DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrshelj1

cãrshelj1 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – amis-ticãturã di hiri (di spangu, mpãltiri, per din cap, etc.) tsi suntu greu ti discãceari; shutsãturã dipli-dipli di-unã ciulii di per; (fig:
1: cãrshelj = mintiturã, amisticãturã, cihtisiri, cicãrdisiri, etc.; expr:
2: hir cu cãrshalji = hir mintit, amisticat, shutsãt, cãrshiljos)
{ro: încâlcitură; confuzie}
{fr: embrouillement; confusion, embarras}
{en: entanglement; confusion}
ex: stãi s-disfatsim cãrshaljili

§ ncãrshiljedz (ncãr-shi-ljĭédzŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãr-shiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu hirili di mpãlteari (hirili di per din cap, etc.) cã s-fac greu trã discãceari; nji ndreg perlji s-hibã cãtsãrosh, zguri; cãrshi-ljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz, ciufulescu; (fig: si ncãrshiljadzã = (i) si ncusureadzã, si nduplicã, si strãmbã; (ii) s-minteashti, cicãrdi-seashti, cihtiseashti)
{ro: încâlci, încurca}
{fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter}
{en: tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)}
ex: nji sã ncãrshilje perlu; la noi muljerli nu sh-u au si shi ncãrshi-ljadzã perlji; di multi poami, lji si ncãrshiljarã (fig: lji si ndu-plicarã) dãrmili

§ ncãrshilj (ncãr-shíljĭŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – (unã cu ncãrshi-ljedz)
ex: va s-lji si ncãrshilji perlu

§ ncãrshiljat (ncãr-shi-ljĭátŭ) adg ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljats (ncãr-shi-ljĭátsĭ), ncãrshiljati/ncãrshiljate (ncãr-shi-ljĭá-ti) – (hiri) tsi suntu mintiti ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros, ciufulit
{ro: încâlcit, încurcat, (şuviţă de păr) cârlionţat}
{fr: embrouillé, froissé, froncé, frissoté; (cheveux) bouclés}
{en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrtsãnescu

cãrtsãnescu (cãr-tsã-nés-cu) vb IV cãrtsãnii (cãr-tsã-níĭ), cãrtsã-neam (cãr-tsã-neámŭ), cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãniri/cãr-tsãnire (cãr-tsã-ní-ri) –
1: fac un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã un di-alantu (s-frãngu, creapã, plãscãnescu, ardu tu vatrã, etc.) icã usha (niumtã cu untulemnu) cãndu s-dishcljidi, etc.; crãtsãnescu, scãrtsãn;
2: fac un vrondu uscat cãndu-lj frec dintsãlj un di-alantu; scãrcic, scrãcic, shcãrcic, scãrshnescu, zgroamic;
3: mi disfac dinapandiha tu multi cumãts, multi ori cu un vrondu uscat; crep, plãscãnescu; (fig: u (li, lj-) cãrtsãnescu = (i) u-aruc, lj-dau (unã pliscutã, un shcop, unã bishinã); (ii) fug, mi duc, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.; (iii) u bag tu-ashtirnut unã featã, u-arushinedz, u-ambairu, etc.)
{ro: trozni, scrâşni (dinţii), crăpa}
{fr: craquer, grincer, grincer (les dents), crevasser}
{en: crack, creak, grind (one’s teeth)}
ex: tsi cãrtsãneashti ashi? (tsi s-avdi aestu vrondu uscat?); cãrtsãneashti usha cãndu si ncljidi; di amãnii, cãrtsãneashti (scãrcicã) dintsãlj; s-trundueashti loclu, cãsica cãrtsãni (cripã); cãrtsãni (fig: u-arcã) bizbilea dinanumirea; arãchi pheatlu sh-lu cãrtsãni (fig: lu-astrapsi, lu-arcã) di caplu al Coleti; lj-cãrtsãnim (fig: lj-deadim) unã pliscutã; lj-u cãrtsãnirã (fig: fudzirã) apoea cãtrã-aclo; acatsã cãrvãnarlu shi-lj cãr-tsãneashti (dzãtsi) nã minciunã; lj-u cãrtsãni (fig: fudzi) arãulu nghios; u cãrtsãnirã (u-ambãirarã) feata-aestã

§ cãrtsãnit (cãr-tsã-nítŭ) adg cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãnits (cãr-tsã-nítsĭ), cãrtsãniti/cãrtsãnite (cãr-tsã-ní-ti) – cari fatsi un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã; crãtsãnit, scãrtsãnit, (trã dintsã) scãrcicat, scrãcicat, shcãrcicat, scãrshnit, zgrumicat, cripat, plãscãnit
{ro: troznit, scrâşnit (dinţii), crăpat}
{fr: craqué, grincé, (dent) grincée, crevassé}
{en: cracked, creaked, ground (teeth)}
ex: muljarea aestã easti cãrtsãnitã (fig: aguditã, ambãiratã)

§ cãr-tsãniri/cãrtsãnire (cãr-tsã-ní-ri) sf cãrtsãniri (cãr-tsã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãrtsãneashti tsiva; crãtsãniri, scãrtsãniri, (trã dintsã) scãrcicari, scrãcicari, shcãrcicari, scãrshniri, zgrumi-cari, cripari, plãscãniri
{ro: acţiunea de a trozni, de a scrâşni (dinţii), de a crăpa}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtsãros

tsãros (cã-tsã-rósŭ) adg cãtsãroasã (cã-tsã-rŭá-sã), cãtsãrosh (cã-tsã-róshĭ), cãtsãroasi/cãtsãroase (cã-tsã-rŭá-si) – (ciulii di per) tsi easti shutsãtã (ncãrshiljatã) dipli-dipli; zgur, cãrshiljat, ãncãrshiljat
{ro: creţ, buclat}
{fr: crêpe, crêpelu; frisé, bouclé}
{en: (hair) crimped, curly, frizzy}
ex: ficiorlu ari perlji cãtsãrosh (ncãrshiljats, zguri)

§ cãtsãroanji/cãtsãroanje (cã-tsã-rŭá-nji) sf cãtsãroanji/cãtsãroanje (cã-tsã-rŭá-nji) – pitã adratã cu multi peturi, ghini coaptã tu cireap, cu peturlu di pisuprã sufrusit (cãtsãros), shutsãt dipli-dipli; pitã
{ro: plăcintă cu foi multe şi bine rumenite, încreţită la suprafaţă}
{fr: galette feuilletée et bien cuite}
{en: Aromanian pita-pie made of many leaves, with the top one being flaky and curly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciufulescu

ciufulescu (cĭu-fu-lés-cu) (mi) vb IV ciufulii (cĭu-fu-líĭ), ciufu-leam (cĭu-fu-leámŭ), ciufulitã (cĭu-fu-lí-tã), ciufuliri/ciufulire (cĭu-fu-lí-ri) – (hirili di mpãlteari, hirili di per din cap, etc.) li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu, di s-fac greu trã discãceari; ncãrshi-ljedz, ncãrshilj, cãrshiljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz
{ro: (se) încâlci, încurca}
{fr: (s’)emmêler}
{en: (en)tangle, get into a (en)tangle}
ex: tsã si ciufuli perlu; nu-nj ciufulea cusitsa

§ ciufulit (cĭu-fu-lítŭ) adg ciufulitã (cĭu-fu-lí-tã), ciufulits (cĭu-fu-lítsĭ), ciufuli-ti/ciufulite (cĭu-fu-lí-ti) – (hiri) tsi suntu amisticati ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; (om) tsi ari perlu ncãrshiljat; ciuf, ncãrshiljat, cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros
{ro: încâlcit}
{fr: emmêlé}
{en: (en)tangled}

§ ciufuliri/ciufulire (cĭu-fu-lí-ri) sf ciufuliri (cĭu-fu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncãrshiljadzã hirili (perlji, lucrili); ncãrshiljari, cãrshiljari, ncãrciljari, cãrciljari
{ro: acţiunea de a (se) încâlci, de a (se) încurca; încâlcire, încurcare}
{fr: action de (s’)emmêler}
{en: action of (en)tangling, of getting into a (en)tangle}

§ ciuf (cĭúfŭ) adg ciufã (cĭú-fã), ciuhi (cĭúhĭ), ciufi/ciufe (cĭú-fi) – (lucru) tsi easti ciufulit; ciufulit, mintit, ncãrshiljat, cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros
{ro: încâlcit}
{fr: emmêlé}
{en: (en)tangled}
ex: perlu nj-si featsi ciuf (ciufulit, ncãrshiljat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrtalã

pãrtalã (pãr-tá-lã) sf pãrtãlj (pãr-tắlj) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) tsi easti veclju shi aruptu; pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic;
(expr:
1: nj-ljau pãrtãljli = nj-ljau perlu, fug cãt ma-agonja;
2: lj-dau pãrtãljli = lu-agunescu, l-fac s-fugã)
{ro: zdreanţă}
{fr: loque, haillon, guenille}
{en: rag, tattered garment}
ex: ti-aruc nafoarã ca pri-unã pãrtalã (peaticã); pãrtãljli (stranjili arupti) tsi lji nvishtea truplu; nj-yinea s-nji ljau pãrtãljli
(expr: nj-yinea sã-nj ljau perlu, s-fug cãt cama-agonja); ãlj deadirã pãrtãljli
(expr: lu-agunirã); lu nviscurã cu nishti pãrtãlj arupti; nãs sã nviscu cu pãrtãljli a draclui

§ pãrtalji/pãrtalje (pãr-tá-lji) sf pãrtãlj (pãr-tắlj) – (unã cu pãrtalã)

§ pãrtãlos (pãr-tã-lósŭ) adg pãrtãloasã (pãr-tã-lŭá-sã), pãrtãlosh (pãr-tã-lóshĭ), pãrtãloa-si/pãrtãloase (pãr-tã-lŭá-si) – tsi easti nviscut cu pãrtãlj; pãrtalcu, partal, pãrtal, tsãrtsãros; recicaman, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã; (fig: pãrtãlos = om tsi nu fatsi doi paradz, tsi nu easti bun tri tsiva)
{ro: zdrenţăros, om de nimic}
{fr: haillonneux, loqueteux, déguenillé, homme de rien}
{en: ragged, tattered}
ex: vãcarlu armasi pãrtãlos (cu pãrtãlj) shi gulishan

§ pãrtalcu (pãr-tál-cu) adg pãrtalcã (pãr-tál-cã), pãrtaltsã (pãr-tál-tsã), pãrtaltsi/pãrtaltse (pãr-tál-tsi) – (unã cu pãrtãlos)

§ partal (par-tálŭ) adg partalã (par-tá-lã), partalj (par-táljĭ), partali/partale (par-tá-li) – (unã cu pãrtãlos)
ex: ãl veadi aruptu-partal shi s-njirã di-iu lji scoati ahãts pradz; s-nu lja hãbari vãsiljelu, cã easti partal; faptu tiptili, cu nãshti stranji arupti, ca partal

§ pãrtal (pãr-tálŭ) adg pãrtalã (pãr-tá-lã), pãrtalj (pãr-táljĭ), pãrtali/pãrtale (pãr-tá-li) – (unã cu pãrtãlos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

recichiu

recichiu (récĭ-chĭu) adg recichi/reciche (récĭ-chi), recichi (récĭ-chi), recichi (récĭ-chi) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) veclju sh-aruptu; pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: zdreanţă}
{fr: loque, guenilles}
{en: rag, tattered garment}
ex: dicunjarlu purta stranji recichi (dip arupti); el intrã nviscut tu stranji recichi; cum s-ducã cu stranji recichi ca ghiftu

§ recicaman (recĭ-ca-mánŭ) adg recicamanã (recĭ-ca-má-nãŭ), recicamanj (recĭ-ca-mánjĭ), recicamani/recicamane (recĭ-ca-má-ni) – tsi easti nviscut tu recichi (stranji veclji shi arupti); pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; tsãrtsãros, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã
{ro: zdrenţăros}
{fr: loqueteux, déguenillé}
{en: ragged, tattered}
ex: hrisiclu dusi shi ciraclu nu vru s-ducã, cã eara nviscut recicaman (tsãrtsãros, nviscut tu stranji arupti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsãrtsãros

tsãrtsãros (tsãr-tsã-rósŭ) adg tsãrtsãroasã (tsãr-tsã-rŭá-sã), tsãr-tsãrosh (tsãr-tsã-róshĭ), tsãrtsãroasi/tsãrtsãroase (tsãr-tsã-tã-rŭá-si) – tsi easti nviscut cu pãrtsãlj; pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; recicaman, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã; (fig: tsãrtsãros = om tsi nu fatsi doi paradz, tsi nu easti bun tri tsiva; tsãrlos)
{ro: zdrenţăros}
{fr: loqueteux, déguenillé}
{en: ragged, tattered}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã