trec1 (trécŭ) vb III shi II tricui (tri-cúĭ), tritseam (tri-tseámŭ), tricutã (tri-cú-tã), treatsiri/treatsire (treá-tsi-ri) shi tritseari/tritseari (tri-tseá-ri) – mi min fãrã s-astãmãtsescu prit (pristi) tsiva i cariva; mi abat din cali; mi duc (trag) la cariva; imnu priningã cariva sh-lj-u ljau nãinti, lu-antrec; mi duc di-alantã parti di-un loc; (chirolu) yini shi s-dutsi fãrã-astãmãtsiri; strãbat, stribat, urdin, antrec, ãntrec, ntrec;
(expr:
1: nj-trec oara = mi njir (mi-agioc, fac tsiva fãrã simasii) mash ca s-lu-alas chirolu s-curã;
2: nj-trec foamea (seatea) = mãcai (biui tsiva) sh-nu-nj mata easti foami (seati);
3: treatsi parãlu = parãlu axizeashti aoa, ari tinjii aoa, easti bun cã nu-i veclju i dit altu crat;
4: arana (lãngoarea) lj-treatsi = arana lj-si vindicã; s-vindicã (di lãngoari);
5: trec ghini cu = mi-aduchescu cu, bãnedz ghini cu, duc banã bunã cu;
6: trec prit cãmeashi = ljau di la xenj un njic tra s-lu crescu ca njiclu-a meu; ljau (un njic) ti suflit; ljau ti fumealji, nhiljedz;
7: nj-trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha, nj-bag cãmeasha;
8: necã treatsi zbor
(expr: nitsi cã easti zbor di)
{ro: trece, traversa, circula}
{fr: passer, traverser, circuler}
{en: pass, go across}
ex: tritsea (imna fãrã s-astãmãtseascã) naintea-a pãlatiljei; ashtiptãm s-treacã (s-yinã shi si s-ducã) shi earna aestã; nu trec (nu yin shi s-duc) ni dauã stãmãnj; trets (yinu pri-aoa) an shi arucutea-ti; tricurã prit (strãbãturã, imnarã pristi) dzenuri shi amari; apa treatsi (stribati) prit mãndilã; tricum arãulu (nã dusim di-alantã parti a arãului) cu cicioarli cã apa eara njicã; cum, cum tricum shi nivolja-aestã; trec (li urdin) multi ori prit locurli aesti; s-trec (s-yin s-vã ved, sã stau, s-dormu) aestã noapti la voi acasã; treatsi cama
(expr: axizeashti ma multu, ari ma mari tinjii) sirma di tsearã; arana nu-lj tricu
(expr: arana nu-lj si vindicã); tsi banã avem tricutã!
(expr: tsi banã avem bãnatã!); tsi-adari prefte? cum lj-u trets?
(expr: cum eshti, cum bãnedz? tsi banã duts?); nu tritsea ghini (nu bãna ghini, nu s-aduchea) cu soacrã-sa; cãt ghini tritsea
(expr: cãt ghini sh-bãna) aestã fumealji; na! nu treatsi
(expr: nu-i bun), easti pãrã veclju; nveastili nu vrea s-gioacã, taha nu sh-avea tricutã
(expr: nu s-avea nviscutã cu) cãmeshli
§ tricut1 (tri-cútŭ) adg tricutã (tri-cú-tã), tricuts (tri-cútsĭ), tricuti/tricute (tri-cú-ti) – tsi imnã shi nu-astãmãtseashti pristi tsiva i cariva; tsi s-ari abãtutã din cali tra si s-ducã (s-tragã) la cariva; tsi ari imnatã priningã cariva tra s-lu-antreacã; cari s-ari dusã di-alantã parti di-un lucru; (chirolu) tsi ari vinjitã shi s-ari dusã fãrã s-astãmãtseascã; tsi easti aush, veclju; strãbãtut, stribãtut, urdinat, antricut, ãntricut, ntricut, vindicat
{ro: trecut, traversat, circulat}
{fr: passé, traversé, circulé; âgé, vieux}
{en: passed, gone across; old}
ex: tricutã-i ficiureatsa; u lo trã nveastã shi tuti tricutili (atseali tsi s-featsirã aoa sh-un chiro) s-agãrshirã; easti om tricut tu ilichii (aush); s-fure cã ntribai vãr cama tricut (cama aush); tricut prit tsir sh-prit sitã; plãngul shi suschirãrli tricuti, dimãndã s-lji ndreagã calu s-easã ninga nãoarã n pãduri
§ treatsiri/treatsire (treá-tsi-ri) sf treatsiri (treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva treatsi; strãbatiri, stribatiri, dutseari, urdinari, antritseari, ãntritseari, ntritseari, vindicari
{ro: acţiunea de a trece, de a traversa, de a circula; trecere, traversare, circulare}
{fr: action de passer, de traverser, de circuler}
{en: action of passing, of going across}
ex: ma multã treatsiri (cãftari) ari tseara
§ tritseari/tritseari (tri-tseá-ri) sf tritseri (tri-tsérĭ) – (unã cu treatsiri)
ex: trã tritseari oara
(expr: tra s-nã njirãm mash, tra s-curã oara); unã tritseari (dutseari) dinaparti di-amari; di zorea a tritseariljei (a dutseariljei); trã tritsearea oarã
(expr: tra s-nã njirãm)
§ nitricut (ni-tri-cútŭ) adg nitricutã (ni-tri-cú-tã), nitricuts (ni-tri-cútsĭ), nitricuti/nitricute (ni-tri-cú-ti) – tsi nu easti tricut
{ro: netrecut; neîntrecut; etc.}
{fr: qui n’a pas passé; qui n’est pas surpassé; etc.}
{en: who is not passed; who is not passed over; etc.}
ex: nitricutã (ninti ca s-treacã) siptãmãna; nica nitricut ghini shi feata njicã-a amirãlui aminã merlu sh-lu-agudi n cap
§ nitreatsiri/nitreatsire (ni-treá-tsi-ri) sf nitreatsiri (ni-treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu treatsi, icã nu lu-astreatsi
{ro: acţiunea de a nu trece; etc.}
{fr: action de ne pas passer, de ne pas surpasser; etc.}
{en: action of not passing; of not passing over; etc.}
§ nitritseari/nitritseari (ni-tri-tseá-ri) sf nitritseri (ni-tri-tsérĭ) – (unã cu nitreatsiri)
§ tricut2 (tri-cútŭ) sn tricuturi (tri-cú-turĭ) – chirolu sh-tihisirli di-aoa sh-un chiro
{ro: trecut}
{fr: passé}
{en: past}
ex: cari cãrteashti tora tricutlu (atseali tsi s-au faptã aoa sh-un chiro) a sculiiljei armãneascã?
§ tricãtor (tri-cã-tórŭ) adg tricãtoari/tricãtoare (tri-cã-tŭá-ri), tricãtori (tri-cã-tórĭ), tricãtoari/tricãtoare (tri-cã-tŭá-ri) –
1: (om) tsi treatsi prit un loc (tsi nu yini si sta multu chiro); tsi easti mash ãn treatsitã prit un loc; dyeavat, cãlitor;
2: tsi treatsi agonja sh-nu tsãni multu chiro; ntreatsit, ãntreatsit, pirastica
{ro: trecător, temporar}
{fr: passager, temporaire}
{en: shortlived, temporary}
ex: vãr xen, vãr tricãtor (un tsi treatsi pri-aoa, tsi nu u-ari tu minti si sta)
§ treacã (treá-cã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu s-treatsi iuva; trec, treatsitã, treatsiri, tritseari, cãftari, aduchiri, banã
{ro: trecere; armonie; viaţă}
{fr: action de passer; cours; accord, harmonie, vie}
{en: action of passing, passing; harmony, life}
ex: dupã treaca (tritsearea) a treilor dzãli; nu au treacã (nu-s buni, nu-s cãftati) tora n lumi; nu sh-avea treacã dip (nu bãna dip ghini); e, tri treacã fu (ashi fu tra s-hibã, si s-facã) sh-aestã; araftsãlj avea mari treacã (avea mari cãftari, eara multu cãftats); iu-i treacã (aduchiri) sh-minti, tuti s-duc trãninti; s-ai ãn casã bunã treacã (bunã tritseari, banã bunã); treacã (bana din casã, tritsearea, aduchirea) lj-eara bunã; tsi treacã fats (tsi banã duts) cu soacra?; ãn casã nu-avea treacã (banã, aduchiri) bunã; treaca (bana) din casã nu s-aspuni di lai sh-di corbã; nu-ari treacã (nu bãneadzã ghini, nu s-aduchescu) cu bãrbat-su; avea nsimnatã orli a treacãljei (a tritseariljei) a lui
§ treatsitã (treá-tsi-tã) sf fãrã pl – (unã cu treacã)
§ trec2 (trécŭ) sm fãrã pl – (unã cu treacã)
ex: tsi trec ari n casã; iu nu-i minti sh-trec (banã bunã, aduchiri), chirdãciuni sh-nec
§ treacãt (treá-cãtŭ) sm pl(?) – vindicari, tritseari, treatsiri
{ro: vindecare}
{fr: re-mède, guérison}
{en: healing}
ex: un dor tsi treacãt (vindicari, tritseari) nu-ari
§ ntreatsit (ntreá-tsitŭ) adg, adv ntreatsitã (ntreá-tsi-tã), ntreatsits (ntreá-tsitsĭ), ntreatsiti/ntreatsite (ntreá-tsi-ti) – tsi treatsi agonja sh-nu tsãni multu chiro; tsi easti mash ãn treacã (ãntreatsitã) prit un loc; ãntreatsitã, tricãtor, dyeavat, pirastica
{ro: trecător, temporar}
{fr: passager, temporaire}
{en: shortlived, temporary}
§ ntreatsitã (ntreá-tsi-tã) adg, adv invar – (unã cu ntreatsit)
ex: cu ntreatsitã s-lji hibã, tuti cãti li pãtsã s-agãrshescu
§ ãntreatsitã (ãn-treá-tsi-tã) adg, adv invar – (unã cu ntreatsit)
ex: ãntreatsitã s-hibã (s-nu ti tsãnã multu chiro) niputearea!
