DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adap

adap (mi) (a-dápŭ) vb I adãpai (a-dã-páĭ), adãpam (a-dã-pámŭ), adãpatã (a-dã-pá-tã), adãpari/adãpare (a-dã-pá-ri) – dau apã (s-bea) a unei pravdã; asprucuchescu (pruscutescu, prãscutescu, ud, pluscutescu, pluscuchescu) unã grãdinã; bea apã (unã pravdã); s-udã (unã plantã)
{ro: adăpa, stropi}
{fr: abreuver, aroser}
{en: water (animals or plants)}
ex: s-lu-adapã (s-lji da s-bea apã) cu-a lui mãnã; adap calu (dau a calui apã s-bea); lj-adãpa (lj-aspru-cuchea) grãdina; s-easti cã nu adachi misurlu, nu creashti

§ adãpat (a-dã-pátŭ) adg adãpatã (a-dã-pá-tã), adãpats (a-dã-pátsĭ), adãpati/adãpate (a-dã-pá-ti) – tsi-lj s-ari datã apã s-bea (pravda); tsi ari biutã apã (pravda); udatã (grãdina)
{ro: adăpat, stropit}
{fr: abreuvé, arosé}
{en: watered (animals or plants)}
ex: prashlji nu suntu adãpats (udats, pruscutits)

§ adãpari/adãpare (a-dã-pá-ri) sf adãpãri (a-dã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adapã tsiva; dari apã (a prãvdzãlor ta s-bea), udari (grãdina)
{ro: acţiunea de a adăpa, de a stropi; adăpare, stropire}
{fr: action d’abreuver, d’aroser}
{en: action of watering animals or plants}
ex: iu njergu puljlji trã adãpari (tra s-bea apã)?; amãnãm cu adãparea-a trifiljlui; sh-adãparea sh-ari vahtea-a ljei

§ neadãpat (nea-dã-pátŭ) adg neadãpatã (nea-dã-pá-tã), neadãpats (nea-dã-pátsĭ), neadãpa-ti/neadãpate (nea-dã-pá-ti) – tsi nu-lj s-ari datã apã s-bea (pravda); tsi nu-ari biutã apã (pravda); tsi nu fu udatã (grãdina)
{ro: care nu a fost adăpat sau stropit}
{fr: qui n’est pas abreuvé ou arosé}
{en: who has not been watered (animals or plants)}
ex: Bailu-a lui armasi neadãpat (fãrã sã-lj si da apã s-bea); grãdinj neadãpati (niudati, neasprucuchiti)

§ neadãpari/neadãpare (nea-dã-pá-ri) sf neadãpãri (nea-dã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adapã tsiva; nidari apã (a prãvdzãlor ta s-bea), niudari (grãdina)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

earbã

earbã di banã (ĭár-bã-di-bá-nã) sf erghi di banã (ĭér-ghi-di-bá-nã) – numã datã la ma multi erburi minuti, tsi crescu agri prit pãshunj, tu locuri vlãngoasi, ma suntu sh-criscuti di om ca hranã trã prãvdzã, cu frãndzãli fapti di trei frãndzã ma njits shi lilicili albi-vinjiti-trandafilii adunati stog ca unã balã njicã; trifolj, trifilj, trãfilj, vutanã, vutani
{ro: trifoi}
{fr: trèfle, luzerne}
{en: clover}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

earbã

earbã (ĭár-bã) sf erghi (ĭér-ghi) – multi soiuri di planti tsi crescu cati an, njits sh-cu frãndzãli ca apali suptsãri, verdzã tsi fatsi hra-na-a prãvdzãlor (ca, bunãoarã, a oailjei, a caprãljei, a calui, etc.);
(expr:
1: earbã di nipãrticã; earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi lu nyeadzã omlu mortu;
2: earbã di neagãrshiri (di-agãrshiri) = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-nu-agãrshascã (s-agãrshascã);
3: earbã di somnu = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-lu-acatsã somnul;
4: earbã di tsãneari = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-nu-lj hibã fricã, tsi-lj da curagi;
5: earbã di blãndã = earbã tsi-l fatsi omlu s-acatsã gãrnutsã, blãndã(?);
6: earbã-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
7: earbã di banã = numã tsi-lj si da a trifoljlui, a trifiljlui, a vutanãljei, etc.;
8: nu easti di-atselj tsi mãcã (tsi pashti) earbã = nu easti om glar, hazo, tivichel, ca pravda tsi pashti earba;
9: (om tsi) pri iu calcã, earbã nu creashti = om multu arãu, tsi fatsi mash lãets;
10: shtii capra s-mãcã earbã!; shtii capra, tsi easti earba = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi nu shtii tsi easti bun trã el, tsi nu-l veadi bunlu cãndu lu-ari n fatsã)
{ro: iarbă}
{fr: herbe}
{en: grass}
ex: ari multã earbã tu grãdinã; creashti ca earba sum cheatrã; criscu earba tu grãdinã, ts-easti harauã s-u mutreshti; n-adusi nã njilji di ucadz di earbã; ashteaptã, lai murgu, s-creascã earba; tsi, noi pãshtem earbã?
(expr: tsi, noi him glari? him prãvdzã? nu-aduchim?); nitsi di atselj tsi mãcã earbã
(expr: di-atselj hazadz, tivichelj, glari) nu sh-eara; earba a birbeclui; earba di blãndã; adunã erghi ti yitrii; cu earba di nipãrticã (earba tsi da banã) aundzi sh-aundzi, lu nye dinãcali; bucatã cu bucatã, li-aumsi cu earbã di nipãrticã, sh-nãpoi nye

§ irbos (ir-bósŭ) adg irboasã (ir-bŭá-sã), irbosh (ir-bóshĭ), irboasi/irboase (ir-bŭá-si) – (plantã) njicã nilimnoasã, ca earba; (loc) acupirit cu earbã; (loc) tsi ari multã earbã
{ro: ierbos}
{fr: herbeux}
{en: grassy}
ex: loclu easti irbos (cu earbã multã); eara valea irboasã, putea s-pascã njilj di oi; loclu irbos dit pãdurea-a porcului, nu cutidza vãrã picurar s-lu pascã

§ irbar (ir-bárŭ) sn irbari/irbare (ir-bá-ri) – adunãturã di ierburi cãlcati shi uscati namisa di-acoali tsi lã trag dzama dit eali shi s-tsãn ashi uscati tu cutii i tifteri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trei

trei (tréĭ shi tré-i) num – numirlu 3 (namisa di 2 shi 4);
(expr:
1: la/tu treilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva trei anj; (ii) la cati trei anj;
2: la/tu treilji (treili) = la/tu atselj i atseali trei;
3: pãnã tu treilji = pãnã tu-a treia oarã; pãnã s-numiri trei;
4: iu suntu doi, na-l sh-nãs trei = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lipseashti iuva;
5: pãnã s-dzãts trei = unãshunã)
{ro: trei}
{fr: trois}
{en: three}
ex: trei ori ãl freadzi Burã, trei ori shi Chita-l freadzi; treili
(expr: atseali trei) dzãli mãri di trimir; s-vã bag a treilor cãti nã ngucitoari; pãn tu treili
(expr: pãnã va s-numir trei) s-nu ti ved ãn fatsã

§ antreilu (an-tréĭ-lu) num ord antreia (an-tré-ĭa) (dupã nomurli di scriari astãsiti Bituli (1997), zborlu antreia lipsea scriari antreea; ma aoa s-fatsi unã exceptsii) – atsel (atsea) tsi nu easti un di protslji doi (protili dauã) ma yini unãshunã dupã elj (eali); atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 3 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari, tu-aradã, mash doi (dauã) nãintea-a lui (a ljei); treilu, antreilea
{ro: al treilea}
{fr: le (la) troisième}
{en: the third}

§ treilu (tréĭ-lu) num ord a treia (tré-ĭa) – (unã cu antreilu)
ex: deadi cali a treilui pilister (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreilu; a atsilui pilister tsi easti tu loclu trei, tsi ari doi pilisteri dininti); cari eara a treia hilji al Adam (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreia; atsea tsi yinea tu loclu trei tu-aradã, tsi avea dauã surãri ma mãri); vinji la noi a treia (antreia) searã

§ treiaz (tre-ĭázĭ) – antreia dzuã
{ro: a treia zi}
{fr: le troisième jour}
{en: the third day}
ex: a treaz (antreia dzuã) nãpoi acsi; sh-a treaz (antreia dzuã) eara, di-iu shideam, tricu la poartã shi-l vidzui

§ terlu (tér-lu) num ord – (unã cu antreilu)
ex: terlu (antreilu) u vrea mãncarea acrã; terlu avdza, cãndu sh-bãga ureaclja n loc

§ antreilea (an-tréĭ-lea) num ord – (unã cu antreilu)

§ antreilji (an-tréĭ-lji) num antreili/antreile (an-tréĭ-li) – tuts/tuti trei; amin-treilji, amishtreilji, shamintreilji, shamishtreilji;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vutanã

vutanã (vu-tá-nã) sf vutãnj (vu-tắnjĭ) – numã datã la ma multi erburi minuti, tsi crescu agri prit pãshunj, tu locuri vlãngoasi, soi di earbã tsi anjurzeashti mushat, mãcatã sh-di oi tu muntsã, cãndu nu-aflã earbã di-atsea buna [tsi-lj si dzãtsi, cãtivãrãoarã, shi trifolj, trifilj, trãfilj, icã earbã di banã]; vutani
{ro: iarbă mirositoare}
{fr: herbe odorante}
{en: fragant grass}
ex: pascu nã vutanã; padi cu vutãnj di tuti soili

§ vutani/vutane (vu-tá-ni) sf vutãnj (vu-tắnjĭ) – (un cu vutanã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã