DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

tsãn

tsãn (tsắnŭ) vb II tsãnui (tsã-núĭ), tsãneam (tsã-neámŭ), tsãnutã (tsã-nú-tã), tsãneari/tsãneare (tsã-neá-ri) –
1: am un lucru (tu mãnã, tu dintsã, ãn casã, etc.) sh-fac tra s-armãnã cu mini (s-nu cadã, s-nu nj-ascapã, s-nu nj-ul lja cariva, etc.); lu-andoapir un lucru sh-nu lu-alas tra s-cadã mpadi; nu mi-aspargu sh-dãnãsescu multu chiro; astãmãtsescu cariva n cali; (mi) curmu di la mãcari (beari, lucru, etc.); hiu di partea-a unui; l-voi multu, lj-am mari mirachi; mi duc (mi ljau) dupã cariva i tsiva; etc.;
(expr:
1: nu mi tsãni loclu = nu pot s-aravdu, s-ashteptu, nu-am arihati sã stau isih tu-un loc; mizi ashteptu si s-facã tsiva;
2: tsãn minti = nu-agãrshescu atseali tsi ved (avdu, fac, etc.), nj-bag tu aminti, nj-aduc aminti, thimsescu;
3: nj-u tsãni = nu nj-easti fricã, cutedz s-fac tsiva;
4: l-tsãn ca pri palmi = l-mutrescu ghini, nu-ari ananghi di tsiva, lj-dau tut tsi-nj caftã;
5: tsãn cheptu = dãnãsescu tu-alumtã, dãinsescu, vãstãxescu;
6: mi tsãn di zbor = li fac atseali tsi-am tãxitã, trã cari ded zbor;
7: tsãn preasinj = nu mi purintu trã dzãlili di preasinj
{ro: ţine; susţine; rezista}
{fr: tenir, entretenir; soutenir; durer, résister}
{en: hold, maintain, take care of; sustain, support; last, resist}
ex: tsãni-ti ghini; tsãni ghini s-nu ts-ascapã; tsãn cu mãnj sh-cu cicioari; cari va-nj ti tsãnã? (va-nj ti mutreascã, va ts-adunã gailelu?); l-tsãn la shcoalã (l-pitrec la shcoalã shi-lj plãtescu tuti exudili); s-tsãn (s-vor un pri-alantu) ca uvreilji; tsãni (caftã-lj, ngreacã-ti tra) s-tsã plãteascã; tsãni la (u va) casa-a noastrã; ma tsãnj (vrei) s-ti duts; tsãnea (dzãtsea) cã nãsã-i ma mari; casa a moashiljei nu tsãnea (dãnãsea) ahãntu multu; mash cãt tsãnea (dãnãsea s-cadã) grindina; tsãnets-vã (curmats-vã) di beari niscãnti dzãli; lj-u tsãn mãcarea (nu-lj mata dau s-mãcã); lj-tsãn calea = lu-astãmãtsescu n cali; aclo iu bãtea s-aflã lemnu cama bun s-tsãnã foc; nu lã tsãnea s-easã
(expr: nu cutidza, lã eara fricã); sh-ca lj-u fricã, sh-ca lj-u tsãni
(expr: sh-ca nu lj-easti fricã); ma-lj tsãni
(expr: ma s-cuteadzã, ma s-nu-lj hibã fricã) a gionilui; s-tsãnu cãt s-tsãnu di-arãdeari
(expr: dãnãsi cãt dãnãsi, arãvdã cãt arãvdã ta s-nu tsiva di-arãdi); ficiorlji nu shtiu si-lj tsãnã loclu
(expr: sã sta isihi tu-un loc); nu s-tsãnu di zbor
(expr: nu featsi atseali tsi avea tãxitã, trã cari avea datã zbor); tsãn s-nu mãc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn