|
trocnâ
RO:leagăn portativ … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:47872>2014-05-14 22:31:13.894423 »
trocnã
trocnã (tróc-nã) sf trocni/trocne (tróc-ni) – sãrmãnitsã purtatã pri pãltãri; sãrmãnitsã, nitsã, cunji, cunã, leagãn, mãnushi, nani, nanã
{ro: leagăn portativ}
{fr: berceau porté au dos}
{en: cradle held on one’s back}
ascumbusescu
ascumbusescu (as-cum-bu-sés-cu) (mi) vb IV ascumbusii (as-cum-bu-síĭ), ascumbuseam (as-cum-bu-seámŭ), ascumbusitã (as-cum-bu-sí-tã), ascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-sí-ri) – nj-anduplic mãnitsli di la cãmeashi (fustani, stranj, etc.) sh-cãtivãrãoarã poalili i pudhunarlji di la pandaloni sh-li mut ma nsus pi bratsã i pi trup; scumbusescu, nãscumbusescu; (fig: mi-ascumbusescu = mi ndreg, mi fac etim tra s-fac un lucru)
{ro: sufleca}
{fr: retrousser les manches}
{en: roll up the sleeves}
ex: ascumbusea-ti (fig: adunã-ts mãnitsli, ndreadzi-ti) nveastã s-adari pitã; ascumbusea-ts dauãli bratsã; s-ascumbusi shi li-adrã tuti lucrili a casãljei hãzãri; si scumbusi mushat, arni casa, di u featsi ca yilia
§ ascumbusit (as-cum-bu-sítŭ) adg ascumbusitã (as-cum-bu-sí-tã), ascumbusits (as-cum-bu-sítsĭ), ascumbusi-ti/ascumbusite (as-cum-bu-sí-ti) – tsi easti cu mãnitsli (pudhunarlji, poalili) nduplicati sh-trapti nsus; cu bratsãli ascumbusiti; scumbusit, nãscumbusit
{ro: suflecat}
{fr: avec les manches retroussées}
{en: with the sleeves rolled up}
§ ascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-sí-ri) sf ascumbusiri (as-cum-bu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ascumbuseashti; scumbusiri, nãscumbusiri
{ro: acţiunea de a sufleca; suflecare}
{fr: action de retrousser les manches}
{en: action of rolling up the sleeves}
§ discumbusescu (dis-cum-bu-sés-cu) (mi) vb IV discumbusii (dis-cum-bu-síĭ), discumbuseam (dis-cum-bu-seámŭ), discumbusitã (dis-cum-bu-sí-tã), discumbusi-ri/discumbusire (dis-cum-bu-sí-ri) – disfac mãnitsli ascumbusiti (nduplicati, adunati) di la cãmeashi (stranj, poalili di la fustani, pudunarlji di la pandaloni, etc.);
(expr: mi discumbusii = alas lucrul tsi fãtseam)
{ro: desufleca}
{fr: défaire les manches retroussées}
{en: pull down the rolled sleeves}
ex: dupã tsi aspilai vasili nj-discumbusii mãnitsli; noaptea ntardu mi discumbusii
(expr: alãsai lucrul)
§ discumbusit (dis-cum-bu-sítŭ) adg dis-cumbusitã (dis-cum-bu-sí-tã), discumbusits (dis-cum-bu-sítsĭ), discumbusiti/discumbusite (dis-cum-bu-sí-ti) – tsi sh-ari disfaptã mãnitsli ascumbusiti
bashur
bashur (ba-shĭúrŭ) adg bashurã (ba-shĭú-rã), bashuri (ba-shĭúrĭ), bashuri/bashure (ba-shĭú-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; cu fatsa nilatã; bashurcu, murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, cãrnjidã, birbati, puvunjos, mãscãrã; (fig: bashur = (i) tsi ari fatsa sumulai; (ii) albu cu dãmtsã lãi; (iii) (om) tsi fatsi lumea s-arãdã; (om) di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; caraghios, paljaci)
{ro: murdar (la faţă)}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: hii bashur (murdar) tu fatsã; avem un cãni bashur (fig: cu caplu lai); oai bashurã (fig: albã cu mutsca lai); agiumsish bashurlu (fig: caraghioslu, paljacilu) a hoarãljei
§ bashurcu (ba-shĭúr-cu) adg bashurcã (ba-shĭúr-cã), bashurtsi (ba-shĭúrtsi), bashurtsi/bashurtse (ba-shĭúr-tsi) – (unã cu bashur)
ex: ficiorlji-ts suntu bashurtsi (fig: murdari la fatsã)
birbati/birbate
birbati/birbate (bir-bá-ti) invar – tsi easti murdar; tsi easti mplin di lãvushilji; tsi s-ari murdãripsitã; tsi nu easti curat; bashur, bashurcu, ntroc, murdar, lãvos, liros, pishliros, cãrnjidã, atsal, etc.;
(expr: (mi fatsi, agiungu) birbati = (mi fatsi, agiungu) tr-arizilji)
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: mi fac tutã birbati (murdarã); tuts hits birbati (murdari, murdãripsits); ca s-ti facã adz birbate (murdar, tr-arizilji); s-nu-agiundzi dip birbati (murdar, tr-arizilji)
§ bãrbãtescu2 (bãr-bã-tés-cu) (mi) vb IV bãrbãtii (bãr-bã-tíĭ), bãrbãteam (bãr-bã-teámŭ), bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) – l-u-adar pri cariva si s-facã birbati; murdãripsescu, ncarcu, lãvushescu, dãmcusescu, mãryes-cu, etc.
{ro: (se) mănji, (se) murdări}
{fr: (se) barbouiller}
{en: dirty, smear}
ex: cari tãxeashti, s-bãrbãteashti (s-murdãripseashti)
§ bãrbãtit (bãr-bã-títŭ) adg bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ), bãrbãtiti/bãrbãtite (bãr-bã-tí-ti) – tsi easti faptu s-hibã birbati; murdãripsit, ncãrcat, lãvushit, dãmcusit, mãryit, etc.
{ro: mănjit, murdărit}
{fr: barbouillé}
{en: dirtied, smeared}
§ bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) sf bãrbãtiri (bãr-bã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-bãrbãteashti; murdãripsiri, ncãrcari, lãvushiri, dãmcusiri, mãryiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) mănji, de a (se) murdări; mănjire, murdărire}
{fr: action de (se) barbouiller}
{en: action of dirtying, of smearing}
cãrnjidã
cãrnjidã (cãr-njí-dã) adv invar – tsi easti lai di murdãrilji; tsi easti mplin di lãvushilji; murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, atsal, troc, ntroc, birbati, bashur, bashurcu, etc.;
(expr: mi fac cãrnjidã = mi umplu di murdãrilji; mi murdãripsescu, mi ncarcu, lãvushescu, lirusescu, etc.)
{ro: murdar}
{fr: sale, sordide}
{en: dirty}
ex: lj-si featsi cãmeasha cãrnjidã (lai di murdãrilji); adzã ti-alãxii sh-ti featsish cãrnjidã (lirusish)
§ discãrnjidedz (dis-cãr-nji-dédzŭ) vb I discãrnjidai (dis-cãr-nji-dáĭ), discãrnjidam (dis-cãr-nji-dámŭ), discãrnjidatã (dis-cãr-nji-dá-tã), discãrnjidari/discãrnjidare (dis-cãr-nji-dá-ri) – fac s-easã lãvushilja dit un lucru tsi easti cãrnjidã, lai di murdãrilji
{ro: spăla (un lucru negru de murdărie)}
{fr: laver (une chose sale, sordide)}
{en: wash (a dirty thing)}
ex: treatsi cãmeshli tu trei api s-li discãrnjideadzã ghini (s-li facã s-lã easã lãvushilja)
§ discãrnjidat (dis-cãr-nji-dátŭ) adg discãrnjidatã (dis-cãr-nji-dá-tã), discãrnjidats (dis-cãr-nji-dátsĭ), discãrnjidati/discãrnjidate (dis-cãr-nji-dá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã lãvushilja
{ro: spălat (lucru negru de murdărie)}
{fr: lavé (chose sale, sordide)}
{en: washed (a dirty thing)}
§ discãrnjidari/dis-cãrnjidare (dis-cãr-nji-dá-ri) sf discãrnjidãri (dis-cãr-nji-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-discãrnjideadzã
{ro: acţiunea de a spăla (un lucru negru de murdărie)}
{fr: action de laver (une chose sale, sordide)}
{en: action of washing (a dirty thing)}
cunji/cunje
cunji/cunje (cu-nji) sf cunji/cunje (cú-nji) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunã, sãrmãnitsã, leagãn, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: s-da cunja (tu leagãn)
§ cunã (cú-nã) sf cuni/cune (cú-ni) – (unã cu cunji)
ex: lo-ts daraclu cuna! (leagãnlu, sãrmãnitsa)
epitrup
epitrup (ĭe-pí-trupŭ) sm epitrupi (ĭe-pí-trupĭ) shi epitruchi (ĭe-pí-truchĭ) – omlu tsi nicuchirseashti (shi ari frundidã di) avearea-a unei bisearicã (sculii, etc.); omlu bãgat di chivernisi tra s-nicuchir-seascã avearea-a unui om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã singur; epitrop, efur
{ro: epitrop, tutore}
{fr: curateur, tuteur}
{en: trustee, guardian}
§ pitrup (pí-trupŭ) sm pitrupi (pí-trupĭ) shi pitruchi (pí-truchĭ) – (unã cu epitrup)
§ epitrop (ĭe-pi-trópŭ) sm epitropi (ĭe-pi-trópĭ) shi epitrochi (ĭe-pi-tróchĭ) – (unã cu epitrup)
§ epitrupii/epitrupie (ĭe-pi-tru-pí-i) sf epitrupii (ĭe-pi-tru-píĭ) – avearea nicuchirsitã di un epitrup; efurii, efurlichi
{ro: epitropii}
{fr: curatelle, tutelle}
{en: trusteeship, guardianship}
ex: epitrupia a bisearicãljei cãdzu pri mãnj buni
§ epitrupilji/epi-trupilje (ĭe-pi-tru-pí-lji) sf epitrupilj (ĭe-pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)
§ pitrupilji/pitrupilje (pi-tru-pí-lji) sf pitrupilj (pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)
§ epitrupisescu (ĭe-pi-tru-pi-sés-cu) vb IV epitrupisii (ĭe-pi-tru-pi-síĭ), epitrupiseam (ĭe-pi-tru-pi-seámŭ), epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisiri/epitrupisire (ĭe-pi-tru-pi-sí-ri) – am angãtan shi nicuchirsescu avearea-a unei bisearicã (sculii, om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã avearea singur, etc.)
{ro: epitropisi, îngriji de averea cuiva}
{fr: administrer une curatelle (tutelle)}
{en: manage a guardianship (trusteeship)}
ex: el epitrupseashti bisearica (nicuchirseashti avearea-a biseari-cãljei)
§ epitrupisit (ĭe-pi-tru-pi-sítŭ) adg epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisits (ĭe-pi-tru-pi-sítsĭ), epitrupisiti/epitrupisite (ĭe-pi-tru-pi-sí-ti) – (aveari, bisearicã, sculii, etc.) tsi easti nicuchirsitã di un epitrup
{ro: epitropisit, îngrijit de un epitrop}
filantrop
filantrop (fi-lan-trópŭ) sm, sf, adg filantroapã (fi-lan-trŭá-pã), filantrochi (fi-lan-tróchĭ), filantroapi/filantroape (fi-lan-trŭá-pi) – om, di-aradã avut, tsi caftã s-agiutã oaminjlji oarfãnj; om cu mãna largã tsi fatsi ghinets ti lumea di deavãrliga; giumertu, cuvurdã
{ro: filantrop}
{fr: philanthrope}
{en: philanthropist}
ex: suntu avuts ma filantrochi, vãrnu nu dishcljidi gura fãrã s-lu-agiutã
§ filan-trupilji/filantrupilje (fi-lan-tru-pí-lji) sf filantrupilj (fi-lan-tru-píljĭ) – harea tsi-l fatsi omlu s-hibã filantrop; ghinetslji fapti di omlu filantrop, trã oarfãnj (ti lumea di-aradã, trã stat, etc.)
{ro: filantropie}
{fr: philanthropie}
{en: philanthropy}
§ filantru-pii/filantrupie (fi-lan-tru-pí-i) sf filantrupii (fi-lan-tru-píĭ) sf – (unã cu filantrupilji)
ex: bisearica nã nveatsã filantrupia
gãljinã
gãljinã (gã-ljí-nã) sf gãljinj (gã-ljínjĭ) – pulj di casã, criscut di oaminj trã oauãli sh-carnea tsi u da; feamina-a cucotlui;
(expr:
1: cur di gãljinã = unã lãngoari di cheali tsi s-aspuni cu scuteari di bishits cari, dupã tsi creapã, alasã peatitsi groasi shi uscati pri cheali di-l fatsi omlu sã si scarchinã multu; pitsindzinã;
2: shapti gãlinj = om lishor la minti, chirut, hazo, haha, cap di gai, tsi-lj lipseashti unã scãndurã, etc.;
3: ca gãljinã udã = tsi easti cãtã-dixit, cu nãrli aplicati, tsi easti trã plãndzeari, tsi easti-arushinos, cari s-aspari lishor, tsi-lj seaminã curlu arov;
4: ca gãljinã oarbã = tsi nu veadi ghini pri iu imnã sh-cadi tu grochi;
5: gãljinã shchetã = mãcari di gãljinã heartã, cu ndauã zãrzãvãts, tu apã;
6: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
7: dzamã di gãljinã = mãcari di gãljinã adratã cu-unã dzamã di fãrinã arsã;
8: u-ari gãljina-atsea laea sãnãtoasã = u-ari punga mplinã di paradz, easti multu-avut;
9: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel tsi (i) ari multã tihi, (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti tu idyiul loc, fãrã-astãmãtsiri sh-fãrã s-adarã tsiva;
10: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
11: ca gãljina, cãndu-i yini oulu la cur (ãsh caftã cuibarlu) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii sã sh-li ndreagã lucrili di cu oarã, cãndu lipseashti, ma ashteaptã pãnã tu oara dit soni (cãndu-lj yini oulu la cur!);
12: s-bagã s-doarmã cu gãljinjli = s-bagã s-doarmã seara agonja;
13: cãnta cucotlu n casã, nu gãljina = casã iu muljarea nu-ari zbor, s-fatsi mash tsi dzãtsi bãrbatlu;
14: gãljina tsi cãrcãreadzã nu oauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi zburashti mash, sh-cãndu easti ti lucru, nu-l fatsi;
15: gãljina tsi nu oauã, tutã dzua cãrcãreadzã; gãljina tsi cãrcãreadzã di cu seara, nu oauã dimneatsa = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va (i nu poati) s-lu facã un lucru, sh-tr-atsea zburashti mash;
16: gãljina-a vitsinlui easti cama grasã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, shi s-nu hibã dealihea, a lui ãlj si pari cã, lucrul tsi lu-ari un altu easti ma bun (ma mushat, etc.) di lucrul tsi lu-ari el)
{ro: găină}
{fr: poule}
{en: hen}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); cum i oulu di gãljinã albã, ashi-i sh-oulu di gãljinã lai; gãljina featsi oauã; dã oulu, s-ljai gãljina mash trei gãljinj n-arma-sirã; gãljinã veaclji, dzamã bunã; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã; gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; cati dzuã gãljina ua cãti un ou; gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; canda lj-u deadi urbarea-a gãljinjlor
lãvushii/lãvushie
lãvushii/lãvushie (lã-vu-shí-i) sf lãvushii (lã-vu-shiĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvilji, lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, cothrã, damcã, lerã, liche, minghinadã, smagã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}
ex: lãvushia la featã easti lucrul nai cama-arãu
§ lãvilji/lãvilje (lã-ví-lji) sf lãvilj (lã-viljĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: tsi lãvilji pi dintsãlj ãncãrcats di jaghinã
§ lãvushiturã (lã-vu-shi-tú-rã) sf lãvushituri (lã-vu-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: mãna acatsã multi lãvushituri
§ lãvãshiturã (lã-vã-shi-tú-rã) sf lãvãshituri (lã-vã-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)
§ lãshturã (lãsh-tú-rã) sf lãshturi (lãsh-túrĭ) – amisticãturã murdarã di multi armãsãturi di lucri arcati unã pisti-alantã, lãvãshiturã
{ro: amestec murdar de lepădături}
{fr: objet de rebut; pêle-mêle}
{en: dirty mixture of thrashed things thrown one over the other}
§ lãvos (lã-vósŭ) adg lãvoasã (lã-vŭá-sã), lãvosh (lã-vóshĭ), lãvoasi/lãvoase (lã-vŭá-si) – tsi easti mplin di lãvushii; murdar, atsal, liros, ntroc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: ma lãvoasã (murdarã) di nãsã nu s-fãtsea; muljarea-aestã easti lãvoasã, tsi-easti-agnos s-lji intsrã n casã; sh-ahãnti sh-tuti pãtsãrã linãvoshlji sh-lãvoshlji
§ lãvushescu (lã-vu-shĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãvushii (lã-vu-shíĭ), lãvusham (lã-vu-shĭámŭ), lãvushitã (lã-vu-shí-tã), lãvushiri/lãvushire (lã-vu-shí-ri) shi lãvushari/lã-vushare (lã-vu-shí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lãvushii; lãvãshescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir}
leagãn1
leagãn1 (leá-gãnŭ) sn leagãni/leagãne (leá-gã-ni) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat ninti-nãpoi, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunji, cunã, sãrmãnitsã, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: nat ãn leagãn (sãrmãnitsã) si nu nfashi; nu vrut s-mi-alãsats s-u dinjic ninga dit leagãn (sãrmãnitsã); feci un leagãn trã njits; a cui i feata di pri leagãn (cunji)?; tricu tu oda di didindi, sh-u lo dit leagãn
§ leagãn2 (leá-gãnŭ) (mi) vb I ligãnai (li-gã-náĭ), ligãnam (li-gã-námŭ), ligãnatã (li-gã-ná-tã), ligãnari/ligãnare (li-gã-ná-ri) –
1: min pri cariva (i tsiva) multi ori cu-arada sh-dit-unã parti tu-alantã; min nãinti-nãpoi njiclu dit unã sãrmãnitsã (i din bratsã); stau pri tsiva (scamnu, cunja, etc.) sh-mi min nãinti-nãpoi, cãndu di-unã parti sh-cãndu di-alantã; mi dau cunja
2: mi leagãn (mi frãngu) lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; ãnj fac cãtsãmãchi; mi frãngu
{ro: (se) legăna; (se) balansa}
{fr: (se) bercer; dandiner; (se) balancer}
{en: rock, rock a baby (in the cradle); dandle a baby (in one’s arms); swing}
ex: leagãnã-l njiclu tu sãrmãnitsã; vrei s-leadzinj ficiuriclu?; leagãnã sãrmãnitsa tra s-lu-acatsã somnul; cãndu-lj ligãna njitslji tru sãrmãnitsã; nã ligãnãm pi funi; lãndura s-ligãna pi talazi; s-leagãnã fadzlji s-leagãnã (s-minã di-unã parti sh-di-alantã); tsi niori grosh s-leagãnã astã-searã!; cãndu fadzlji s-leagãnã di furtunã; cãndu imnã, s-leagãnã (sh-leagãnã, sh-lu frãndzi truplu); s-ligãnã putsãn cãndu lu-agudi, sh-deapoea cãdzu
§ ligãnat (li-gã-nátŭ) adg ligãnatã (li-gã-ná-tã), ligãnats (li-gã-nátsĭ), ligãnati/ligãnate (li-gã-ná-ti) – omlu (natlu, lucrul, etc.) tsi s-minã tut chirolu nãinti-nãpoi (di-unã parti sh-di-alantã)
{ro: legănat; balansat}
{fr: bercé; dandiné; balancé}
{en: rocked, rocked a baby (in the cradle); dandled a baby (in one’s arms); swung}
ex: nu doarmi niligãnat (ma s-nu hibã ligãnat)