – (unã cu tsicara)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsi/tse

tsi/tse (tsí) pr rel shi interog – (multi ori, tu scriarea-a noastrã, ligat cu alti zboarã) cari; pri cari, pi cari, di cari, tu cari, n cari; a curi, a cui; cãndu; iu; cãt, cã, di, ca, atumtsea, cãtse, trãtse, cu tuti cã, tsicara, tecã, etc.
{ro: ce; ce?; care, pe care, de care, în care, cui, căruia, când, unde, cât, că, de, ca, atuncea, de ce, pentru ce, deşi, etc.}
{fr: qui; que; quel; à qui; à quoi (bon); quand; où; combien; de; afin que; quoique; quoi?; pourquoi; etc.}
{en: what, which, that, who, of which, in which, tu which, how much, for, then, why, although, etc.}
ex: o, lai, pulj, tsi stai pri deagã?; hiljlu di-amirã tsi (cari) moari; Dumnidzã tsi (cari), ma-l vidzu, lj-dzãsi; mini tsi (cari) vãtãmai lamnja; cheatra tsi (cari) s-arucuteashti mushclju nu-acatsã; s-avdu (atseali) tsi fac mortsãlj sh-oamnjlji tsi (cari) dormu; nu shtea tsi s-facã; hilj-ta tsi (pri cari) nu u vidzush cu anjlji; un ficior tsi-l (pri cari-l) pitricu mã-sa; urfanji tsi (pri cari) cu saclu s-u aruts nafoarã sh-nu s-arucã; treatsi-ts calea tsi-ai (pri cari ai) vinjitã; arbinesh tsi (pri cari) lj-avea sultanlu; mãrata scapã di lãngori tsi (di cari) trapsi ahãts anj; nipotlu ali babã, tsi-lj (a curi ãlj) si pari cã-i ncãlar; carti tsi (a curi) tu xeani, s-agiungã-lj cãftash; ahãnti niveasti tsi (a curi) nu lã si turnarã gionjlji nãpoi; dzua tsi (tu cari) s-aflã; oara tsi (tu cari, cãndu) s-dusi nsus; nu tritsea dzuã (tu cari, cãndu) s-nu-lj s-arucã tu-ayinji; s-dusi tu munti, tsi (iu) eara putsãni casi; cara-l plãmsi, tsi-l (cãt ãl) plãmsi; optuli dzãli tsi (cãt) shidzu aclo; eara linãvoasã, linãvoasã, tsi (cã, cari) nu bãga mãna pi lucru; njasirã tsi (cãt) njasirã; di sibepea-al Custandin, tsi (di) s-nu da loclu di el; cum va s-facã, tsi (atumtsea), cãndu s-arujascã eapa-a ljei, s-avdã mãndzul; nãinti tsi (ca) s-fugã; nãinti tsi (ca) s-lu-arucã tu cireap; tsi lai numtã-amirãreascã!; atselu-i gioni, tsi-i!; sh-mea nu shtiu tsi (cãtse, trãtse) s-adunã; tse (cãt) trã mini, sh-tse (cãt) trã greclu; tsi (cari) om vinji?; nu nj-aspunj, tsi (cãtse ti duts) pãnã-aclo?; bre, psefte, tsi (cãtse) mi-arãsish?; tsi (cãtse) pãnã-aoa? lu ntribã Dumnidzã; au, tsi (cãtse) nu mi-avu draclu aoa, tu atsea oarã!; cã tsi, (tu scriarea-a noastrã: cãtse) cã-nj hiu featã; tsi cã (cu tuti cã) li am surãri; tsi dimãndzã, Doamne?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã