DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tsãtsã

tsãtsã (tsắ-tsã) sf tsãtsã (tsắ-tsã) – partea (ca un njic ohtu di carni) tsi easi dininti dit cheptul a muljariljei, cari da laptili cu cari sh-hrãneashti natlu dupã tsi s-amintã; sin, cheptu, udzir (la prãvdzã);
(expr:
1: tsãtsa di tufechi = partea di la tufechi iu s-bagã capsa;
2: lj-dau tsãtsã (a njiclui); lj-dau s-bea tsãtsã = lj-dau a njiclui s-sugã lapti di la tsãtsã;
3: tsãtsã n gurã = etimã, ai un lucru fãrã s-lucredz tri el;
4: escu pi tsãtsã = escu ninga njic;
5: aflu nã tsãtsã s-sug = aflu tsiva di iu (cariva di la cari) pot s-amintu tsiva fãrã ca s-am ananghi s-lucredz;
6: ninga sudzi tsãtsã = easti ninga ageamit, easti ninga cu mintea nicoaptã, easti hazo;
7: canda-aeri ti curmash di tsãtsã = ti portsã ca un cilimean ageamit)
{ro: sân, ţâţă, mamelă}
{fr: sein, mamelle}
{en: breast}
ex: njic ãnj escu, shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu (angucitoari: tsãtsãli di muljari); dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari); dzatsi stringu, patru plãngu (angucitoari: tsãtsãli di vacã); patru cãtruvi cu gura nghios shi nu s-vearsã (angucitoari: tsãtsãli di vacã); di tsãtsã sh-lu sãturã; ninga sudzi tsãtsã (sinlu); ficiorlu, cari s-nu plãngã, nu-lj da mã-sa tsãtsã; mutrea-nj tsãtsãli! mutrea-nj cusitsãli!; crutsi cãt nã prunã sum tsãtsa ndreaptã, sumsoarã; s-bãnedz ca vãrã cãtsel orbu, tsãtsã n gurã
(expr: s-ashteptsã s-tsã si da mãcarea etimã); aflarã sh-nãsh aestã tsãtsã shi u sug
(expr: aflarã iu s-ducã tra s-arãdã pri cariva shi s-poatã s-amintã tsiva lishor, fãrã multu lucru); li va tsãtsã n gurã
(expr: li va etimi, fãrã s-facã tsiva ti eali)

§ tsãtsos (tsã-tsósŭ) adg tsãtsoasã (tsã-tsŭá-sã), tsãtsosh (tsã-tsóshĭ), tsãtsoasi/tsãtsoase (tsã-tsŭá-si) – tsi ari tsãtsi mãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsatsã

tsatsã (tsá-tsã) sf tsatsã (tsá-tsã) – zbor di vreari shi diznjirdari trã unã sorã ma mari, di-unã tetã vrutã, di-unã muljari ma tricutã tu ilichii
{ro: cuvânt de dragoste adresat unei surori mai mare, mătuşă sau persoană mai în vărstă}
{fr: terme de tendresse et de respect à l’adresse d’une soeur ainée, d’une tante, d’une personne plus agée}
{en: tender term adressed to an older sister, an aunt or an older lady}
ex: tsatsã Chiratsã, vinj s-ti ved cã nj-eara dor di tini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ahãrdzescu

ahãrdzescu (a-hãr-dzés-cu) vb IV ahãrdzii (a-hãr-dzíĭ), ahãr-dzeam (a-hãr-dzeámŭ), ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdziri/ahãr-dzire (a-hãr-dzí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut di cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrzescu, axizescu, axiusescu, am unã tinjii (pãhã); custi-sescu, fac
{ro: valora, merita}
{fr: estimer, évaluer, valoir}
{en: have a value}
ex: njic ãnj escu shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari); atseali shaptidzãts di dzãli ahãrdzirã cãt (featsirã cãt, axizirã cãt, eara isea cu) shaidzãts di anj; cãt shapti ahãrdzescu (fac, axizescu)

§ ahãrdzit (a-hãr-dzítŭ) adg ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdzits (a-hãr-dzítsĭ), ahãrdziti/ahãrdzite (a-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri cari-l fac vrut di lumi (tsi va s-lu aibã); tsi ari tinjia (pãhãlu)…; tsi ari unã tinjii multu mari (neavutã di altu); ahãrzit, axizit, axiusit
{ro: valorat, meritat}
{fr: estimé, évalué}
{en: valued, with a certain value}

§ ahãrdziri/ahãrdzire (a-hãr-dzí-ri) sf ahãrdziri (a-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi ahãrdzeashti tsiva; ahãrziri, axiziri, axiusiri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’estimer, d’évaluer}
{en: action of having (of giving to something) a value}

§ neahãrdzit (nea-hãr-dzítŭ) adg neahãrdzitã (nea-hãr-dzí-tã), neahãrdzits (nea-hãr-dzítsĭ), neahãrdziti/neahãrdzite (nea-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri ahãntu buni cã-l fatsi un lucru s-aibã unã tinjii multu mari (neavutã di altu lucru); neahãrzit
{ro: inestimabil}
{fr: inestimable}
{en: inesti-mable}

§ neahãrdziri/neahãrdzire (nea-hãr-dzí-ri) sf neahãrdziri (nea-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi nu ahãrdzeashti tsiva
{ro: acţiunea de a nu valora, de a nu merita}
{fr: action de ne pas estimer, de ne pas évaluer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aplec3

aplec3 (a-plécŭ) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicari/aplicare (a-pli-cá-ri) – hrãnescu un nat cu laptili di la sin; ãlj dau a njiclui s-sugã lapti di la tsãtsã; alãptedz, tsãtsuescu
{ro: alăpta}
{fr: allaiter}
{en: suckle (child), feed (nurse) at the breast}
ex: nu nj-aplicai (nu nj-alãptai) ficiorlu; s-aplec (s-lu-alãptedz) njiclu nãoarã; sh-aplicã (sh-alãptã) njitslji; mã-ta nu-ts avea lapti sh-ti-aplicam (ti-alãptam di la sin) mini

§ aplic (á-plicŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicari/aplicare (a-pli-cá-ri) – (unã cu aplec3)

§ aplicat3 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – tsi-lj s-ari datã s-hrã-neascã cu (s-sugã) laptili di la sin; alãptat, tsãtsuit
{ro: alăptat}
{fr: allaité}
{en: suckled (child), fed (nursed) at the breast}
ex: njel aplicat (alãptat)

§ aplicari3/aplicare (a-pli-cá-ri) sf aplicãri (a-pli-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva alãpteadzã un njic icã njiclu s-hrãneashti cu laptili tsi-l sudzi di la tsãtsã; alãptari, tsãtsuiri
{ro: acţiunea de a (se) alăpta, alăptare}
{fr: action d’allaiter}
{en: action of suckling (child), of feeding (nursing) at the breast}
ex: aplicarea (alãptarea) a njitslor

§ aplicãtoarã (a-pli-cã-tŭá-rã) sf aplicãtori (a-pli-cã-tórĭ) – oai (caprã) tsi-lj muri njelu (edlu) shi da lapti la un njel (ed) xen (di la altã oai i caprã); aplicãtoari, plicãtoari
{ro: oaie (capră) care dă lapte la un miel (ed) de la altă oaie (capră)}
{fr: brebis (chèvre) qui allaite un autre agneau (chevreau) que le sien}
{en: sheep (goat) nursing a lamb (kid) other than her’s}

§ aplicãtoari/aplicãtoare (a-pli-cã-tŭá-ri) sf aplicãtori (a-pli-cã-tórĭ) – (unã cu aplicãtoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apurii/apurie

apurii/apurie (a-pu-rí-i) sf apurii (a-pu-ríĭ) – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc. cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz, s-lu avdzã, s-lu nvets, etc. ashi cum s-aspuni); lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; lucru tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu nu ti-ashteptsã si s-facã); ciudii, ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, toafi, etc.
{ro: mirare; surpriză}
{fr: étonnement; surprise}
{en: astonishment, amazement; surprise}
ex: nu poati s-tsãnã di-apurii (njirari, thamã); trã apurii (ciudii) lucru

§ apurisescu (a-pu-ri-sés-cu) (mi) vb IV apurisii (a-pu-ri-síĭ), apuriseam (a-pu-ri-seámŭ), apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, ncru-tsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: mira}
{fr: (s’)étonner}
{en: astonish, amaze, be amazed}
ex: mi-apurisii (mi ciudisii) cãndu ti vidzui aoa; plãmsim pãnã s-apurisirã (njirarã, ciudisirã) sh-boilji

§ apurisit (a-pu-ri-sítŭ) adg apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisits (a-pu-ri-sítsĭ), apurisiti/apurisite (a-pu-ri-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}

§ apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) sf apurisiri (a-pu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuriseashti; ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a se mira; mirare}
{fr: action de s’étonner}
{en: action of astonishing, of being amazed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bic

bic (bícŭ) sm bits (bítsĭ) – un mascur mari (zveltu sh-fuviros) di prãvdzã dit fumealja-a boului (a tserbului, etc.) cari, atumtsea cãndu easti tsãnut trã dãmara-a prãvdzãlor imiri, armãni niscuchit (niciucutit, nidzãgãrit); bicã, bugã, dãmal, tavru; (fig: bic = om shcurtu, gras sh-cu pãntica mari)
{ro: taur}
{fr: taureau}
{en: bull}
ex: ncljidi biclu s-nu lja tsãtsã

§ bicã2 (bi-cắ) sm bicadz (bi-cádzĭ) – (unã cu bic)

§ bugã (bu-ghắ) sm bugadz (bu-ghádzĭ) – (unã cu bic)
ex: tserbu, bugã (tavru, bic) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

botsã

botsã (bó-tsã) sf botsã (bó-tsã) – vas lungu shi strimtu (di-aradã di yilii, di hromã ncljisã), cu gushi shi gurã, tu cari s-tsãni (shi s-poartã) yinlu (untulemnul, apa, etc.); butilji, clondir, shishi, shish, dulii, fialã, vozã; (fig: botsã = (i) botsã di yin, di-arãchii; (ii) botsa cu lapti a njiclui; tsãtsa)
{ro: sticlă}
{fr: bouteille}
{en: bottle}
ex: un arap cu gusha lungã (angucitoari: botsa); unã botsã (shishi) di yin

§ butsar (bu-tsárŭ) adg butsarã (bu-tsá-rã), butsari (bu-tsárĭ), butsari/butsare (bu-tsá-ri) – (omlu) tsi fatsi i vindi botsã
{ro: care face sau vinde sticle}
{fr: fabricant ou vendeur des bouteilles}
{en: bottle maker or seller}
ex: ded la butsar s-nji ndreagã botsa

§ butsãrii/butsãrie (bu-tsã-rí-i) sf butsãrii (bu-tsã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu botsã
{ro: sticlărie}
{fr: fabrique ou magasin de bouteilles}
{en: bottle store}
ex: Pãrlep ari butsãrii

§ butilji/butilje (bu-tí-lji) sf butilji/butilje (bu-tí-lji) – (unã cu botsã)
ex: adu butilja (botsa) cu yin; nu s-disparti di botsã (fig: botsa di yin); mprumutã-nj botsa; bagã-lj botsa (tsãtsa) n gurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;