|
|
tsandãrã
tsandãrã (tsán-dã-rã) sf tsãndãri (tsắn-dãrĭ) – cumatã njicã (di lemnu, yilii, etc.) tsi ansari cãndu un lucru s-aspardzi (s-agu-deashti, s-talji, s-disicã, etc.); ashclji, schizari, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, mintsalji, anghidã, spitsã, gãgi
{ro: aşchie de lemne, ţandără}
{fr: éclat}
{en: chip, sliver, splinter}
ex: tsãndzãri arsãri usha cãndu u agudi cu ciciorlu; adunai tuti tsãndãrli tra s-li alichescu
§ ntsandãr (ntsán-dãrŭ) (mi) vb I ntsãndãrai (ntsãn-dã-ráĭ), ntsãndãram (ntsãn-dã-rámŭ), ntsãndãratã (ntsãn-dã-rá-tã), ntsãndãrari/ntsãndãrare (ntsãn-dã-rá-ri) – lu-aspargu (talj, disic, etc.) un lucru sh-lu fac tsãndãri
{ro: face ţăndări}
{fr: briser en éclats}
{en: chip, splinter}
ex: ntsãndãrai niscãnti leamni
§ ntsãndãrat (ntsãn-dã-rátŭ) adg ntsãndãratã (ntsãn-dã-rá-tã), ntsãndãrats (ntsãn-dã-rátsĭ), ntsãndãrati/ntsãndãrate (ntsãn-dã-rá-ti) – tsi easti aspartu shi faptu tsãndãri
{ro: făcut ţăndări}
{fr: brisé en éclats}
{en: chipped, splintered}
§ ntsãndãrari/ntsãndãrare (ntsãn-dã-rá-ri) sf ntsãndãrãri (ntsãn-dã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu tsãndãri
{ro: acţiunea de a face ţăndări}
{fr: action de briser en éclats}
{en: action of chipping, of splintering}
licãturã
licãturã (li-cã-tú-rã) sf licãturi (li-cã-túrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}
luschidã
luschidã (lus-chí-dã) sf luschidz (lus-chídzĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) dit un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, yilia, etc., bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi;
(expr: am nã luschidã (n gurã) = am nã parti, unã-armãsãturã dit un dinti aspartu (n gurã))
{ro: aşchie}
{fr: écharde, copeau}
{en: splinter, chip}
ex: nj-intrã nã luschidã (cumatã di lemnu) sum unglji; nu-am tu gurã nã luschidã
(expr: armãsãturã di dinti)?
§ ljuschidã (ljĭus-chí-dã) sf ljuschidz (ljĭus-chídzĭ) – (unã cu luschidã)
ex: nj-intrã nã ljuschidã tu deadzitlu atsel marli di la cicior; adunai ljuschidz
§ lutseatrã (lu-tseá-thrã) sf lutseat-ri/lutseatre (lu-tseá-thri) – (unã cu luschidã)
ntsãndãrari/ntsãndãrare
ntsãndãrari/ntsãndãrare (ntsãn-dã-rá-ri) sf – vedz tu tsandãrã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tsandãrãntsãndãrat
ntsãndãrat (ntsãn-dã-rátŭ) adg – vedz tu tsandãrã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tsandãrãntsandãr
ntsandãr (ntsán-dãrŭ) (mi) vb I – vedz tu tsandãrã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tsandãrãpilicudã
pilicudã (pi-li-cú-dã) sf pilicudz (pi-li-cúdzĭ) – cumatã multu njicã, suptsãri sh-ca uscatã tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, i ashclji ma mãri, bunãoarã); ashclji, anghidã, luschidã, lutseatrã, licãturã, surtsel, schizari, tsandãrã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: copeau}
{en: splint}
ex: nj-disicã ndauã ashclji shi-nj featsi pilicudi; cu pistimalea mplinã di pilicudz (schizãri, ashclji)
scãrpã1
scãrpã1 (scắr-pã) sf scãrpi/scãrpe (scắr-pi) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã (i disicatã ca lemnul, bunãoarã); scãrpoaci, shcãrpã, ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}
ex: pirã di leamni, i di scãrpi (ashclji), i di surtseali; cãdzu unã scãrpã (luschidã); lji nhidzea scãrpi (ashclji, luschidz) di lemnu tu unglji; lj-arsãri scãrpa (ashclja, luschida); cãndu vinji acasã shi s-dizviscu, cãdzu scãrpa shi muscuvulsi udãlu tut; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc...; moasha u-adunã scãrpa shi u bãgã tu dulapi si s-aflã; vidzurã c-aoatsi nãshti curã, ma nu lã si dutsea mintea la scãrpã; avea armasã tu tãljitura di tsupatã nã scãrpã
§ scãrpoaci/scãrpoace (scãr-pŭá-ci) sf scãrpoci (scãr-pócĭ) – (unã cu scãrpã1)
§ shcãrpã (shcắr-pã) sf shcãrpi/shcãrpe (shcắr-pi) – (unã cu scãrpã1)
ex: aprindi foclu cu shcãrpi (ashclji)