DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arcu

arcu (ár-cu) sn arcuri (ár-curĭ) shi artsi/artse (ár-tsi) – armã dit chirolu veclju (adrat dit unã veargã ncusuratã, nvãrligoasã sh-ligatã cu-unã cioarã vãrtoasã di dauãli capiti) cu cari s-aminã sãdzetslji (cundarlji) tsi agudescu i vãtãmã dushmanjlji; armã dit chirolu di adzã (tsi sh-u-adutsi cu-atsea dit chirolu veclju) cu cari s-avinã agru-pricili n pãduri; duxar
{ro: arc}
{fr: arc, archet}
{en: arche, bow}
ex: trapshu cu arcu pri tsearbã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tserbu

tserbu (tsér-bu) sm, sf tsearbã (tseár-bã), tserghi (tsér-ghi), tsearbi/tsearbe (tseár-bi) – agru-pravdã dit pãduri, analtã shi zveltã, ma mari di-un agru-tsap (caprã), cu coarni mãri sh-mushati, tsi sh-hrãneashti njitslji cu lapti, sh-cari sh-arumigã mãcarea; tsirbonj, elen, plãtun, ndrel
{ro: cerb, cerboaică}
{fr: cerf, biche}
{en: hart, stag, red deer, female hart}
ex: pascu buluchi di tserghi; iu s-discurmã sh-tsearbili; agudii un tserbu; vãtãmarã doi tserghi; coarnili-a tserghilor suntu ca gãgili; s-tãljari coarnili a tserbului aishtui, itsi s-nji caftsã, si shtii cã-ts dau; li ciuli surdul tserbu urecljili shi gri; aclo iu avina, s-lo dupã dãra-a unui tserbu; deadi di un tserbu shi tserbul lu-adusi tru-unã pãduri ndisatã; pri-aoa, pri-aclo, aflã un tserbu vãtãmat; s-lu-aducã la pãlati, s-lu veadã, tsi tutiputã di tserbu (tsi soi di tserbu) easti?; dimãndã si-lj pitreacã mãcari cama multã, cã mãcã sh-tserbul; aflã un tserbu vãtãmat, ãl lo shi-l bãgã tu cãldari, tra s-lu hearbã

§ tsirbonj (tsir-bónjĭŭ) sm, sf tsirboanji/tsirboanje (tsir-bŭá-nji), tsirbonj (tsir-bónjĭ), tsirboanji/tsirboanje (tsir-bŭá-nji) – (unã cu tserbu)
ex: mi fac tsirboanji troarã

§ tsirboplu (tsir-bó-plu) sm tsirboplji (tsir-bó-plji) – tserbu njic, tinir
{ro: cerb mic, tânăr}
{fr: petit cerf}
{en: little, young red deer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urmã

urmã (úr-mã) sf urmi/urme (úr-mi) – semnu alãsat di cariva i di tsiva (cari-aspuni cã s-avea aflatã i cã avea tricutã prit atsel loc); semnu, ulmã, arãzgãnã, tragã, tor, dãrã;
(expr:
1: calcã pi urma-a tatã-sui = fatsi tuti lucrili ca tatã-su, cã ari tuti hãrli shi huili a lui;
2: luplu-l videm shi urma-lj cãftãm = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi lu-ari un lucru n fatsã sh-nu pistipseashti pãnã nu-lj si da un semnu cã lucrul easti dealihea;
3: lj-loai urma = mi duc dupã el s-ved tsi va facã sh-iu va s-ducã;
4: voi s-lji aflu urma = voi s-dau di el, s-lu aflu;
5: lj-chirui urma = nu mata shtiu cãtã iu easti, tsi-adarã, cãtã iu va s-ducã sh-tsi va s-facã;
6: pri iu treatsi urmã nu fatsi, nu-armasi nitsiunã urmã = nu-armasi tsiva, nitsiun semnu, di tsi s-ari faptã; nu lu-aducheashti vãr tsi fatsi sh-cãtã iu s-dutsi;
7: si-lj dau di urmã = s-aflu cãtã iu s-aflã, cãtã iu s-dusi)
{ro: urmă, vestigiu, pas}
{fr: trace, vestige, sillage, pas}
{en: trace, vestige, footstep}
ex: blidi, blidi, pãnã n Poli (angucitoari: urmili di cal); s-videa urma-lj pit neauã; urmili di cicioari; dupã urma-a ta; s-nu cãdets tru urma-a dushmanlui; di urma-a lor nu puturã s-da
(expr: nu puturã s-lu aflã); iuva s-nu-lj dai di urmã
(expr: iuva s-nu pots s-lu aflji); sh-mulje mãna tu sãndzi shi sh-alãsã urmã pri pãltãrli a gionilui-aleptu; lj-vidzu shi urma di palmã; dupã mini urmã s-nu-alãsats; di tutã niputearea ni urmã nu va-armãnã; Vaea lã chiru urma
(expr: nu mata shtii tsiva di elj); nu ari sari… nitsi urmã; tuts tu urmã; atumtsea cãlcã xeana la noi cu plãmti urmi; arcãm trei, patru urmi

§ ulmã (úl-mã) sf ulmi/ulme (úl-mi) – (unã cu urmã)
ex: mutrea, unã ulmã (urmã, tor) di tsearbã

§ ulmic (úl-micŭ) vb ulmicai (ul-mi-cáĭ), ulmicam (ul-mi-cámŭ), ulmicatã (ul-mi-cá-tã), ulmicari/ulmicare (úl-mi-cá-ri) – aduchescu (cu narea, cu-anjurzirea) urma faptã di unã prici; anjurdzescu
{ro: adulmeca}
{fr: flairer, dépister, suivre à la piste}
{en: smell, scent, sniff}
ex: nãsã bãga ureaclja, ulmica (anjurdzea cu narea) shi, apoea, hirlu (s-fãtsea) funi; cãnjlji a noshtri ulmicã ghini; nica nu easti nvitsat s-ulmicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn