DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

alag

alag (a-lágŭ) vb I alãgai (a-lã-gáĭ), alãgam (a-lã-gámŭ), alãgatã (a-lã-gá-tã), alãgari/alãgare (a-lã-gá-ri) –
1: imnu cama agonja di imnarea di-aradã; adãlag, dãlag;
2: mi duc dit un loc tu altu; fac multi cãljuri; cutriyir;
3: caftu
{ro: alerga, umbla; cutreiera; căuta}
{fr: courir, marcher; parcourir; chercher}
{en: run, go; wander through; seek}
ex: cari alagã nyii (fudzi-ampatrulea), s-curmã; alagã (fudzi-agonja) s-lj-aspunã a amirãlui; alãgam (imnam cu dealaga) dupã tini; omlu cãndu-l doari caplu alagã la (s-dutsi s-lu veadã un) yeatru; fudzii alãgãndalui (cu dealaga); alãgai (cutri-yirai, mi priimnai prit) tut loclu; alãgai multu (feci multi cãljuri) tu Vlãhii; tsi alagã (caftã), aflã; di-unã oarã ti-alag (ti caftu); atsel tsi alagã multu va s-curmã curundu; cari alagã dupã (caftã s-aibã) multi, cheari sh-putsãna; cari alagã (cutriyirã multi locuri), multi shtii; acãtsa s-alagã (si s-ducã pri la, s-urdinã) biseritsli; cari alagã dupã doi ljepuri, nu acatsã necã un

§ alãgat (a-lã-gátŭ) adg alãgatã (a-lã-gá-tã), alãgats (a-lã-gá-tsĭ), alãgati/alãgate (a-lã-gá-ti) – tsi s-ari minatã agonja (tsi ari alãgatã); tsi ari cutriyiratã sh-vidzutã multi locuri; tsi shtii multi; adãlãgat, dãlãgat, cutriyirat, cãftat
{ro: alergat, umblat; cutreierat; căutat}
{fr: couru; qui a parcouru des pays; cherché}
{en: run, gone; wandered; sought}
ex: calu easti alãgat (curmat di-alãgari); alãgatlu (atsel tsi-ari cutriiratã locuri) multi shtii; crimã cã hii alãgat (dus prit multi locuri); omlu-aestu easti multu alãgat (cari s-ari dusã prit multi locuri); oaminj alãgats shi nvitsats

§ alãgari/alãgare (a-lã-gá-ri) sf alãgãri (a-lã-gắrĭ) – atsea tsi ari faptã cariva tsi ari alãgatã; adãlãgari, dãlãgari, cutriirari, cãftari
{ro: acţiunea de a alerga, de a umbla, de a cutreiera, de a căuta; alergare, umblare; cutreierare; căutare; cursă}
{fr: action de courir, de marcher, de parcourir; de chercher; course, fuite}
{en: action of running, of going; of wandering; of seeking; race}
ex: lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari; diznou s-bãgã pri alãgari; cu mari alãgari vinji acasã

§ nealãgat (nea-lã-gátŭ) adg nealãgatã (nea-lã-gá-tã), nealãgats (nea-lã-gá-tsĭ), nealãga-ti/nealãgate (nea-lã-gá-ti) – tsi nu s-ari minatã agonja tra si s-ducã iuva; tsi nu-ari alãgatã prit multi locuri; cari nu shtii multi cã nu easti alãgat; (loc) tsi nu easti cutriyirat i vidzut di multsã oaminj; nicutriirat, nicãftat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aloni/alone

aloni/alone (a-ló-ni) alonj (a-lónjĭ) – loc ischiu (ca unã padi, cãmpu); loclu ndreptu trã triirari (cu un stur tu mesi di cari suntu ligats caljlji tsi alagã deavãrliga shi calcã (bat) grãnili ca grãn, ordzu, sicarã, etc. tra s-easã gãrnutsãli dit schicurli-a lor); aryi, arghii, arii
{ro: arie}
{fr: aire}
{en: threshing area}

§ alunsescu (a-lun-sés-cu) vb IV alunsii (a-lun-síĭ), alunseam (a-lun-seámŭ), alunsitã (a-lun-sí-tã), alunsiri/alunsire (a-lun-sí-ri) – cu bãtearea tsi lã u fac tu-unã aloni, dispartu gãrnutsãli di grãn (ordzu, sicarã, etc.) di schicurli tsi li poartã; triyir, triir
{ro: treiera}
{fr: battre le blé; dépiquer}
{en: thresh cereal plants}

§ alunsit (a-lun-sítŭ) adg alunsitã (a-lun-sí-tã), alunsits (a-lun-sítsĭ), alunsiti/alunsite (a-lun-sí-ti) – (gãrnutsãli di grãn, ordzu, sicarã, etc.) tsi suntu scoasi dit schicurli tu cari s-aflã ncljisi; triyirat, triirat
{ro: treierat}
{fr: (blé) battu; dépiqué}
{en: threshed (cereal plants)}

§ alunsiri/alunsire (a-lun-sí-ri) sf alunsiri (a-lun-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alunsescu grãnili; triyirari, triirari
{ro: acţiunea de a treiera; treierare}
{fr: action de battre le blé; de dépiquer}
{en: action of threshing cereal plants}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

triir

triir (tri-irŭ) vb I triirai (tri-i-ráĭ), triiram (tri-i-rámŭ), triiratã (tri-i-rá-tã), triirari/triirare (tri-i-rá-ri) – cu cãlcarea (bãtearea) tsi lã u fac cu caljlji tu-unã aloni (i cu-unã machinã maxus faptã trã un ahtari lucru), dispartu gãrnutsãli di grãn (ordzu, sicarã, etc.) di schicurli tsi li poartã; alunsescu, triyir
{ro: treiera}
{fr: battre le blé; dépiquer}
{en: thresh cereal plants}
ex: mãni va triirãm; stãmãna-aestã va s-triir grãnlu, alantã ordzul

§ triirat (tri-i-rátŭ) adg triiratã (tri-i-rá-tã), triirats (tri-i-rátsĭ), triirati/triirate (tri-i-rá-ti) – (gãrnutsãli di grãni) tsi suntu scoasi dit schicurli tu cari s-aflã ncljisi; alunsit, triyirat
{ro: treierat}
{fr: (blé) battu; dépiqué}
{en: threshed (cereal plants)}
ex: aflai grãnlu triirat

§ triirari/triirare (tri-i-rá-ri) sf triirãri (tri-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-triirã grãnili; alunsiri, triyirari
{ro: acţiunea de a treiera; treierare}
{fr: action de battre le blé; de dépiquer}
{en: action of threshing cereal plants}
ex: s-nã agiutãm un cu-alantu tu triirari

§ triirãturã (tri-i-rã-tú-rã) sf triirãturi (tri-i-rã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-triirã; alonea iu s-triirã; chirolu tsi s-triirã; triirari
{ro: treierat}
{fr: battage; aire de battage}
{en: threshing; aria of threshing}
ex: cara deadi ploai mari tu triirãturã shi s-udarã schicurli, gãrnutsãli di grãni armasirã tu palji

§ triyir (tri-yirŭ) vb I triyirai (tri-yi-ráĭ), triyiram (tri-yi-rámŭ), triyiratã (tri-yi-rá-tã), triyirari/triyirare (tri-yi-rá-ri) – (unã cu triir)

§ triyirat (tri-yi-rátŭ) adg triyiratã (tri-yi-rá-tã), triyirats (tri-yi-rátsĭ), triyirati/triyirate (tri-yi-rá-ti) – (unã cu triirat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn