|
|
trom
trom (trómŭ) sm fãrã pl – atsea tsi ari (tsi aducheashti) omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; cutrom, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, ceash, trumarã, pirdeshi, cutrem, cutrembur, cutremur
{ro: groază, spaimă}
{fr: épouvante, terreur, effroi}
{en: terror, fright, fear}
§ trumarã (tru-má-rã) sf trumãri (tru-mắrĭ) – (unã cu trom)
ex: sh-vidzurã nã trumarã (lãhtarã)
§ trumuxescu (tru-muc-sés-cu) vb IV trumuxii (tru-muc-síĭ), trumuxeam (tru-muc-seámŭ), trumuxitã (tru-muc-sí-tã), trumuxiri/trumuxire (tru-muc-sí-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumãxescu, trãmuxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, nfrichedz, nfric, fric, bubuescu, lãhtãrsescu, cutrumuredz
{ro: (se) speria}
{fr: (s’é)pouvanter, être très anxieux}
{en: frighten, scare}
ex: caljlji sufla, trumuxea (s-aspãrea)
§ trumuxit (tru-muc-sítŭ) adg trumuxitã (tru-muc-sí-tã), trumuxits (tru-muc-sítsĭ), trumuxiti/tru-muxite (tru-muc-sí-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumãxit, trámuxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, nfricat, fricat, lãhtãrsit, bubuit, cutrumurat
{ro: speriat}
{fr: épouvanté, éffrayé}
{en: frightened, scared}
§ trumuxiri/trumuxire (tru-muc-sí-ri) sf trumuxiri (tru-muc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu trumuxeashti cariva; trumãxiri, trãmuxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, nfricari, fricari, lãhtãrsiri, bubuiri, cutrumurari
{ro: acţiunea de a (se) speria}
{fr: action de s’éffrayer; de (s’)épouvanter}
{en: action of frightening, of scaring}
§ trumãxescu (tru-mãc-sés-cu) vb IV trumãxii (tru-mãc-síĭ), trumãxeam (tru-mãc-seámŭ), trumãxitã (tru-mãc-sí-tã), trumãxiri/trumãxire (tru-mãc-sí-ri) – (unã cu trumuxescu)
alãncescu
alãncescu (a-lãn-cĭés-cu) (mi) vb IV alãncii (a-lãn-cíĭ), alãnceam (a-lãn-cĭámŭ), alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) – alincescu, mi-aspun (es, mi duc) dinintea-a unui; alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, fãnirusescu, furnisescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea; (se) prinde la joc}
{fr: apparaître, surgir; entrer dans la ronde}
{en: appear, come into view}
ex: furlji s-alãncirã (si-aspusirã); hulera lã si alãncea (lã s-aspunea) cum alagã; Clisureanj, ascãpats di la cireapuri, si alãncirã (si-aspusirã, deadirã cap) un cãti un di la ushi
§ alãncit (a-lãn-cítŭ) adg alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãncits (a-lãn-cítsĭ), alãnciti/alãncite (a-lãn-cí-ti) – tsi s-aspuni dininti; tsi ari datã (scoasã) cap; alincit, andzãmat, ndzãmat, fãnirusit, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut; prins la joc}
{fr: apparu, surgi; entré dans la ronde}
{en: appeared, who came into view}
§ alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) sf alãnciri (a-lãn-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãnceashti tsiva i cariva; alinciri, andzãmari, ndzãmari, fãnirusiri, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; de a se prinde la joc}
{fr: action d’apparaître, de surgir; d’entrer dans la ronde}
{en: action of appearing, of coming into view}
§ alin-cescu (a-lin-cĭés-cu) (mi) vb IV alincii (a-lin-cíĭ), alinceam (a-lin-cĭámŭ), alincitã (a-lin-cí-tã), alinciri/alincire (a-lin-cí-ri) – (unã cu alãncescu)
ex: Scrooge, njiclu s-alinci (s-aspusi) mari; s-alinci (inshi) n cali; s-alinci (sã ndzãmã) nã searã; sh-tu yis lã si alinceashti (fãniruseashti); mi alincii (vidzui) tu yis cã earam pi-un munti-analtu; s-alincescu (fãnirusescu) minduiri arali; nj-s-alãnci nã muljari moashi; s-nji s-alinceascã (s-intrã, si s-acatsã) gionjlji n cor; alincim merlu (bãgãm unã-alumachi veardi stulsitã cu poami) stri casã
§ alincit (a-lin-cítŭ) adg alincitã (a-lin-cí-tã), alincits (a-lin-cítsĭ), alinciti/alincite (a-lin-cí-ti) – (unã cu alãncit)
§ alinci-ri/alincire (a-lin-cí-ri) sf alinciri (a-lin-círĭ) – (unã cu alãnciri)
apatii/apatie
apatii/apatie (a-pa-tí-i) sf apãtii (a-pã-tíĭ) – starea sufliteascã tu cari s-aflã atsel tsi nu-aspuni vãrã intires ti-atseali tsi s-fac dea-vãrliga di el; atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi cu minciunj pri cariva; arãdiri, arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alinciri
{ro: apatie, înşelăciune}
{fr: apathie, tromperie}
{en: apathy, deceit}
§ apation (a-pa-ti-ónŭ) adg apatioanã (a-pa-ti-ŭá-nã), apationj (a-pa-ti-ónjĭ), apatioani/apa-tioane (a-pa-ti-ŭá-ni) – (atsel) tsi lu-arãdi (lu-aplãnãseashti) pri cariva; arãditor, marghiol, maryiol, ehle
{ro: înşelător}
{fr: trompeur}
{en: deceiver, cheater}
arãd3
arãd3 (a-rắdŭ) (mi) vb III shi II – arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu minciunj l-fac pri cariva (s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; minciunedz, aplãnãsescu, plãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu
{ro: (se) înşela, minţi}
{fr: (se) tromper, duper, mentir}
{en: deceive, cheat, dupe, tell lies}
ex: ma pri cari vrea s-lu-arãdã nãs (s-lji spunã minciunj, s-lu-aplãnãseascã); mãrate, mãrate, tsi ti-arãdi mintea (ti minciuneadzã); el nu poati s-u arãdã (s-u aplãneascã); mi-arãsi sh-mi dispulje di tutiputã; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; s-nu v-arãdets (s-nu tsiva di fãtsets glãrimea) di scutets martsul; nu-l arãd (nu-lj dzãc minciunj) ocljilj?; arãdi feata (dzã-lj tsiva s-agãrshascã, sã-lj treacã oara) s-nu plãngã
§ arãs3 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – tsi-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; minciunat, aplãnãsit, plãnãsit, plãnisit, plãnipsit, plãnit
{ro: înşelat, minţit}
{fr: trompé, dupé, menti}
{en: deceived, cheated, duped, told lies}
§ arãdiri3/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi pri cariva; arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alincii, apatii
{ro: acţiunea de a înşela, de a minţi; înşelare}
{fr: action de tromper, de duper, de mentir}
{en: action of deceiving, of cheating, of duping, of telling lies}
§ arãdeari3/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri3)
ex: mari arãdeari (aplãnãsiri) lã featsim!
§ nearãs3 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – tsi nu-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; niminciunat, neaplãnãsit, niplãnãsit, niplãnisit, niplãnipsit, niplãnit
{ro: neînşelat, neminţit}
aspar
aspar (as-párŭ) (mi) vb II shi I aspãreai (as-pã-reáĭ) shi aspãrai (as-pã-ráĭ), aspãream (as-pã-reámŭ) shi aspãram (as-pã-rámŭ), aspãreatã (as-pã-reá-tã) shi aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrea-ri/aspãreare (as-pã-reá-ri) shi aspãrari/aspãrare (as-pã-rá-ri) – nj-si fatsi (lj-fac) multu fricã; mi-agunescu di-iuva cu frica; spar, trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fricushedz, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, lãhtãrsescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr:
1: u-aspãreai huzmetea = lãhtãrsii, nji sã featsi multã fricã;
2: nu-nj s-aspari ocljul = nu nj-easti fricã)
{ro: speria}
{fr: (s’)éffrayer; (s’)éffaroucher; (s’)ébrouer}
{en: frighten, scare}
ex: asparã gãljinjli ca s-fugã; nu ti-aspari dip; s-aspãre shi-lj dzãsi a ficiorlui s-intrã n casã; di tsi s-aspãrea, pãn tu coadã nu-ascãpã; aspãrãm ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu; mi-aspãrai cã nji s-apreasi casa; si s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; s-mi-aspãrearim eu (s-nj-eara fricã a njia) di tini; u-avea aspãreatã huzmetea
(expr: lji s-avea faptã multã fricã, lãhtarã); a lui nu-lj s-aspãrea ocljul di furi
(expr: nu lj-eara dip fricã)
§ aspãreat (as-pã-reátŭ) adg aspãreatã (as-pã-reá-tã), aspãreats (as-pã-reátsĭ), aspãreati/aspãreate (as-pã-reá-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi ari fricã; trumuxit, trumãxit, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat}
{fr: éffrayé; éffarouché; ébroué}
{en: frightened, scared; startled}
ex: cãlãuzlu aspãreat nãpoi s-trãdzea; aspãreat, s-dusi s-veadã oili tu munti; feata, nãpoi vinji aspãreatã la mã-sa; s-veadi cã nu-ari ocljul aspãreat
(expr: nu lj-easti fricã)
§ aspãrat (as-pã-rátŭ) adg aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrats (as-pã-rátsĭ), aspãrati/aspãrate (as-pã-rá-ti) – (unã cu aspãreat)
§ aspãrit (as-pã-rítŭ) adg aspãritã (as-pã-rí-tã), aspãrits (as-pã-rítsĭ), aspãriti/aspãrite (as-pã-rí-ti) – (unã cu aspãreat)
§ aspãreari/aspãreare (as-pã-reá-ri) sf aspãreri (as-pã-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspari cariva; trumãxiri, trumuxiri, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri
bãtãhci
bãtãhci (bã-tãh-cí) adg bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji), bãtãhceadz (bã-tãh-cĭádzĭ), bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji) – om cari, trã ghineatsa-a lui, cu minciunj sh-culãchipsiri, arãdi lumea; fur, calpuzan, ehle, fãgã, etc.
{ro: escroc}
{fr: filou, chenapan}
{en: crook, swindler}
§ bãtãcci (bã-tãc-cí) adg bãtãc-cioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji), bãtãcceadz (bã-tãc-cĭádzĭ), bãtãccioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji) – (unã cu bãtãhci)
ex: vãrnãoarã nu lipseashti s-n-adunãm cu bãtãcceadz
§ bãtãh-cilãchi (bã-tãh-ci-lắ-chi) sf bãtãhcilãchi (bã-tãh-ci-lắchĭ) – atseali tsi fatsi un bãtãhci tra s-arãdã lumea; furlichi
{ro: escrocherie}
{fr: filouterie, tromperie}
{en: fraud, swindle}
ex: cu bãtãhcilãchi bãtãhcilu fatsi-aveari
burii1/burie
burii1/burie (bu-rí-i) sf burii (bu-ríĭ) – hãlati muzicalã adratã di-unã sulinã di halcumã (bãcãri) nduplicatã, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, sh-alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; burazani, trumbetã, trumpetã, rumbetã, turumbetã, turbetã
{ro: trompetă, goarnă}
{fr: trompette}
{en: trumpet}
ex: bãtu buria (trumbeta); acãtsarã buriili s-batã, lailji furi loarã si s-ljartã
§ burazani/burazane (bu-ra-zá-ni) sf burazãnj (bu-ra-zắnjĭ) – (unã cu burii1)
calpu
calpu (cál-pu) adg calpã (cál-pã), calchi (cál-chi), calpi/calpe (cál-pi) – (om, parã, pãreari, etc.) cari pari mash, cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); tsi s-aspuni unã soi, cãndu-averlu easti cã-i altã soi; calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, calpuzan, cãlpãzan, arãditor
{ro: fals, falsificat}
{fr: faux, falsifié}
{en: false, falsified}
ex: l-bãgã tu mãnica di tãmbari shi-lj da cãtsãnlu calpu; mintea-aestã easti calpã; astãdz aflji multsã oaminj calchi; tura aestã easti calpã
§ calpic (cál-picŭ) adg calpicã (cál-pi-cã), calpits (cál-pitsĭ), calpitsi/calpitse (cál-pi-tsi) – (unã cu calpu)
ex: parãlu calpic pute nu cheari
§ calpuzan (cal-pu-zánŭ) sm, sf, adg calpuzanã (cal-pu-zá-nã), calpuzanj (cal-pu-zánjĭ), calpuzani/calpuzane (cal-pu-zá-ni) – om (lucru) tsi easti calpu; om tsi ndreadzi cãrtsã calpi; om arãu cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi nu easti bun trã tsiva dip; cãlpãzan, calpu, calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, arãditor
{ro: fals, falsificat, falsificator, netrebnic}
{fr: faux, falsifié, falsificateur}
{en: false, falsified, falsifier}
ex: cu-aestu calpuzan (arãditor, minciunos) aflash s-ti fats urtac?
§ cãlpuzan (cãl-pu-zánŭ) sm, sf, adg cãlpuzanã (cãl-pu-zá-nã), cãlpuzanj (cãl-pu-zánjĭ), cãlpuzani/cãlpuzane (cãl-pu-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: ficiorlu-lj easti cãlpuzan (bun trã tsiva)
§ cãlpãzan (cãl-pã-zánŭ) adg cãlpãzanã (cãl-pã-zá-nã), cãlpãzanj (cãl-pã-zánjĭ), cãlpãzani/cãlpãzane (cãl-pã-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: aslanj, cãlpãzanj (calchi)
§ cãlpuzãnedz (cãl-pu-zã-nédzŭ) vb I cãlpuzãnai (cãl-pu-zã-náĭ), cãlpuzãnam (cãl-pu-zã-námŭ), cãlpuzãnatã (cãl-pu-zã-ná-tã), cãlpuzãnari/cãlpuzãnare (cãl-pu-zã-ná-ri) – ndreg cãrtsã calpi (minciunoasi) trã lugursearea-a lor ca dealihea (cu bãgarea di ipugrãfii shi vuli calpi, cari s-aspunã, bunãoarã, cãndu shi iu s-ari amintatã cariva, tsi sculii ari faptã, a curi ari alãsatã avearea tu dyeata-a lui, etc.); mi-aspun bun (cãndu-averlu easti cã hiu lai) sh-arãd lumea cu minciunj sh-cu culãchipsiri; aplãnipsescu, ncaltsu, bag cãlupea (sãmarlu, cuvata, pirde la oclji, etc.)
ceash
ceash (cĭáshĭŭ) sm pl(?) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: groază, spaimă}
{fr: terreur, effroi, épouvante}
{en: terror, fright}
ex: ceashlu (lãhtara) ti lja tu pãduri; ari bãgatã ceashlu (lãhtara) tu plailu a Negotinlui; ti loa ceashlu (lãhtara) di fricã; sãmtsã ceashlu (frixea); mutri nãoarã deavãrliga, sh-u lo ceashlu di fricã
§ ceashav1 (cĭá-shĭavŭ) adg ceashavã (cĭá-shĭa-vã), ceashayi (cĭá-shĭayĭ), ceashavi/ceashave (cĭá-shĭa-vi) – tsi fatsi mari fricã; tsi-l lãhtãrseashti multu omlu, aspãros, fricos, lãhtãros
{ro: înfiorător, înspăimântător}
{fr: effrayant, épou-vantable}
{en: frightful, frightening}
ex: albu, ceashav (tsi ti lãhtãrsea) di albu; mutritã fricoasã shi ceashavã (lãhtãroasã); vidzui un munti ceashav
§ ceashav2 (cĭá-shĭavŭ) adv – tsi easti di-unã ahtari soi (vidzutã) di ti lãhtãrseashti, lãhtãros, fricos
{ro: înfiorător, înspăimântător}
{fr: affreusement, épouventablement}
{en: frightful, dreadful}
ex: arujirã ceashav (di ti lãhtãrsea cãndu-lj videai) altsã doi calj ats
§ cishiescu (ci-shi-ĭés-cu) (mi) vb IV cishiii (ci-shi-íĭ), cishiam (ci-shi-ĭámŭ), cishiitã (ci-shi-í-tã), cishiiri/cishiire (ci-shi-í-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari aspa-rizmã; lu-aspar multu; cishescu, cishuescu, trumuxescu, trumã-xescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, cutrumuredz, lãhtãrsescu
{ro: speria, îngrozi}
{fr: s’épouvanter, terrifier}
{en: frighten, scare, terrify}
ex: nitsi pãrintsãlj nu s-chishiirã (nu lãhtãrsirã); mi cishiii (mi-aspãreai multu, lãhtãrsii) di ursã
§ cishiit (ci-shi-ítŭ) adg cishiitã (ci-shi-í-tã), cishiits (ci-shi-ítsĭ), cishiiti/cishiite (ci-shi-í-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, cutrumurat, bubuit
chiuti
chiuti (chĭu-tí) sm, sf, adg chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji), chiutadz (chĭu-tádzĭ), chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji) – (un) tsi lj-easti fricã di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, dzadila
{ro: fricos}
{fr: craintif, peureux}
{en: timorous, easily frightened}
§ chiutilichi/chiutiliche (chĭu-ti-lí-chi) sf chiuti-lichi (chĭu-ti-líchĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dealihea i minciunos); fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, pirdeshi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, lãhtarã
{ro: teamă}
{fr: crainte, poltronnerie}
{en: fear}
§ chiutipsescu (chĭu-tip-sés-cu) vb IV chiutipsii (chĭu-tip-síĭ), chiutipseam (chĭu-tip-seámŭ), chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) – mi-aspar lishor di nai ma njiclu lucru; nj-easti fricã s-lu fac un lucru; nj-si curmã curailu; nu-nj tsãni curdeaua (curaua, curlu, etc.)
{ro: (se) speria uşor; pierde curajul}
{fr: avoir peur; perdre son courage; manquer de courage}
{en: be scared; lose courage; have no courage}
§ chiu-tipsit (chĭu-tip-sítŭ) adg chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsits (chĭu-tip-sítsĭ), chiutipsiti/chiutipsite (chĭu-tip-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã lishor curailu; tsi s-ari aspãreatã; tsi easti lãhtãrsit; tsi lj-easti fricã
{ro: care (se) sperie uşor; care şi-a pierdut curajul}
{fr: qui a peur; qui a perdu son courage; qui manque de courage}
{en: who is scared; who lost courage; who has no courage}
§ chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) sf chiutipsiri (chĭu-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chiutipseashti
{ro: acţiunea de a (se) speria uşor; de a pierde curajul}
{fr: action d’avoir peur; de perdre son courage; de manquer de courage}
{en: action of being scared; of losing courage; of having no courage}
cutreambur1
cutreambur1 (cu-treám-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; s-mutã loclu; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (ãnj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji cã mi aspar multu; aduchescu unã mari asparizmã; cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur; clatin, clãtin, cleatin, scutur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu
{ro: cutremura, tremura, scutura, (se) înfiora, îngrozi}
{fr: secouer; trembler; frémir; (s’)épouvanter}
{en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, terrify}
ex: sh-muntsã s-cutrimburarã (trimurarã); s-cutrimburã loclu; si-lj vedz, s-ti cutreamburi (lãhtãrseshti); tsã si cutrimbura sh-cãmeasha di pri tini
(expr: lãhtãrseai multu di multu!); cara dau di-l ved huzmichearlu aestu, suflitlu nji si cutreamburã
§ cutrembur1 (cu-trém-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: mi cutrimburai (nj-tricurã hiorlji tu trup) di-atseali tsi vidzui
§ cutrimburat (cu-trim-bu-rátŭ) adg cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburats (cu-trim-bu-rátsĭ), cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-rá-ti) – (loclu) tsi s-ari minatã dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi-lj s-ari faptã multã fricã; tsi easti multu aspãreat; cutrimurat, cutrãmurat; trimburat, trimurat, trãmurat, clãtinat, clitinat, scuturat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit
{ro: cutremurat, tremurat, scuturat, înfiorat, îngrozit}
{fr: secoué; tremblé; frémi; épouvanté}
{en: shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, terrified}
ex: lumi cutrimburatã (lãhtãrsitã) di pãngãnj arãi
§ cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) sf cutrimburãri (cu-trim-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cutreamburã tsiva i cariva; cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari; trimurari, trãmurari, clãtinari, clitinari, scuturari; ãnhiurari, nhiurari; ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, crutsiri; bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri, trunduiri
tromŭ
RO:spaimă, traumă
EN:fright, dread
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015