DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

lungu

lungu (lún-gu) adg lungã (lún-gã), lundzi (lún-dzi), lundzi/lundze (lún-dzi) – (lucru) tsi easti strimtu di-unã parti, ma tr-alantã parti, un capit easti diparti di-alantu; (omlu) tsi easti analtu (shi suptsãri); (loc) tsi sã ntindi multu di-unã parti (di la un capit la-alantu) ma putsãn di-alantã; (chiro) tsi tsãni multu; etc.; mari, multu, analtu, diparti, etc.
{ro: lung}
{fr: long}
{en: long}
ex: cãdzu tu-un somnu lungu (tsi tsãnu multu); u-aflu cu cali si-lj dãm banã lungã; omlu-aestu easti lungu (analtu shi suptsãri) ca lefca; isturia-a ta easti lungã; un cãrlig lungu di cornu adãrat; dupã ahãtã cali lungã, deadi di un suflit di om; intrarã shi tru-atsea pishtireauã, cari eara lungã, largã, ahãndoasã; loai nã vigã lungã tra s-agiungu; talji nã veargã lungã shi u tindi prisupra-arãului; muljarea, poali lundzi sh-minti shcurtã; muljare, muljare, minti shcurtã sh-perlji lundzi; cusitsi lundzi sh-minti shcurtã; easti cama lungã di-a ta

§ lundzimi/lundzime (lun-dzí-mi) sf lundzinj (lun-dzínjĭ) – dipãrtarea dit-un loc tu altu; mãrimea tsi u-ari un lucru (om, loc, chiro, etc.) tu partea iu easti lungu; lundzeami
{ro: lungime}
{fr: longueur}
{en: length}
ex: lundzimea (partea-atsea lunga) a ayinjiljei eara di-unã njilji di cots, lãrdzimea di shasi suti

§ lundzeami/lundzeame (lun-dzeá-mi) sf lundzenj (lun-dzénjĭ) – (unã cu lundzimi)

§ lundzin (lun-dzínŭ) adg lundzinã (lun-dzí-nã), lundzinj (lun-dzínjĭ), lundzini/lundzine (lun-dzí-ni) – tsi ari banã lungã; tsi bãneadzã multsã anj; urari faptã-a unui tra s-bãneadzã multsã anj
{ro: cu viaţă lungă}
{fr: qui vit, qui vive longtemps}
{en: who lives longtime}
ex: s-nã bãneadzã hãrioasã shi lundzinã (multsã anj); lundzinã (cu lungã banã) s-ti ved

§ dealungului (dea-lún-gu-luĭ) adv – piningã mardzinea-a unui lucru lungu; di la un capit la-alantu
{ro: de-a lungul}
{fr: le long de, en travers}
{en: along, alongside, throughout}
ex: armãnlu eara nvitsat s-tragã dealungului cu meshlji (deadun cu meshlji tri trec un dupã-alantu; multu chiro); u lo dealungului di-arãu (piningã-arãu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ntsap

ntsap (ntsápŭ) (mi) vb I ntsãpai (ntsã-páĭ), ntsãpam (ntsã-pámŭ), ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); trec unã sulã prit truplu-a unui njel (om); ãntsap, antsap, schin, yispinedz, nyispinedz;
(expr:
1: lu ntsap = (i) nj-arãd di el, ãl cãrtescu, l-fac sã-lj cadã milii; (ii) l-pingu; lj-bag anghidz, lj-bag schinj, l-cãrtescu, lj-bag muzavirlãchi, lj-bag ntsãpãturi, etc.;
2: ntsapã, di dishteptu tsi easti = easti multu dishteptu, easti pirã, foc)
{ro: înţepa}
{fr: empaler, piquer}
{en: impale, prick}
ex: metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); tu unã sulã lu ntsãpa (ãl hidzea); mi ntsãpai cu aclu; lu ntsãpã cu cutsutlu; feata di fricã nu lu ntsãpã, ma bãgã s-plãngã; cãtse lu ntsachi (tsi-l cãrteshti), cã va s-ahiurheascã tra s-facã shãmãtã; frati-su lu ntsapã
(expr: l-pindzi) ca s-facã ahtari lucru; acãtsã sã ntsapã
(expr: s-bagã anghidz, s-bagã schinj, etc.); easti omlu tsi ntsapã
(expr: bagã zizanj, anghidz) totna, tsi bagã totna ntsãpãturi

§ ntsãpat (ntsã-pátŭ) adg ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpats (ntsã-pátsĭ), ntsãpati/ntsãpate (ntsã-pá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã tu trup un lucru cu mithca chipitoasã; tsi-lj s-ari tricutã unã sulã prit trup; ãntsãpat, antsãpat, schinat, yispinat, nyispinat
{ro: înţepat}
{fr: empalé, piqué}
{en: impaled, pricked}
ex: easti multu ntsãpat
(expr: easti multu dishteptu); nu u cãrtea cã-i ntsãpatã
(expr: cã s-cãrteashti lishor, cã-lj cadi lishor milii)

§ ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) sf ntsãpãri (ntsã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ntsapã cu un schin (ac, sulã, etc.); ãntsãpari, antsãpari, schinari, yispinari, nyispinari
{ro: acţiunea de a înţepa; înţepare}
{fr: action d’empaler, de piquer}
{en: action of impaling, of pricking}

§ antsap (an-tsápŭ) (mi) vb I antsãpai (an-tsã-páĭ), antsãpam (an-tsã-pámŭ), antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpari/antsãpare (an-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

talj

talj (taljŭ) (mi) vb I tãljai (tã-ljĭáĭ), tãljam (tã-ljĭámŭ), tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) – cu unã hãlati ghini struxitã (cutsut, apalã, foarticã, etc.), dispartu un lucru tu dauã i ma multi cumãts; tundu; sursescu, xursescu; scrishtescu, cãlãrsescu; ciulescu; shcurtedz; dinjic; disic; (fig:
1: talj = (i) vatãm; (ii) curmu (astãmãtsescu, pãpsescu) ca s-fac tsiva; (iii) ljau unã apofasi, apufãsescu; expr:
2: lj-talj (zborlu) = lj-curmu zborlu; nu lu-alas s-mata scoatã un zbor din gurã; lj-ljau zborlu; cu zborlu tsi-lj lu grescu, lu-adar s-tacã, si s-curmã di zburãri;
3: li talj groasi = mi-alavdu, mi mãrescu, dzãc multi zboarã goali, minciunoasi, alãvdoasi; li trag groasi;
4: talj calea = (i) (nj-) shcurtedz calea; (ii) (lj-)astalj calea, lu-adun, lu-andãmusescu n cali;
5: talj cãnticlu = acats s-cãntu tu mesea-a cãnticlui cãntat di cariva;
6: talj paradz = (chivernisea) scoati paradz noi tsi lj-urdinã tu lumi;
7: nj-talji caplu (mintea) = shtiu ghini cum s-lu fac un lucru; nj-lja caplu; nj-featã caplu (mintea); nj-u va mintea; aduchescu, achicãsescu, minduescu;
8: dzãc tsi-nj talji caplu = dzãc tsi-nj treatsi prit minti, ashi cum li-aduchescu mini lucrili;
9: talj shi spindzur = fac tut tsi voi fãrã s-minduescu dip la-arãulu tsi pot s-lu fac;
10: nj-talji orixea = nj-lja, mi fatsi sã-nj cher mirachea tra s-adar tsiva;
11: nji sã talji cicioarili (di fricã) = lãhtãrsescu shi-nj slãghescu cicioarili di-aclo iu hiu mprostu;
12: lj-talji ciciorlu = fudzi, alagã agonja;
13: lj-talji apa = nu-lj fatsi chefea, nu-lj fatsi cum va el;
14: talj cãrtsãli di-agioc = dispartu stoglu di cãrtsã (ninti di nchisirea-a unui gioc) tu dauã pãrtsã sh-partea di nghios u bag prisuprã;
15: earbã di tãljari = unã soi di earbã-yitrii;
16: lj-u talj cu tãporlu = lj-u dzãc dishcljis ashi cum easti, cã lu-arãseashti i nu lu-arseashti)
{ro: tăia}
{fr: couper, trancher}
{en: cut; slice}
ex: cãsaplu va s-talji astãdz nãmalji ti pãstrãmã; talji stearpa; mi dush la barber sã-nj talji perlu (s-mi tundã); muljari-mea nj-dzãtsi ta sã-nj talj barba (s-mi sursescu); s-apucã s-talji alumãchili-a pomlui (si scrishteascã, s-cãlãrseascã, s-ciuleascã pomlu); lj-tãljarã caplu (lu shcurtarã) furlji; li tãljai (disicai) cu tãpoara leamnili tri foc; talji-li tu cumãts njits (dinjicã-li) gãtunjili; va sã-lj si talji unã arugã; ta sã nchisim gioclu el talji prota cãrtsãli
(expr: disparti stoglu di cãrtsã tu dauã sh-partea di nghios u bagã pisuprã); tãlje zborlu a tatã-sui
(expr: l-curmã tatã-su di zbor); va-lj talj calea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

truho

truho (tru-hó) sm truhadz (tru-húdzĭ) – hãlati, cu un discu (arocut) adrat dit unã soi di cheatrã, cu cari si struxescu (s-fac s-talji ma ghini) cãtsutili (tãpoarili, foartitsli, etc.) cãndu muhlja-a lor easti fricatã di discul minat multu agonja cu mãna i cu ciciorlu
{ro: tocilă}
{fr: meule à aiguiser}
{en: grindstone}

§ ntruhisescu (ntru-hi-sés-cu) vb IV ntruhisii (ntru-hi-síĭ), ntruhiseam (ntru-hi-seámŭ), ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) – frec cu cheatra di la truho (i cu-unã limã maxus adratã) lucri ca, bunãoarã, cutsut (tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-li fac s-talji ma ghini; fac muhlja-a unui hãlati tsi talji (cutsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-talji ma ghini; truhisescu, nturhisescu, nturchisescu, nturyisescu, turyisescu, ntruxescu, truxescu, struxescu
{ro: ascuţi}
{fr: aiguiser, émoudre, affiler}
{en: sharpen, grind (knife), whet (scythe)}

§ ntruhisit (ntru-hi-sítŭ) adg ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisits (ntru-hi-sítsĭ), ntruhisiti/ntruhisite (ntru-hi-sí-ti) – (hãlati di tãljari lucri ca, bunãoarã, cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tsi easti adratã s-talji ma ghini, cu fricarea-a ljei di arocutlu-a unui truho (i di unã limã maxus adratã tr-aestu lucru); truhisit, nturhisit, nturchisit, nturyisit, turyisit, ntruxit, truxit, struxit
{ro: ascuţit}
{fr: aiguisé, émoulu, affilé}
{en: sharpened, newly ground (knife), whetted (scythe)}

§ ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) sf ntruhisiri (ntru-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hãlati (cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) easti ntruhisitã; truhisiri, nturhisiri, nturchisiri, nturyisiri, turyisiri, ntruxiri, truxiri, struxiri
{ro: acţiunea de a ascuţi; ascuţire}
{fr: action d’aiguiser, d’émoudre, d’affiler}
{en: action of sharpening, of grinding (knife), of whetting (scythe)}

§ nintruhisit (nin-tru-hi-sítŭ) adg nintruhisitã (nin-tru-hi-sí-tã), nintruhisits (nin-tru-hi-sítsĭ), nintruhisiti/nintruhisite (nin-tru-hi-sí-ti) – tsi nu easti ntruhisit; nitruhisit, ninturhisit, ninturchisit, ninturyisit, nituryisit, nintruxit, nitruxit, nistruxit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yeaspi/yeaspe

yeaspi/yeaspe (yĭás-pi) sf (shi sm) yeschi (yĭés-chi) shi yeshti (yĭésh-ti) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi multu cu alghina (mash cã nu fatsi njari) sh-cari ari (trã apãrari, tu partea di nãpoi a pãnticãljei) un ac cu-un sac mplin di virin; ayeaspi, gheaspi; (fig: yeaspi (sm, sf) = (i) hiintsã arauã ca unã yeaspi; (ii) multu dishteptu; pirã di dishteptu)
{ro: viespe}
{fr: guêpe}
{en: wasp}
ex: mi ntsãpã unã (shi un) yeaspi shi-nj si umflã mãna; arsãri ca ntsãpat di yeaspi; toamna yeschili trag la carni; eara un vultur, unã yeaspi sh-unã furnicã iu sã ncãcea; yeaspi (arãu) easti; am un ficior, easti dip yeaspi (fig: multu dishteptu, pirã)

§ ayeaspi/ayeaspe (a-yĭás-pi) sf ayeschi (a-yĭés-chi) shi ayeshti (a-yĭésh-ti) – (unã cu yeaspi)
ex: cum fudzi musca di ayeshti; hii ayeaspi (fig: eshti multu-arauã); easti ayeaspi (fig: multu dishteptu)

§ gheaspi/gheaspe (ghĭás-pi) sf gheschi (ghĭés-chi) – (unã cu yeaspi)
ex: si umflã, cã-l mushcã unã gheaspi; cari poati s-lu-arãdã yeaspili (draclu, blãstimatlu) aestu

§ yispar (yis-párŭ) sn yispari/yispare (yis-pá-ri) – cubair di yeschi; yispãrii
{ro: viespar}
{fr: guêpier}
{en: wasps’ nest}
ex: murlu eara mplin di yispari

§ yispãrii/yispãrie (yis-pã-rí-i) sf yispãrii (yis-pã-ríĭ) – multimi di yeschi; loc mplin di yeschi; cubair di yeschi; yispar
{ro: viespărie}
{fr: guêpier}
{en: wasps’ nest}
ex: cum va s-trec yispãria (loclu-aestu mplin di yeschi) iu mi-arcã cãsmetea?

§ yispinedz (yis-pi-nédzŭ) vb I yispinai (yis-pi-náĭ), yispinam (yis-pi-námŭ), yispinatã (yis-pi-ná-tã), yispinari/yispinare (yis-pi-ná-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); ntsapã unã yeaspi; nyispinedz, ãnyispinedz, ãntsap, ntsap, schin; (fig: mi yispinedz = mi fac arãu ca unã yeaspi)
{ro: înţepa; deveni rău}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn