DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

atihii/atihie

atihii/atihie (a-ti-hí-i) sf atihii (a-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-sh chearã iftihia; harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu-aibã tihi tu banã; tihi oarbã; nitihi, atihiri, tirsilãchi, strimturã, strimtoari, taxirati, arãeatsã, lãeatsã, cãtratsã, pacus, bilje, biljauã, scangi, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: infortune, adversité}
{en: misfortune, adversity}

§ atih (á-tihŭ) adg atihã (á-ti-hã), atihi (á-tihĭ) adg atihi/atihe (á-ti-hi) –
1: tsi nu-ari tihi tu-un lucru, tsi easti om fãrã tihi tu banã; corbu, mbogru, scurpisit, etc.;
2: (om) tsi nu easti gras; tsi easti fãrã puteari; nibun, slab, adinat, zãif, zãifcu, etc.
{ro: nenorocos, slab}
{fr: malchanceux; maigre, faible}
{en: unfortunate; lean, weak}
ex: omlu-aestu easti atih (fãrã tihi, mbogru); vindeari atihã (slabã, nibunã); ficiorlu easti atih (slab); cãndu-l cunuscui eara atih (slab)

§ atihescu (a-ti-hĭés-cu) vb IV atihii (a-ti-híĭ), atiheam (a-ti-hĭámŭ), atihitã (a-ti-hí-tã), atihi-ri/atihire (a-ti-hí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti; slãghescu, adinãtsescu;
2: agiungu oarfãn, ftoh; fac pri altu s-agiungã oarfãn, ftoh; ftuhipsescu, urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, zgulughescu
{ro: slăbi, sărăci}
{fr: maigrir, (s’)appauvrir}
{en: lose weight, lose strength, weaken; impoverish}
ex: atihi (slãghi) di-armasi cheali sh-os; avea atihitã (ftuhipsitã) cãndu-l cunuscush tini

§ atihit (a-ti-hítŭ) adg atihitã (a-ti-hí-tã), atihits (a-ti-hítsĭ), atihiti/atihite (a-ti-hí-ti) – tsi ari slãghitã; tsi ari urfãnipsitã; slãghit, adinãtsit, ftuhipsit, urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, zgulughit
{ro: slăbit, sărăcit}
{fr: maigri, appauvri}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; impoverished}

§ atihiri/atihire (a-ti-hí-ri) sf atihiri (a-ti-hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva atiheashti; slãghiri, adinãtsiri, ftuhipsiri, urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, zgulughiri; lãeatsã, arãeatsã, taxirati, distihii, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avlachi1

avlachi1 (a-vláchĭŭ) sn avlachiuri (a-vlá-chĭurĭ) –
1: groapã putsãn ahãndoasã, strimtã shi lungã (ca atsea adratã, bunãoarã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã prit cari s-curã apã, etc.); vlachi, avrag, vrag;
2: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apiljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã, trap;
3: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; trap, vali;
(expr: nj-u bag apa tu avlachi = nji ndreg lucrili dupã cum nj-lu caftã sinferlu)
{ro: brazdă; şanţ, canal; pârâu}
{fr: sillon; fossé, rigole, canal; ruisseau}
{en: furrow; trench, channel; brook}
ex: cãdzui tu-avlachi (groapã, hãndachi, arãu); s-anvãrlighe tut loclu di hoarã cu un avlachi (hãndac); feci un avlachi (trap, cãnali) ca s-curã chicuta tsi cadi di pri casã; distupã avlachilu (traplu) ca s-nu s-adunã apã

§ avlachi2/avlache (a-vlá-chi) sf avlãchi (a-vlắchĭ) (a-vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: prit hoarã curã unã avlachi (un njic arãu); eara un om tsi totna sh-u bãga apa tu-avlachi
(expr: shi ndridzea lucrili dupã cum lj-u cãfta sinferlu)

§ vlachi1 (vláchĭŭ) sn vlachiuri (vlá-chĭurĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: featsi la dauãli pãrtsã di cali cãti un vlachi tra s-aibã apa iu s-curã

§ vlachi2/vlache (vlá-chi) sf vlãchi (vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brazdã

brazdã (bráz-dã) sf brazdi/brazde (bráz-di) – groapã putsãn ahãndoasã, ca unã avlachi strimtã shi lungã (ca atsea adratã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã, prit cari s-curã apã, etc.); avrag, vrag, avlachi, vlachi, urdin
{ro: brazdă, şanţ}
{fr: sillon}
{en: furrow, trench}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burdal

burdal (bur-dálŭ) adg burdalã (bur-dá-lã), burdalj (bur-dáljĭ), burdali/burdale (bur-dá-li) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, cu mintea lishoarã, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; durdur, zdurdit
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, empty-headed}

§ bandilã (ban-dí-lã) sf bandili/bandile (ban-dí-li) – fiticã tsi u-arãseashti sã zburdãlipseascã, tsi ari caplu niheamã ca lishor shi nu para va s-ascultã; burdalã
{ro: ştrengară}
{fr: gamine}
{en: urchin}
ex: loai funea shi vuryela, lea rusã bandilã!

§ zburdãlipsescu (zbur-dã-lip-sés-cu) (mi) vb IV zburdãlipsii (zbur-dã-lip-síĭ), zburdãlipseam (zbur-dã-lip-seámŭ), zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) – nu mi-acatsã loclu sh-ansar pristi tut ca un ficior burdal; nu stau tu-un loc sh-alag tut chirolu deavãrliga; fac lucrili ljishuratic fãrã s-mi minduescu multu
{ro: zburda, zburdălnici}
{fr: caracoler, folâtrer, être pétulant}
{en: behave playfully, gambol, frolic, romp}

§ zbur-dãlipsit (zbur-dã-lip-sítŭ) adg zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsits (zbur-dã-lip-sítsĭ), zburdãlipsiti/zburdãlipsite (zbur-dã-lip-sí-ti) – tsi nu lu-acatsã loclu sh-ansari ca un ficior burdal; tsi nu sta tu-un loc shi s-minã tut chirolu; cari fatsi lucrili ljishuratic fãrã si s-mindueascã multu
{ro: zburdat, zburdălnicit}
{fr: caracolé, folâtre, pétulant}
{en: who behaved playfully, prankish, gamboled, romped}

§ zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) sf zburdãlipsiri (zbur-dã-lip-sírĭ) – atsea tsi fatsi ficiorlu tsi si zburdãlipseashti
{ro: acţiunea de a zburda, de a zburdălnici; zburdălnicire}
{fr: action de caracoler, de folâtrer, d’être pétulant}
{en: action of gamboling, of frolicking, of romping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fusati/fusate

fusati/fusate (fu-sá-ti) sf fusãts (fu-sắtsĭ) – hãndachi strimtã shi lungã (cãtivãrãoarã shutsãtã sh-cu loc anãltsat tu mardzini); lucri anãltsati sh-bãgati unã pisti-alantã tra sã nvãrtushadã loclu iu omlu poati si s-apãrã tu-unã alumtã i di iu s-poatã s-aminã cu tufechea; hãndac, hãndachi, endec, avlachi
{ro: tranşee, şanţ}
{fr: fossé, tranchée, rempart}
{en: ditch, trench, rampart}
ex: s-ascumsi tu fusati; iu putea si s-aproachi di fusati; amina cu tufechili di dupã fusati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãlumi/gãlume

gãlumi/gãlume (gã-lú-mi) sf gãlunj (gã-lúnjĭ) – cali di sum loc (acupiritã nsus shi nghios, nastãnga sh-nandreapta), faptã (di oaminj i di fisi) tra s-poatã s-treacã dunjaea pri sum muntsã i sum apã (pri padi i ncãlar, cu trenlu i cu machina, etc.); cãnali tsi treatsi sum loc; unã soi di odã (spiljauã) fisico, i adratã di om, tsi s-aflã sum loc; lãgãmi, lãgumi, lugumi, gãlãmi, glãmi, vii; spilã, spilei, spiljauã, spilj
{ro: canal subteran, tunel, cavernă}
{fr: canal souterrain, grotte, caverne}
{en: tunnel, cave, cavern}
ex: tu pishtireauã eara nã gãlumi ahãndoasã

§ gãlãmi/gãlãme (gã-lắ-mi) sf gãlãnj (gã-lắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: la noi suntu multi gãlãnj iu tu zãmani oaminjlji s-ascundea di fricã

§ glãmi/glãme (glắ-mi) sf glãnj (glắnjĭ) – (unã cu gãlumi)

§ lugumi/lugume (lu-ghú-mi) sf lugunj (lu-ghúnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: unã njicã lugumi

§ lãgami/lãgame (lã-gá-mi) sf lãgãnj (lã-gắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: s-ascumsirã di fricã pit lãgãnj; s-aflã nã lãgami di pisti nã njilji di cots lungã; shumuronjlji fac lãgãnj pit agri

§ lãgã-mi/lãgãme (lã-gắ-mi) sf lãgãnj (lã-gắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: lj-featsi aclo unã njicã lãgãmi

§ lãgumi/lãgume (lã-ghú-mi) sf lãgunj (lã-ghúnjĭ) – (unã cu gãlumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

geanabet

geanabet (gĭa-na-bétŭ) adg geanabetã (gĭa-na-bé-tã), geanabets (gĭa-na-bétsĭ), geanabeti/geanabete (gĭa-na-bé-ti) – tinir ficior (featã) tsi easti ca burdal; tsi lu-arãseashti sã zburdãlipseascã; tsi nu para ascultã shi ari caplu niheamã ca gros; burdal, anapud, cap gros, cap di tãgari, etc.
{ro: ştrengar, răutăcios, încăpăţânat}
{fr: gamin, polisson, têtu}
{en: urchin, street boy (girl), stubborn}
ex: Hrista sã spunea niheamã ca geanabet (burdal); nu u scoati la cali cu geanabetslji (anapudzlji, tihilãilji) atselj

§ geanabitlãchi (gĭa-na-bit-lắ-chi) sf geanabitlãchi (gĭa-na-bit-lắchĭ) – harea tsi-lj fatsi un om tra s-hibã geanabet; zburdãlipsiri, anapudzãlji, lãeatsã, etc.
{ro: ştrengărie, răutate, încăpăţânare}
{fr: espièglerie, polissonnerie, entêtement}
{en: mischievousness, roguishness, stubbornness}

§ geanabiteatsã (gĭa-na-bi-teá-tsã) sf geanabitets (gĭa-na-bi-tétsĭ)
ex: nu sh-alasã el geanabiteatsa (anapudzãlja), s-lu vatsãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãmal

hãmal (hã-málŭ) sm, sf, adg hãmalã (hã-má-lã), hãmalj (hã-máljĭ), hãmali/hãmale (hã-má-li) – om tsi poartã lucri greali (bauli, sfinduchi, cutii, etc.) tu trenuri i pampori, trã cãlitori tsi lja cu nãsh multi lucri icã lucri multu greali; om tsi ncarcã i discarcã pãrmãtii
{ro: hamal}
{fr: portefaix}
{en: porter, longshoreman}
ex: cljimai un hãmal tra s-nji ducã sinduchea; imnã nviscut ca un hãmal; fu hãmal (tutã greatsa u purtã el) tu casa-aestã; s-poartã ca un hãmal

§ hãmãlãchi/hãmãlãche (hã-mã-lắ-chi) sf hãmãlãchi (hã-mã-lắchĭ) – tehnea-a unui hamal; lucru greu ca-atsel faptu di-un hãmal
{ro: hamalâc}
{fr: grosse besogne; rude métier, corvée}
{en: profession of a porter, work done by a porter}
ex: s-amintã paradz, ma easti hãmãlãchi (lucru greu, ca di hãmal); feci hãmãlãchi (lucru greu, ca di hãmal) multu chiro

§ hãmãlichi/hãmãliche (hã-mã-lí-chi) sf hãmãlichi (hã-mã-líchĭ) – (unã cu hãmãlãchi)

§ hãmãlescu (hã-mã-lés-cu) adg hãmãleascã (hã-mã-leás-cã), hãmãleshtsã (hã-mã-lésh-tsã), hãmãleshti/hãmãleshte (hã-mã-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu (lucrul di) hãmalj; di hãmal
{ro: de hamal}
{fr: de portefaix}
{en: of porter}
ex: sumar hãmãlescu (di hãmalj); griutati hãmãleascã (multu mari, di hãmal)

§ hãmã-leashti/hãmãleashte (hã-mã-leásh-ti) adv – ca un hãmal
{ro: ca un hamal}
{fr: à la manière d’un portefaix}
{en: like (as) a porter}
ex: lucreadzã hãmãleashti (ca un hãmal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãndac

hãndac (hãn-dác) sn hãndãchi (hãn-dắchĭ) – sãpãturã lungã shi strimtã (multi ori tu mardzinea di cali) tra s-curã apa; guvã faptã tu loc; avlachi, vlachi, trap, groapã, endec;
(expr: lu-alas hãndachi = lu-alas s-discaci singur, fãrã nitsiun agiutor; lu-apãrãtsescu tu hala greauã tsi s-aflã)
{ro: şanţ}
{fr: fossé}
{en: ditch, trench}
ex: lj-aflã tu un hãndac (avlachi) mãrsha; calea easti mplinã di hãndãchi (avlãchi, grochi); agru di agru easti dispãrtsãt cu hãndãchi (avlãchi); tora tu aushatic mi-alãsã hãndac
(expr: mi-alãsã fãrã nitsiun agiutor)

§ hãndachi (hãn-dá-chi) sf hãndãchi (hãn-dắchĭ) – (unã cu hãndac)
ex: cãdzui tu hãndachi; tora tu-aushatic mi-alãsã hãndachi
(expr: mi-alãsã singur, mi-apãrãtsi shi nu mi-agiutã tu aushatic)

§ hindechi (hin-dé-chi) sf hindechi (hin-déchĭ) – (unã cu hãndac)

§ endec (en-décŭ) sn endetsi/endetse (en-dé-tsi) shi endecuri (en-dé-curĭ) – (unã cu hãndac)
ex: deavãrliga-a livedzlor a lui easti sãpat endeclu (groapa, hãndachea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã