DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãsã

arãsã (a-rắ-sã) sf arãsi/arãse (a-rắ-si) –
1: mãnuclju di hiri (mpãltiti i nimpãltiti) tsi spindzurã (trã mushiteatsã ca unã stulii) la mardzinea di-unã chilimi (stranj, pirde, etc.); ambrunã;
2: soi di ciupernicã cu arãsi;
(expr: arãsi di arãzboi = soea di arãsi tsi s-fac dit mãrdzinjli nitsãsuti a urdzãturiljei cari suntu tãljati cãndu tsãsãtura bitisitã easti scoasã dit arãzboi)
{ro: ciucur}
{fr: charpie, frange; sorte de champignon à franges}
{en: fringe, tassel}
ex: brãn cu arãsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bilitsã

bilitsã (bi-lí-tsã) sf bilitsã (bi-lí-tsã) – soi di cuvertã di lãnã albã; cuvertã, cuverti, doagã, yeambulã, vilendzã, cergã, ciorgã, etc.
{ro: cuvertură de lână albă}
{fr: cuverture de laine blanche}
{en: blanket made of white wool}

§ belitsã (bé-li-tsã shi bélĭ-tsã) sf belitsã (bé-li-tsã shi bélĭ-tsã) – soi di chilimi tsãsutã; cergã
{ro: covor ţesut}
{fr: tapis tissé}
{en: woven carpet}
ex: belitsa easti di lãnã, tsãsutã sh-datã la drãshtealã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrtsã

cãrtsã (cắr-tsã) sf pl (ufilisit mash la plural) – tsãsut moali dit truplu a omlui (a prãvdzãlor), tsi sh-u-adutsi cu lasticlu, sh-cari, di ma multili ori s-aflã ntrã (namisa di) oasi, ma poati si s-aflã shi ahoryea, tu loc di os; cãrtsãlinã, scãrciu, scãrcic
{ro: cartilaj, zgârci}
{fr: cartilage}
{en: cartilage}
ex: cãrtsãli (scãrciclu) di nãri ãlj cãrtsãnirã

§ cãrtsãlinã (cãr-tsã-lí-nã) sf cãrtsãlini/cãrtsãline (cãr-tsã-lí-ni) – (unã cu cãrtsã)
ex: la cap, mash cãrtsãlinili mãc; lji si frãmsirã cãrtsãlinili di la nãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

liturinji/liturinje

liturinji/liturinje (li-tu-rí-nji) sf liturinji/liturinje (li-tu-rí-nji) shi liturinj (li-tu-rínjĭ) – leamnili (bratsãli mproasti di-unã parti sh-di-alantã) cari tsãn bãrdili di la un arãzboi; lãturinji
{ro: lemnele laterale de la război în care se pun vătalele}
{fr: montant d’un métier a tisser}
{en: part of a loom}
ex: liturinjli tsãn bãrdili; vilendzã tsãsutã cu liturinji; vilendzã cu liturinjili chindisiti shi cu stancã (?) aroshi

§ lãturinji/lãturinje (li-tu-rí-nji) sf lãturinji/lã-turinje (lã-tu-rí-nji) shi lãturinj (lã-tu-rínjĭ) – (unã cu liturinji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

maramangã

maramangã (ma-ra-mán-gã) sf maramandzi (ma-ra-mán-dzi) – turlii di insecti (yets, bubulits) cu optu cicioari lundzi sh-pãnticã ntreagã (nidispãrtsãtã tu neali ca alti insecti) tsi s-hrãneashti cu sãndzili suptu di la alti insecte njits acãtsati tu-unã pãndzinã suptsãri tsãsutã di nãsã prit locuri ma-ascumti; merimangã, mirimangã, merimagã, mirumagã, pangu, paingu, paeangu
{ro: păianjen}
{fr: araignée}
{en: spider}

§ merimangã (me-ri-má-gã) sf merimãndzi (me-ri-mắndzĭ) – (unã cu maramangã)

§ mirimangã (mi-ri-mán-gã) sf mirimandzi (mi-ri-mán-dzi) – (unã cu maramangã)

§ merimagã (me-ri-má-gã) sf merimãdz (me-ri-mắdzĭ) – (unã cu maramangã)

§ mirumagã (mi-ru-má-gã) sf mirumãdz (mi-ru-mắdzĭ) – (unã cu maramangã)
ex: imna pri tini nã mirumagã (un pangu); calcã-u mirumaga cu ciciorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mutafi/mutafe

mutafi/mutafe (mu-tá-fi) sf mutãhi (mu-tắhĭ) shi mutãfuri (mu-tắ-furĭ) – cuvertã faptã di per di caprã; cuvertã di pat; soi di cuvertã tsi s-ashtearni mpadi ca unã chilimi; mãtafi, cergã, ciorgã, eambulã, vilendzã, bãtãnii, etc.
{ro: cuvertură de păr de capră; cuvertură de pat}
{fr: couverture grossière en poil de chèvre; couverture de lit}
{en: blanket made of goat hair; bed blanket}
ex: nvilim calu cu mutafea; calu-atsel bunlu di sum mutafi s-cunoashti; mini fac mutãhi; adu-nj dosprãdzatsi di mutãfuri; nu s-ascundi soarili cu mutafea; scutea cãti nã mutafi; tsãsutã ca mutafea (tsãsutã arehavã)

§ mãtafi/mãtafe (mã-tá-fi) sf mãtãhi (mã-tắhĭ) shi mãtãfuri (mã-tắ-furĭ) – (unã cu mutafi)
ex: earba veardi, moali ca mãtafea

§ mutafci (mu-taf-cí) sm mutafceadz (mu-taf-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi mutãhi
{ro: fabricant sau vânzător de “mutafi”}
{fr: fabricant ou vendeur des “mutafi”}
{en: maker or vendor of “mutafi”}
ex: mutafceadzlji nu au ihtibari

§ mutaflãchi/mutaflãche (mu-ta-flắ-chi) sf mutaflãchi (mu-ta-flắchĭ) – zãnatea-a-atsilor tsi fac i vindu mutãhi
{ro: meseria de “mutafci”}
{fr: profession du “mutafci”}
{en: profession of the “mutafci”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãndzã

pãndzã (pắn-dzã) sf pãndzã (pắn-dzã) shi pãndzi/pãndze (pắn-dzi) – tsãsãturã suptsãri, di-aradã faptã di hiri di bumbac, sirmã, ljin, cãnipã, etc.; cumatã i lucru faptu dit aestã turlii di tsãsãturã; pãndzina faptã di-un pangu;
(expr:
1: l-fac pãndzã vinjitã; l-fac pãndzã bilitã = l-pãpurisescu, l-fac vinjit di bãteari, lj-dau un shcop bun, l-bat sãnãtos;
2: lj-mut pãndzãli = lu-alavdu multu, ma multu dicãt lipseashti;
3: pãndzã di pangu = pãndzinã)
{ro: pânză}
{fr: toile}
{en: linen cloth}
ex: s-tsasã nã pãndzã di ljin, tra s-facã nã cãmeashi; pãndzãli teasi alghea pi ohtu; avea flori aroshi shi galbini pi-unã pãndzã veardi; tu ducheani avea multi turlii di pãndzã, di sirmã, di bumbac, pãndzã amiricanã, etc.; pãndza di pangu
(expr: pãndzina) acupirea firida; pãndza va biliri (pãndza va alghiri); l-featsi pãndzã bilitã
(expr: l-bãtu ghini, lj-deadi un shcop bun); fudzi di-acasã cã lu-avea faptã pãndzã vinjitã
(expr: cã lu-avea bãtutã multu); ca s-mutã pãndzãli sh-la altsã
(expr: ca s-lj-alavdã shi altsã) dats ãn cap ca voi; nã fustani minutã ca pãndza di pangu
(expr: pãndzinã)

§ pãndzinã (pãn-dzí-nã) sf pãndzinj (pãn-dzínjĭ) – pãndzã adratã di pangu;
(expr: ocljilj nj-acãtsarã pãndzinã = ved ca prit unã pãndzã; nu para ved ghini; ocljilj ãnj suntu mintits, tulburats)
{ro: păienjeniş}
{fr: toile d’araignée}
{en: spider’s web}
ex: curã pãndzina dit cohi

§ pãndzãturã (pãn-dzã-tú-rã) sf pãndzãturi (pãn-dzã-túrĭ) – cumatã di pãndzã
{ro: bucată de pânză, pânzătură}
{fr: morceau de toile}
{en: piece of linen cloth}

§ pãndzar (pãn-dzárŭ) sm pãndzari (pãn-dzárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi pãndzã
{ro: cel ce face sau vinde pânzeturi}
{fr: toilier, marchand de toiles}
{en: maker or seller of linen cloth}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pangu

pangu (pán-gu) sm pandzi (pán-dzi) – turlii di insecti (yets, rimi) cu optu cicioari lundzi sh-pãnticã ntreagã (nidispãrtsãtã tu neali ca alti insecti) tsi s-hrãneashti cu sãndzili suptu di la alti insecte njits acãtsati tu-unã pãndzinã suptsãri tsãsutã di nãsã prit locuri ma-ascumti; paingu, paeangu, maramangã, merimangã, mirimangã, merimagã, mirumagã; (fig:
1: pangu = pãndzã faptã di pangu, pãndzinã; expr:
2: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: păianjen}
{fr: araignée}
{en: spider}
ex: taha pangul (maramanga) easti suflitlu-a vãrnui; s-umplu casa di pandzi; pangul fatsi pãndzã; tsã si pãrea, cã nu-i di mãnã, ma pãndzã di pangu; nã fustani minutã ca pãndza di pangu; lja pangul (fig: pãndzina) atsel dit chioshi; hãirea-a pamgului s-ai
(expr: s-nu prucupseshti); vidzu hãirea-a pangului
(expr: nu prucupsi)

§ paingu (pá-in-gu) sm paindzi (pá-in-dzi) – (unã cu pangu)

§ paeangu (pá-ĭan-gu) sm paeandzi (pá-ĭan-dzi) – (unã cu pangu)

§ pãndzinã (pãn-dzí-nã) sf pãndzinj (pãn-dzínjĭ) – pãndzã adratã di pangu; canã;
(expr: ocljilj nj-acãtsarã pãndzinã = ved ca prit unã pãndzã; nu para ved ghini; ocljilj ãnj suntu mintits, tulburats)
{ro: păienjeniş}
{fr: toile d’araignée}
{en: spider’s web}
ex: curã pãndzina dit cohi di tãvani aspindzurã unã pãndzinã (canã)

§ pãnjisescu2 (pã-nji-sés-cu) vb IV pãnjisii (pã-nji-síĭ), pãnjiseam (pã-nji-seámŭ), pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisi-ri/pãnjisire (pã-nji-sí-ri) – nu para ved ghini cã ocljilj nj-acãtsarã ca unã soi di pãndzinã dininti; ved ca prit unã negurã; nji sã zãvunsescu ocljilj ca di-unã pãndzinã; pãngusescu
{ro: împăienjeni (ochii)}
{fr: voiler les yeux}
{en: grow hazy (eyes)}
ex: nj-si pãnjisirã ocljilj; tsã-l pãnjisea (tsã loa videarea, ti urghea), di nyilciri tsi-lj fãtsea fatsa

§ pãnjisit2 (pã-nji-sítŭ) adg pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisits (pã-nji-sítsĭ), pãnjisiti/pãnjisite (pã-nji-sí-ti) – tsi veadi ca prit unã negurã cã ocljilj lj-acãtsarã ca unã pãndzinã dininti; pãngusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn