DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

atsel

atsel (a-tsélŭ) pr atsea (a-tseá), atselj (a-tséljĭ), atseali/atseale (a-tseá-li) – zbor tsi tsãni loclu-a unui om (lucru) tsi s-aflã niheamã ma diparti; nu aestu di-aproapea ma alantu di ma nclo; tsel, atseu, tseu;
(expr:
1: (sh-)atseali sh-atseali = ahtãri lucri, sh-di-aesti sh-di-atseali, sh-di uni sh-di alti;
2: atselaclo (a-tse-la-cló) = atsel di-aclo;
3: atsel din vali; atsel cu coadã; atsel cu-un cornu; atsel cu-un cicior; atsel di la sigimi, atsel di sum punti, atsel di pi funi = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.)
{ro: acel, acea}
{fr: ce, celui, celle}
{en: that, the one who…}
ex: loclu-atsel (nu aestu ma alantu) ma bunlu; atselj (oaminjlji) di la pãlati bãgarã s-arãdã; cum ishi s-priimnã cu atselj (nu aeshti ma alantsã di ma nclo) trei ficiori; s-nu dai ni a atsilui, ni a atsiljei, ni a atsilor; atsea tsi nu va s-facã pitã, tut ntsearnã; tsi li vrets sh-atseali sh-atseali
(expr: ahtãri lucri)

§ atseu (a-tséŭ) pr atseauã (a-tseá-ŭã), atselj (a-tséljĭ), atseali/atseale (a-tseá-li) – (unã cu atsel)
ex: cãnili atseu easti a meu

§ tsel (tsélŭ) pr tsea (tseá), tselj (tséljĭ), tseali/tseale (tseá-li) – (unã cu atsel)
ex: doilji lj-agudi tsel Chica; tsel (atsel) a nor-meai tsea (atsea) ma marea

§ tseu (tséŭ) pr tseauã (tseá-ŭã), tselj (tséljĭ), tseali/tseale (tseá-li) – (unã cu atsel)
ex: tseu (atsel) suflit tihilai; ca tseu (ca-atsel) cama gionili; si u-aflarim nveasta tseaua (atsea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grindinã

grindinã (grín-di-nã) sf grindinj (grín-dinjĭ) – cumatã njicã di gljatsã (ca unã chitritseuã) tsi cadi deadun cu chicutli di ploai, di-aradã veara cãndu fatsi unã furtunã mari;
(expr:
1: adzã ploai, mãni grindinã = pãtsãsh adzã tsiva, mãni va s-pats sh-cama-arãu;
2: (easti, aspuni) ca bãtut di grindinã = easti, aspuni nvirinat;
3: cari fudzi di ploai, da di grindini = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-fugã di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari;
4: bãtutlu di grindini, nu s-aspari di ploai = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj cad biljei mãri pristi cap, sh-nu-l mata mealã atseali njitsli tsi-l cãrtea pãnã atumtsea;
5: cãndu nu-ari ploai, sh-grindina i bunã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu nu poati s-li aibã tuti ashi cum li va el, cum ari el ananghi, ma lipseashti s-ifhãrãstiseascã sh-cu-atseali mash tsi poati s-aibã)
{ro: grindină}
{fr: grêle}
{en: hail}
ex: un munti mari, mari... di-unã parti da neauã, di-alantã grindinã (angu-citoari: limãdura); ãlj cura lãcrinjli ca grindina; iu cãdea tufechili ca grindina, aclo sã nhidzea nãsã

§ grindini/grindine (grín-di-ni) sf grindinj (grín-dinjĭ) – (unã cu grindinã)
ex: tricu furtuna sh-grindinea

§ grãndinã (grắn-di-nã) sf grãndinj (grắn-dinjĭ) – (unã cu grindinã)
ex: deadi grãndinã ca nuca; da ploai sh-da grãndinã; ploai sh-grindinã dãdea;

§ grãndini/grãndine (grắn-di-ni) sf grãndinj (grắn-dinjĭ) – (unã cu grindinã)

§ grindineadzã (grin-di-neá-dzã) vb I unipirs grindinã (grin-di-nắ), grindina (grin-di-ná), grindinatã (grin-di-ná-tã), grindina-ri/grindinare (grin-di-ná-ri) – da (cadi) grindinã;
(expr: l-grin-dinedz un lucru = lu-aspel, l-fac un lucru tra s-lutseascã, sã nyiliceascã ca grindina)
{ro: cădea grindină, grindina}
{fr: grêler}
{en: hail}
ex: s-grindinarã (s-alghirã) stranjili

§ grindinat (grin-di-nátŭ) adg grindinatã (grin-di-ná-tã), grindinats (grin-di-nátsĭ), grindinati/grindinate (grin-di-ná-ti) – pristi cari cãdzu grindinea; tsi fu agudit di grindinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn