DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tronciu

tronciu (trón-cĭu) adg tronci/tronce (trón-ci), tronci (trón-ci), tronci/tronce (trón-ci) – tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; (lucru) tsi-l fatsi omlu s-ciuduseascã (si s-njirã, si s-uinjascã, etc.) cã nu s-ashtipta s-lu veadã ashi cum aspuni; tsi easti trã ciudii (thamã, nishani, etc.); paraxin, toafi, alocut, ahoryea
{ro: bizar, ciudat}
{fr: bizarre, singulier}
{en: bizarre, peculiar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tron

tron (thrónŭ) sn tronuri (thró-nurĭ) – scamnu analtu sh-mushat pri cari shed vãsiljadzlji i amiradzlji tu dzãli pisimi icã atumtsea cãndu sh-fac lucrurli tsi lã caftã thesea di amirã; scamnu (fig: tron = semnu (simbol) di vãsilje)
{ro: tron}
{fr: thrône}
{en: throne}
ex: Ali-Pãshe si sculã di pri tronlu (scamnul) a lui; luna tronlu (scamnul di-amirãroanji) sh-bagã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abel

abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili

§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu

§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alocut

alocut (a-ló-cutŭ) adg alocutã (a-ló-cu-tã), alocuts (a-ló-cutsĭ), alocuti/alocute (a-ló-cu-ti) – tsi nu-ari aradã; tsi s-aflã tu-unã stari (catastasi, arãeatã, atãxii, mintiturã) fãrã-aradã; tsi nu easti unã soi cu-alantã dunjai; paraxin, tronciu, ahoryea
{ro: dezordonat, bizar}
{fr: pêle-mêle, désordonné; bizarre}
{en: untidy; odd, strange}
ex: om alocut (tsi nu-ari aradã, tsi easti ahoryea, tronciu)

§ alocuta (a-ló-cu-ta) adv – (lucri) tsi s-aflã amisticati, mprusculiti, bãgati un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, darmadan, cioarã-boarã, ciora-bora
{ro: talmeş-balmeş}
{fr: pêle-mêle}
{en: pell-mell, helter skelter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alun

alun (a-lúnŭ) sm alunj (a-lúnjĭ) – arburic tsi creashti tu pãduri i tu mardzinea di agri (ca unã soi di gardu), cu frãndzã stronghili tsi au per tu fatsa di nghios, cari fatsi unã soi di nuts njits cu njedzlu cãrnos shi nostimi tu mãcari; liftocar
{ro: alun}
{fr: noisetier}
{en: hazel tree}
ex: unã pãduri di alunj; pi dãrmili di-alun; pi tu mardzinea di-alunj

§ alunã (a-lú-nã) sf aluni/alune (a-lú-ni) – yimisha-a alunlui tsi sh-u-adutsi cu-unã nucã njicã, cari s-aflã ncljisã tu-unã soi di cupã di-unã parti sh-cu-unã njicã chipitã di-alantã, a curi njedz s-mãcã (cã easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); lunã, liftocarã
{ro: alună}
{fr: noisette}
{en: hazelnut}
ex: s-dusi trã aluni; s-dusirã tra s-adunã aluni

§ lunã2 (lú-nã) sf luni/lune (lú-ni) – (unã cu alunã)

§ alunet (a-lu-nétŭ) sn aluneturi (a-lu-né-turĭ) – pãduri di-alunj; multimi di-alunj; alunish, alunami
{ro: alunet}
{fr: forêt de noisetiers}
{en: forest of hazel trees}

§ alunami/aluname (a-lu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu alunet)
ex: s-ascundi zãrcada tu alunami (alunet)

§ alunish (a-lu-níshĭŭ) sn alunishi/alunishe (a-lu-ní-shi) shi alunishuri (a-lu-ní-shĭurĭ) – (unã cu alunet)
ex: sh-chiru urma prit alunishuri (alunami)

§ Alunar (A-lu-nárŭ) sm fãrã pl – anshaptilea mes a anlui, anlu tsi s-fac alunili, un di nai ma cãlduroshlji mesh; Curic, Iuliu
{ro: Iulie}
{fr: juillet}
{en: July}
ex: tu-Alunar ncljidi patru anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãu2

arãu2 (a-rắŭ) adg arauã (a-rá-ŭã), arãi (a-rắĭ), arali/arale (a-rá-li) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); narãu, nibun, slab, lai, tihilai, afishcu, andihristu, urut, cãni, ursuz, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.; (fig:
1: arãu = tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.; expr:
2: ti bag arãu = spun la chivernisi (i altã lumi) lucri tsi-ai faptã shi nu vrei si sã shtibã; ti spun;
3: sh-nãinti arãu (apã tsi curã) sh-nãpoi vali arauã (urutã, lai) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsi s-facã cã, nu poati s-aflã tsi cali s-lja, cã tuti cãljurli suntu lãi)
{ro: rău, crud, câinos, ticălos; viguros}
{fr: mauvais, méchant, cruel, affreux; vigoureux}
{en: bad, wicked, evil, cruel; strong, vigorous}
ex: muljarea aestã easti arauã (tihilai); yeatrul ãnj deadi yitrii arali (uruti); cã-i fricã sh-lumea-arauã (slabã); va-nj ts-aflji moartea-arauã; arauã (vãrtoasã) mbãirari fatsi catãrca

§ rãu2 (rắŭ) adg rauã (rá-ŭã), rãi (rắĭ), rali/rale (rá-li) – (unã cu arãu2)

§ arãu3 (a-rắŭ) sn arali/arale (a-rá-li) shi arauã3 (a-rá-ŭã) sf arali/arale (a-rá-li) – hãrli tsi-l fac un lucru s-hibã multu-arãu (s-nu hibã dip bun); arãeatsã, lãeatsã, taxirati, ghideri, etc.;
(expr: araua = mira-atsea laea)
{ro: rău, răutate, nenorocire}
{fr: mal, méchanceté, malheur}
{en: evil, misfortune, calamity}
ex: nu s-adutsi n cali ni cu-arãulu (cu-arãeatsa) ni cu bunlu; cari ti nveatsã tr-arãu, nu ts-va bunlu; s-nu u-aflã arãulu (arãeatsa, taxirãtsli); s-nu u patã arãulu (s-nu cadã pri ea tuti lãetsli); cã eu, di-arãu (lãets), nu pot s-tsã spun; si-arucã n arãului (lj-cad tuti lãetsli pri cap); pats arãulu ma nu-ts talji; mash cã trapshu multi-arali (lãets, ghideri); acats-u feata cã lj-u-adusi araua
(expr: mira-lj lai)!; noaptea-aestã easti-arauã (lãeatsã); vinji oara-a arauãljei
(expr: a mirãljei atsea laea, a taxiratiljei)

§ arãeatsã (a-rã-ĭá-tsã) sf arãets (a-rã-ĭétsĭ) – (unã cu arãu3)
ex: arãetsli (lãetsli) a loclui cãdzurã pristi noi; tsi arãeatsã (taxirati) mari pãtsãm!; undzãli hirbea di arãeatsã; arãslu-a lui eara mplin di-arãeatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arin

arin (á-rinŭ shi a-rínŭ) sm arinj (á-rinjĭ shi a-rínjĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburi njits di pãduri, tsi crescu tu locuri nu-tioasi, mealuri di arãuri di munti shi pãduri vlãngoasi dit cãmpu, cu frãndzi uvali-stronghili tsi au dintsã njits di mardzini, sh-fac arapuni di lilici njits galbini-alitsi; anin, avar, shcljithru, schitru, vrãnj
{ro: arin}
{fr: aune}
{en: alder}
ex: toamna plãngu arinjlji

§ anin (a-nínŭ) sm aninj (a-nínjĭ) – (unã cu arin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

artu

artu (ár-tu) sm fãrã pl – unã soi di cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu sh-dit cari s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; pindeartu, lituryii, lutruyii, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã
{ro: artos}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}

§ pindeartu (pin-deár-tu) sm fãrã pl – (unã cu artu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ascapir

ascapir (as-cá-pirŭ) vb I ascãpirai (as-cã-pi-ráĭ), ascãpiram (as-cã-pi-rámŭ), ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirari/ascãpirare (as-cã-pi-rá-ri) –
1: fac scãntealji cãndu agudescu sturnarea cu amnarea;
2: fac s-ansarã anghiu unã lunjinã scãntiljitoari shi trã putsãn chiro;
3: s-veadi unã lunjinã scãntiljitoari sh-trã shcurtu chiro tsi easi cu vrondu mari dit mesea-a niorlor tu chirolu di furtunã; scapirã, fuldzirã, sfuldzirã; (fig:
1: (cariva) ascapirã = (cariva) easti multu dishtiptat (mindueashti ghini sh-multu anghiu, ca lunjina di la ascãpirari); easti dishtiptat pirã, yiu, sarpit; expr:
2: nj-ascapirã tu minti = nj-treatsi (nj-fuldzirã) prit minti;
3: nj-ascapirã ocljilj (di tsi ved) = (i) ved ca steali verdzã (cãndu nj-agudeashti cariva caplu); (ii) mi-ariseashti multu tsi ved sh-am mari mirachi s-u am atsea tsi ved ãn fatsã)
{ro: scăpăra}
{fr: faire jaillir des étincelles en battant le briquet, produire une lueur rapide et passagère; lancer des éclairs}
{en: get sparks from a cigarette-lighter; sparkle; discharge a flash of lightning}
ex: ascapirã mãnearlu tra s-aprindzi tsigarea; a luplui lj-ascãpirarã ocljilj; ascãpirãndalui cu amnarea, s-featsi niheamã lunjinã; scoasi mãnearlu s-ascapirã, sh-cãt ascãpirã, na-ts-lu iu-ts yini; ved cã ascapirã (fuldzirã), va da ploai; bãga s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; ascãpira loclu cãndu fudzea; shtirea ascãpirã (sfuldzirã, dusi anghiu ca unã rufei) pristi tut loclu; tsi si-lj asca-pirã (s-lji treacã) tu minti?; eapa-lj plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj
(expr: vidzu steali verdzã, vidzu pulj ãntr-oclji); avea un cal tsi-ascãpira (fig: tsi eara pirã, sarpit)

§ ascãpirat (as-cã-pi-rátŭ) adg ascãpiratã (as-cã-pi-rá-tã), ascãpirats (as-cã-pi-rátsĭ), ascãpirati/ascãpirate (as-cã-pi-rá-ti) – tsi ari faptã scãntealji (cãndu sturnarea fu aguditã cu amnarea); tsi aspuni unã lunjinã scãntiljitoari; loclu iu ascapirã; loclu iu s-veadi lunjina di la-arufei; scãpirat, fuldzirat, sfuldzirat; (fig: ascãpirat = multu dishteptu, pirã (di dishteptu), yiu, sarpit, etc.)
{ro: scăpărat; foarte inteligent}
{fr: endroit où on a lancé des éclairs; endroit où on a vu des éclairs; très vif, très inteligent}
{en: place of origin of the lightning; very bright and inteligent}
ex: pi tserlu ascãpirat (tsi avea ascãpiratã icã loclu iu avea ascãpiratã) ishi soarili; ficiorlu-a meu easti ascãpirat (fig: sarpit, pirã); tini, ascãpirat (fig: yiu, sarpit) la gioc; suntu livendzã, ascãpirats (fig: pirã, dishteptsã, sarpits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn