|
|
trescã
trescã (trés-cã) sf pl(?) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) cu truplu niheamã corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri, ma multu meturi; trãscã, canã, cãlami, arugoz, arãgoz, arãgosh, etc.
{ro: trestie, rogoz}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}
ex: cu trescã sh-anvilea cãliva
§ trãscã (trắs-cã) sf trãscã (trắs-cã) – (unã cu trescã)
ex: naltã sh-veardi ca trãscã (cãlami); s-mina ca trãsca; cu ndauã trãscã apresh foclu
arnescu
arnescu (ar-nés-cu) vb IV arnii (ar-níĭ), arneam (ar-neámŭ), arnitã (ar-ní-tã), arniri/arnire (ar-ní-ri) – spãstrescu (li-adun) cu metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-aflã tu-un loc (casã, avlii, etc.); metur, spãstrescu;
(expr:
1: arnescu ca di pri palmã = arnescu multu ghini di nu-alas tsiva;
2: arnea-ti di-aoa! = fudz di-aoa;
3: lu-arnescu = lj-ljau tsi ari)
{ro: mătura}
{fr: balayer}
{en: sweep}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); avlia nu s-arneashti; li-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: li-arni di nu-armasi tsiva); lj-arnii
(expr: lj-loai, lj-amintai) tuts paradzlji la gioc
§ arnit (ar-nítŭ) adg arnitã (ar-ní-tã), arnits (ar-nítsĭ), arniti/arnite (ar-ní-ti) – tsi easti ca cupriili spãstriti cu metura; miturat, spãstrit
{ro: măturat}
{fr: balayé}
{en: sweeped}
ex: dã, Doamne, un vimtu tsi tuti sucãchili s-li facã ca yilia arniti
§ arniri1/arnire (ar-ní-ri) sf arniri (ar-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arnescu cupriili; arnealã, miturari, spãstriri
{ro: acţiunea de a mătura; măturare}
{fr: action de balayer}
{en: action of sweeping}
ex: s-ascumsi dupã ushi, sum metura di arniri casa; tu-arniri, u-adunã tu fãrasi sh-u-arucã n cuprii; pãnã s-ascapã di arniri shi di scuturari casa
§ nearnit (near-nítŭ) adg nearnitã (near-ní-tã), nearnits (near-nítsĭ), nearniti/nearnite (near-ní-ti) – tsi nu easti spãstrit cu metura di cuprii; nimiturat
{ro: nemăturat}
{fr: qui n’est pas balayé}
{en: which has not been sweeped}
ex: casa eara nearnitã, nilatã, niscuturatã
§ nearniri/nearnire (near-ní-ri) sf nearniri (near-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-arnescu cupriili; nimiturari
{ro: acţiunea de a nu mătura; nemăturare}
arugoz
arugoz (a-ru-gózŭ) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-gŭá-zi) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) tu locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu tru-plu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzã lundzi, cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic dit chipita-a truplui, sh-dit cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi; trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arugosh, arãgosh, stuf, shuvar
{ro: trestie, rogoz, papură, stuf}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}
§ arãgoz (a-rã-gózŭ) sn arãgoazi/arãgoaze (a-rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
§ arugosh (a-ru-góshĭŭ) sn arugoashi/arugoashe (a-ru-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)
§ arã-gosh (a-rã-góshĭŭ) sn arãgoashi/arãgoashe (a-rã-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)
§ rugoz (ru-gózŭ) sn rugoazi (ru-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
ex: s-apleacã rugozlu (tresca); avea ashtirnutã oda tutã cu rugoazi
§ rãgoz (rã-gózŭ) sn rãgoazi (rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
§ rãgazi/rãgaze (rã-ghá-zi) sf rãgãzi (rã-ghắzĭ) – (unã cu arugoz)
§ rogosh (ro-góshĭŭ) sn rogoshuri (ro-gó-shĭurĭ) – (unã cu arugoz)
§ aruguzinã (a-ru-gu-zí-nã) sf aruguzinj (a-ru-gu-zínjĭ) – mplititurã di trupuri (shi frãndzã) di arugoz faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanthã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
ex: arucutits pri unã aruguzinã veaclji; lji nvãrti doilji tu unã aru-guzinã; u umsi aruguzina cu cãtrani; nitsi-aruguzinã nu-avea n casã, di oarfãnj tsi eara
§ ruguzãrii/ruguzãrie (ru-gu-zã-rí-i) sf ruguzãrii (ru-gu-zã-ríĭ) – loclu iu crescu shi s-aflã arugoazi; ducheani iu s-fac i s-vindu aruguzinj
{ro: loc unde cresc trestii; loc unde se fac sau vând rogojini}
cãlami1/cãlame
cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami
§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}
§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}
§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac
§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}
§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari
{ro: (urzitura) preparată pentru ţesut}
{fr: (l’ourdissage de la chaîne) préparé pour la toile}
canã3
canã3 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti, pit locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu truplu veardi, suptsãri, corcan, cu noduri tu locuri-locuri, sh-cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic tsi easi tu chipita-a truplui; cucuvitsã, trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arãgosh, stuf, shuvar, etc.
{ro: pipirig, stuf}
{fr: canne, jonc}
{en: cane, reed}
cucuvitsã
cucuvitsã (cu-cu-ví-tsã) sf cucuvitsã (cu-cu-ví-tsã) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti, pit locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu truplu corcan, veardi, suptsãri, cu noduri tu locuri-locuri, sh-cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic tsi easi tu chipita-a truplui; cãciulã tsi sh-u fac njitslji dit paljili suptsãri, lundzi shi mpliltiti, loati di la-aestã earbã; canã, trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arãgosh, stuf, shuvar, etc.
{ro: pipirig, stuf}
{fr: canne, jonc}
{en: cane, reed}
meturã
meturã (mé-tu-rã) sf meturi (mé-turĭ) – hãlati (di-aradã lungã di vãrã metru, faptã di-unã coadã tsi s-tsãni cu mãna shi di-un mãnuclju di hiri di arugoz, trescã i palji) cu cari s-arneashti (casa, avlia, etc.); arniri, arnealã; (fig:
1: meturã = (i) barbã di om; (ii) alumachi di brad; (iii) hirili (mitaxea) tsi s-aflã tu cãlamea di misur; expr:
2: cu metura s-tradz nu dai di tsiva = s-dzãtsi trã omlu tsi easti multu oarfãn cã, sh-cu metura s-dai nu pots s-aflji ma s-aibã tsiva)
{ro: mătură}
{fr: balai}
{en: broom}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); cãtã-aoa shi cãtã-aclo, dupã ushi shadi (angucitoari: metura); unã-aoa shi unã-aclo, fã-ti cama nclo (angucitoari: metura); dusi moasha s-lja metura di dupã ushi s-arneascã sãrmili di pãni; trãdzea nãoarã cu metura shi-lj mãrmurisea di mproshti; arnea cu metura; acumpãrai dauã meturi; sh-meturli poartã flurii; cãt tradzi metura; sh-alãsã metura (fig: barba) s-lji creascã; ãlj criscu metura (fig: barba); arnim cu metura (fig: alumachi di brad); misurlu scoasi metura (hiri la cãlami)
§ mituricã (mi-tu-rí-cã) sf mituritsi/mituritse (mi-tu-rí-tsi) – meturã ma njicã, miturici
{ro: măturică}
{fr: petit balai}
{en: small broom}
§ miturici/miturice (mi-tu-rí-ci) sf miturici (mi-tu-rícĭ) – (unã cu mituricã)
ex: fã ncoa mituricea
§ metur1 (mé-tur) sm meturi (mé-turĭ) – un tsi fatsi i vindi meturi; un tsi da, tsi arneashti cu metura; miturar
{ro: măturar}
{fr: qui fait ou vend des balais; balayeur}
{en: who makes or sells brooms; sweeper}
ex: ma oarfãnã di hilja-a meturlui (miturarlui) nu-avea altã n hoarã; seara yini acasã meturlu; cati dimneatsã tritsea pi la casa-a meturlui
§ miturar (mi-tu-rárŭ) sf miturari (mi-tu-rárĭ) – (unã cu metur1)
§ metur2 (mé-tur) vb I miturai (mi-tu-ráĭ), mituram (mi-tu-rámŭ), mituratã (mi-tu-rá-tã), miturari/miturare (mi-tu-rá-ri) – spãstrescu (li-adun) cu metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-aflã tu-un loc (casã, avlii, etc.); arnescu, spãstrescu;