DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aroput

aroput (a-ró-putŭ) sn aroputi/aropute (a-ró-pu-ti) – vrondu di cicioari di cal tsi-agudescu loclu cãndu alagã (di-aradã, cu ciciorlu di nandreapta-nãinti tsi s-minã unãoarã cu-atsel di nastãnga-nãpoi, urmati di minarea-a alãntor dauã cicioari); roput, troput, topur; (fig: vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel di-aroput)
{ro: ropot, tropot}
{fr: murmure; bruit de trot}
{en: trot (noise)}
ex: s-avdi dultsi-aroput; s-avdu aroputi; tsi aroput s-avdi?

§ roput (ró-putŭ) sn roputi/ropute (ró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: loclu tut s-trunduea di a lui roput

§ topur (tó-purŭ) sn topuri/topure (tó-pu-ri) – (unã cu aroput)

§ troput (tró-putŭ) sn troputi/tropute (tró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: s-avdzã nã trunduiri shi un troput di cal; aclo iu s-ciudusea ca chirutlu, avdi un troput; prit cupaci s-avdi troput; s-avdi troput (fig: vrondu ca-atsel di troput) di flurii; flueri di picurari shi troputi

§ arupãtsãscu (a-ru-pã-tsắs-cu) vb IV arupãtsãi (a-ru-pã-tsắĭ), arupãtsam (a-ru-pã-tsámŭ), arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãri/arupãtsãre (a-ru-pã-tsắ-ri) – fac vrondu (cu cicioarli) dip ca-atsel di-aroputi di prãvdzã; arupãtsescu, aruputsãscu, aruputsescu, rupãtsãscu, rupãtsescu, ruputsãscu, ruputsescu
{ro: ropoti}
{fr: trotter, faire du bruit avec les pieds}
{en: trot; make noise with the feet}

§ arupãtsãt (a-ru-pã-tsắtŭ) adg arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãts (a-ru-pã-tsắtsĭ), arupãtsãti/arupãtsãte (a-ru-pã-tsắ-ti) – tsi arupãtsashti; tsi s-fatsi cu-un vrondu ca-atsel di aroput; arupãtsit, aruputsãt, aruputsit, rupãtsãt, rupãtsit, ruputsãt, ruputsit
{ro: ropotit}
{fr: trotté, (bruit) fait avec les pieds}
{en: (noise) made with the feet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azboair

azboair (az-bŭá-irŭ) vb I azbuirai (az-bu-i-ráĭ shi az-buĭ-ráĭ), azbuiram (az-bu-i-rámŭ shi az-buĭ-rámŭ), azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) – mi min prit vimtu fãrã s-dau di loc, azbor;
(expr:
1: lj-azboairã mintea = (i) easti ninga njic, nu mindueashti ashi cum lipseashti; (ii) lj-si dutsi mintea;
2: li-azboairã naparti = li-arucã, li-astradzi lucrili naparti;
3: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu poati si s-facã vãrnãoarã;
4: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
5: itsi azboairã nu s-mãcã = lucrul tsi pari bun, nu easti totna bun, nu va-ts facã totna huzmetea;
6: lj-azboairã mintea (gaea); easti un azbuirat = glãreashti di minti; easti lishor di minti)
{ro: zbura}
{fr: s’envoler}
{en: fly}
ex: azboairã di pri un arburi pri-alantu; azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã; omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; alãndurli trec azbuirãnda; lu-azbuirã
(expr: l-featsi s-azboairã, lu-aguni) feata puljlu, lu-aspãre di-aclo; alãndurli trec azbuirãnda; lja furca cu fuslu shi li-azboairã
(expr: li-arucã) nafoarã tu-avlii

§ azbuirat (az-bu-i-rátŭ shi az-buĭ-rátŭ) adg azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirats (az-bu-i-rátsĭ shi az-buĭ-rátsĭ), azbuirati/azbuirate (az-bu-i-rá-ti shi az-buĭ-rá-ti) – tsi s-minã (s-ari minatã) prit aerã (sh-fãrã s-da di loc), azburat
{ro: zburat}
{fr: envolé}
{en: flown}

§ azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) sf azbuirãri (az-bu-i-rắrĭ shi az-buĭ-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-minã prit aerã fãrã s-da di loc, azburari
{ro: acţiunea de a zbura; zburare}
{fr: action de s’envoler}
{en: action of flying}
ex: avdi un troput, unã ca-azbuirari, ca peani

§ zboair (zbŭá-irŭ) vb I zbuirai (zbu-i-ráĭ shi zbuĭ-ráĭ), zbuiram (zbu-i-rámŭ shi zbuĭ-rámŭ), zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirari/zbuirare (zbu-i-rá-ri shi zbuĭ-rá-ri) – (unã cu azboair)

§ zbuirat (zbu-i-rátŭ shi zbuĭ-rátŭ) adg zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirats (zbu-i-rátsĭ shi zbuĭ-rátsĭ), zbuirati/zbuirate (zbu-i-rá-ti shi zbuĭ-rá-ti) – (unã cu azbuirat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: azbuirari)

cupaci

cupaci (cu-pácĭŭ) sm cupaci (cu-pácĭ) shi sn cupaci/cupace (cu-pá-ci) –
1: un (di multili turlii di) arburi tsi creashti di-aradã tu pãduri (ma poati s-creascã sh-singur tu cãmpu icã cãsãbã) sh-cari easti criscut mash ti mushuteatsã, aumbrã, lemnu, etc. (nu ti fructili a lui); arbur, arburi, oarbãri;
2: numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnãseashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cealãc, tser, chiminit, blãduh, dushcu
{ro: arbore; stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak}
ex: s-ascumsi tu cupaci (arburi icã cealãc); talji doi cupaci (arburi) mãri; tu bu-riclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; cãrbunjlji s-fac di lemnu di cupaci (dushcu, cealãc, tser); s-cãntu sum cupaci (arburi icã chiminits); prit cupaci (arburi icã chiminits) s-avdi troput; acumpãrai nã furtii di cupaci (leamni di cealãc, di tser); cu cupacilu (lemnul di cupaci) u frãmsi; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ cupãcinã (cu-pã-cínã) sf cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – pãduri (pãdurici) iu arburlji suntu cupaci (cealãts, dushtsi) tinjiri
{ro: stejeriş}
{fr: jeune forêt de petits chênes}
{en: young oak forest}
ex: s-toarnã caplu tu cupãcinj; iu suntu cupãcinj, va hibã sh-cãpri; s-ascumsi tu cupãcinã

§ cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) sf cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) – (une cu cupãcinã)

§ cupãcinj (cu-pã-cínjĭŭ) sn cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – (une cu cupãcinã)

§ cupãcear1 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – om tsi talji arburi tu pãduri; om tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; limnar, dãrvar
{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, vendeur de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}

§ cupãcear2 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – huryeat tsi yini dit ma multi hori di-armãnj dit Pindu (aproapea di-Avdela), tsi s-featsirã grets aoa sh-un chiro (sh-nu ma zburãscu armãneashti ma stranjili shi adetsli lã suntu atseali armãneshtili), a curi lucru easti ma multu atsel di tãljari a pãdurlor (di cupaci dit locurli a lor) sh-di vindeari a lemnului tãljat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trunduescu

trunduescu (trun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV trunduii (trun-du-íĭ), trundueam (trun-du-ĭámŭ), trunduitã (trun-du-í-tã), trundui-ri/trunduire (trun-du-í-ri) – mi cutreambur sãnãtos; fac un lucru si s-cutreamburã (si s-clatinã); lu-ascutur un lucru cu multã vãrtuti; ascutur, clatin, cleatin, clãtin, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur
{ro: zgudui}
{fr: secouer; ébranler}
{en: shake}
ex: tu munti nj-earam, tu munti crishteam, shi n hoarã cari yineam, hoara tutã-u trundueam (angucitoari: toaca); s-trunduescu (treamburã) muntsãlj; s-trunduescu (s-u cutreambur) ntreaga hoarã; cãnjlji iu s-hiumusirã la pãlati, di s-trundui dit patrulji chiushadz; aurlã pravatos, cã s-trundui tutã pãlatea di boatsea-a ljei; loclu tut s-trunduea di a lui aroput; irghilelu a lor trunduea loclu; bãtea tãmpãna di trunduea loclu, sã s-adunã lumea; cãndu da di s-trundueashti loclu nãoarã, ntreaga cãsicã cãrtsãni; Fani ali Sii s-trundui (s-cutrimburã)

§ trunduit (trun-du-ítŭ) adg trunduitã (trun-du-í-tã), trunduits (trun-du-ítsĭ), trunduiti/trunduite (trun-du-í-ti) – tsi easti ascuturat vãrtos; tsi s-ari cutrimburatã; ascuturat, clãtinat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat, trimburat, trimurat, trãmurat
{ro: zguduit}
{fr: secoué; ébranlé}
{en: shaken}

§ trunduiri/trunduire (trun-du-í-ri) sf trunduiri (trun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-trundueashti (s-cutreamburã) tsiva; ascuturari, clãtinari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari, trimburari, trimurari, trãmurari
{ro: acţiunea de a zgudui; zguduire, zguduitură}
{fr: action de secouer; d’ébranler; secouement}
{en: action of shaking}
ex: s-avdzã nã trunduiri (cutrimburari) shi un troput di cal; eara multu curmatã sh-cãpãitã di trunduirea di ncalar; s-avdzã nã trunduiri, cã tsã s-pãrea, cã casa va s-cadã dit timealji

§ trãnduescu (trãn-du-ĭés-cu) (mi) vb IV trãnduii (trãn-du-íĭ), trãndueam (trãn-du-ĭámŭ), trãnduitã (trãn-du-í-tã), trãnduiri/trãnduire (trãn-du-í-ri) – (unã cu trunduescu)
ex: s-trãndui loclu

§ trãnduit (trãn-du-ítŭ) adg trãnduitã (trãn-du-í-tã), trãnduits (trãn-du-ítsĭ), trãnduiti/trãnduite (trãn-du-í-ti) – (unã cu trunduit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn