DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dyeavat

dyeavat (dhyĭa-vátŭ) adg dyeavatã (dhyĭa-vã-tã), dyeavats (dhyĭá-vatsĭ), dyeavati/dyeavate (dhyĭá-va-ti) –
1: (om) tsi treatsi prit un loc (tsi nu yini si sta ma multu chiro); tsi easti mash ãntreatsitã prit un loc; tricãtor, cãlitor;
2: tsi treatsi agonja sh-nu tsãni multu chiro; ntreatsit, ãntreatsitã, pirastica
{ro: trecător, temporar}
{fr: passager, temporaire}
{en: shortlived, temporary}
ex: ghini vinjish, lai dyeavate! (lai tricãtor, lai cãlitor tsi trets mash pri-aoa sh-nu stai); lai dyeavate, lai marate

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzamã

dzamã (dzá-mã) sf dzãmuri (dzắ-muri) shi dzãnj (dzắnj) – muljitura tsi easi dit poamili coapti (gortsã, purtucali, hiumunits, piponj, tumãts, etc.) cãndu suntu apitrusiti; muljitura tsi easi dit carni cãndu easti friptã i heartã; muljitura dit mãcari (amisticatã multi ori cu carni, zãrzãvãts, fãrinã arsã, etc.); muljiturã adratã di poami acri hearti (tra s-tsãnã) cu cari s-acreadzã mãcãrli earna; pronjlu tsi easi dit unã aranã tsi coatsi; hirturã, supã, ciorbã, ciurbã, acrimi, pronj, etc.
(expr:
1: dzamã aranã = apã tu cari s-hearbi cinushi di lemnu, bunã trã aspilarea-a stranjilor i a vasilor di mãcari
2: dzamã di gãljinã = supã di gãljinã; gãljinã heartã cu dzamã di fãrinã arsã;
3: dzamã di pãni = pãni uscatã heartã tu apã, tu cari s-bagã sh-niheamã cash)
{ro: zeamă, supă, sos}
{fr: jus, bouillon, soupe, sauce}
{en: jus, soup, sauce}
ex: ghela ari multã dzamã; dzamã di carni; mãcarea ari dzamã multã; carni friptã cu dzamã; featsim dzamã (supã); gortsãli apidyi au dzamã; di dzama di agru-pruni s-adarã acrimea; lo nãshti simitsi muljati tu dzamã di erghi di somnu; aspilãm stranjili cu dzamã aranã (di cinushi); mãcãm dzamã di gãljinã
(expr: supã di gãljinã; icã gãljinã heartã sh-cu fãrinã arsã); gãljinã veaclji, dzamã bunã; stricoarã dzama-a mearilor tr-unã shishi

§ zamã (zá-mã) sf zãmuri (zắ-muri) – (unã cu dzamã)

§ dzãmãturã (dzã-mã-tú-rã) sf dzãmãturi (dzã-mã-túrĭ) – mãcari (supã, ciorbã) faptã cu multã dzamã; pãni dinjicatã tu apã heartã cu putsãn umtu
{ro: zeamă lungă; pâine dumicată în apă fiartă cu puţin unt}
{fr: sauce longue; potage maigre}
{en: light sauce; soup made with a lot of water}

§ dzãmos (dzã-mósŭ) adg dzãmoasã (dzã-mŭá-sã), dzãmosh (dzã-móshĭ), dzãmoasi/dzãmoase (dzã-mŭá-si) – tsi easti cu multã dzamã; (yimishi) tsi scoati multã dzamã
{ro: zemos}
{fr: juteux}
{en: juicy}
ex: limonji sh-purtucãlj dzãmoasi (cu multã dzamã); pruna tsi mãcai eara dzãmoasã; nu para furã dzãmoasi limonjili aesti; u-alãsã pri foc shi si ngrushe cã eara dzãmoasã

§ zãmos (zã-mósŭ) adg zãmoasã (zã-mŭá-sã), zãmosh (zã-móshĭ), zãmoasi/zãmoase (zã-mŭá-si) – (unã ca dzãmos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzãr

dzãr (dzắrŭ) sn dzãruri (dzắ-rurĭ) – muljiturã (i) tsi-armãni dit lapti cãndu s-fatsi cashlu, (ii) tsi s-aleadzi dit mãrcat cãndu s-fatsi unã guvã, (iii) dit dalã cãndu s-fatsi ghiza, etc.
{ro: zer}
{fr: petit lait}
{en: whey}
ex: dzãrlu di cãshcãval, dupã tsi-l hirbem, scoati mindzitrã; dzãrlu di dalã ãl dãm la cãnj; sh-mãrcatlu scoati dzãr; dzãrlu curã dit dala bãgatã tu stricãtori sh-armãni ghiza; biui dzãr cã mi-arãsea; cati dimneatsã bea nã scafã cu dzãr

§ zer (zérŭ) sn zeruri (zé-rurĭ) – (unã cu dzãr)
ex: umtul avea multu zer; veara-aestã bium multu zer

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pirastica

pirastica (pi-ras-ti-cá) adg, adv invar – tsi treatsi agonja; tsi nu tsãni multu chiro; tsi easti mash ãn treacã (ãntreatsitã) prit un loc; ntreatsit, ãntreatsitã, tricãtor, dyeavat
{ro: trecător, temporar}
{fr: passager, temporaire}
{en: shortlived, temporary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stricor

stricor (stri-córŭ) (mi) vb I stricurai (stri-cu-ráĭ), stricuram (stri-cu-rámŭ), stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurari/stricurare (stri-cu-rá-ri) – scot muljitura (apa, dzama, etc.) tsi s-aflã tu-un lucru cu-astoartsirea (apitrusirea, strindzearea, etc.) a lui; alas s-curã apa dit un lucru ud (stranj, bunãoarã) cu spindzurarea-a lui; acats un lucru di dauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã, tra s-fac s-lji easã nafoarã muljitura; lu calcu un lucru cu puteari (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) tra s-lu gulescu di muljitura tsi s-aflã tu el; astorcu, tornu, shuts, gulescu, stringu, trec, etc.;
(expr:
1: si stricoarã = (i) treatsi prit un loc strimtu icã njic (guvã, lucru, multimi, etc.); (ii) s-dutsi, s-cheari, easi, s-sudzi, etc. dip cum si stricoarã apa;
2: nj-si stricoarã ocljilj dupã... = aspun mari mirachi sh-vreari cu mutrita dupã...; nj-es ocljilj din cap mutrindalui dupã...;
3: altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli = un fatsi tut lucrul sh-altu-lj veadi hãirea; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji)
{ro: strecura, stoarce, filtra}
{fr: filtrer, tordre, presser, passer à travers, s’écouler à travers}
{en: strain, filter, squeeze out, press out}
ex: stricoarã cãmeasha udã; dada stricoarã (l-fatsi s-treacã) laptili prit un dulben curat; lu stricurai (lu-astorshu) sfungul di la sculii; hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti; nu-am vãrtuti tra s-li stricor stranjili ghini; mizi putui di mi stricurai
(expr: tricui) prit firida-atsea njica; mi stricor prit lumea adunatã la bisearicã; ãnj si stricurarã
(expr: nj-si dusirã, chirurã) puterli din trup; ãlj cura balili shi-lj si stricura ocljilj
(expr: lj-insha ocljilj mutrindalui) pri nãsi di dupã-un pom; ti stricor
(expr: ti sug), lea, di bãshari

§ stricurat (stri-cu-rátŭ) adg stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurats (stri-cu-rátsĭ), stricurati/stricurate (stri-cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoarã muljitura cu astoartsirea (cãlcarea, spindzurarea, ndisarea, etc.); astorsu, turnat, shutsãt, gulit, strimtu, tricut, etc.
{ro: strecurat, stors, filtrat}
{fr: filtré, tordu, pressé, passé à travers, écoulé à travers}
{en: strained, filtered, squeezed out, pressed out}
ex: ca asimea stricuratã

§ stricurari/stricurare (stri-cu-rá-ri) sf stricurãri (stri-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si stricoarã tsiva; astoartsiri, turnari, shutsãri, guliri, strindzeari, tritseari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trec1

trec1 (trécŭ) vb III shi II tricui (tri-cúĭ), tritseam (tri-tseámŭ), tricutã (tri-cú-tã), treatsiri/treatsire (treá-tsi-ri) shi tritseari/tritseari (tri-tseá-ri) – mi min fãrã s-astãmãtsescu prit (pristi) tsiva i cariva; mi abat din cali; mi duc (trag) la cariva; imnu priningã cariva sh-lj-u ljau nãinti, lu-antrec; mi duc di-alantã parti di-un loc; (chirolu) yini shi s-dutsi fãrã-astãmãtsiri; strãbat, stribat, urdin, antrec, ãntrec, ntrec;
(expr:
1: nj-trec oara = mi njir (mi-agioc, fac tsiva fãrã simasii) mash ca s-lu-alas chirolu s-curã;
2: nj-trec foamea (seatea) = mãcai (biui tsiva) sh-nu-nj mata easti foami (seati);
3: treatsi parãlu = parãlu axizeashti aoa, ari tinjii aoa, easti bun cã nu-i veclju i dit altu crat;
4: arana (lãngoarea) lj-treatsi = arana lj-si vindicã; s-vindicã (di lãngoari);
5: trec ghini cu = mi-aduchescu cu, bãnedz ghini cu, duc banã bunã cu;
6: trec prit cãmeashi = ljau di la xenj un njic tra s-lu crescu ca njiclu-a meu; ljau (un njic) ti suflit; ljau ti fumealji, nhiljedz;
7: nj-trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha, nj-bag cãmeasha;
8: necã treatsi zbor
(expr: nitsi cã easti zbor di)
{ro: trece, traversa, circula}
{fr: passer, traverser, circuler}
{en: pass, go across}
ex: tritsea (imna fãrã s-astãmãtseascã) naintea-a pãlatiljei; ashtiptãm s-treacã (s-yinã shi si s-ducã) shi earna aestã; nu trec (nu yin shi s-duc) ni dauã stãmãnj; trets (yinu pri-aoa) an shi arucutea-ti; tricurã prit (strãbãturã, imnarã pristi) dzenuri shi amari; apa treatsi (stribati) prit mãndilã; tricum arãulu (nã dusim di-alantã parti a arãului) cu cicioarli cã apa eara njicã; cum, cum tricum shi nivolja-aestã; trec (li urdin) multi ori prit locurli aesti; s-trec (s-yin s-vã ved, sã stau, s-dormu) aestã noapti la voi acasã; treatsi cama
(expr: axizeashti ma multu, ari ma mari tinjii) sirma di tsearã; arana nu-lj tricu
(expr: arana nu-lj si vindicã); tsi banã avem tricutã!
(expr: tsi banã avem bãnatã!); tsi-adari prefte? cum lj-u trets?
(expr: cum eshti, cum bãnedz? tsi banã duts?); nu tritsea ghini (nu bãna ghini, nu s-aduchea) cu soacrã-sa; cãt ghini tritsea
(expr: cãt ghini sh-bãna) aestã fumealji; na! nu treatsi
(expr: nu-i bun), easti pãrã veclju; nveastili nu vrea s-gioacã, taha nu sh-avea tricutã
(expr: nu s-avea nviscutã cu) cãmeshli

§ tricut1 (tri-cútŭ) adg tricutã (tri-cú-tã), tricuts (tri-cútsĭ), tricuti/tricute (tri-cú-ti) – tsi imnã shi nu-astãmãtseashti pristi tsiva i cariva; tsi s-ari abãtutã din cali tra si s-ducã (s-tragã) la cariva; tsi ari imnatã priningã cariva tra s-lu-antreacã; cari s-ari dusã di-alantã parti di-un lucru; (chirolu) tsi ari vinjitã shi s-ari dusã fãrã s-astãmãtseascã; tsi easti aush, veclju; strãbãtut, stribãtut, urdinat, antricut, ãntricut, ntricut, vindicat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tricãtoari/tricãtoare

tricãtoari/tricãtoare (tri-cã-tŭá-ri) sf tricãtori (tri-cã-tórĭ) – coardã (spangu) cu un capit tsãnut di-unã mãnã sh-cu-alantu capit tsi s-tradzi calu
{ro: coardă cu care se trag caii}
{fr: corde dont un bout sert à y passer le bras et l’autre à tirer le cheval}
{en: cord with which one pulls the horses}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã