|
|
antreilu
antreilu (an-tréĭ-lu) num ord – vedz tu trei
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: treiMartsu1
Martsu1 (Már-tsu) sm fãrã pl – antreilu mes dit an, namisa di Shcurtu shi April;
(expr:
1: ca Martsul dit pãreasinj; lipseashti Martsul dit pãreasinj? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lipseashti di iuva, tsi nu sh-mutreashti huzmetea-a lui ma s-ameasticã pristi tut;
2: ca Shcurtul di Martsu = easti vitsin cu cariva;
3: catsitili tu Martsu es! = va dzãcã, tuti lucrili s-fac tu chirolu-a lor)
{ro: martie}
{fr: mars}
{en: March}
ex: ca puljlu dit Martsu; Martsul nu-ari besã; tuts meshli mãcã carni sh-Martsul adunã oasi; tu Martsu nã fudzi; tu Martsu easti oara tra s-lji pãltim
timbel
timbel (tim-bél) adg timbelã (tim-bé-lã), timbelj (tim-béljĭ), timbeli/timbele (tim-bé-li) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: om timbel (linãvos); timbelu, yernjilj ãl mãcã; partea-a timbelui fu un gumar; timbelu ashteaptã n gurã; treilu eara om timbel, nu lucra, nu agunsea; ãlj dzãsirã oaminjlji a timbelui tsi urbari deadi di nãs; timbelu sh-mutã ocljilj cãtrã la balconi shi ntribã, “nutsli-s frãmti?“; acshitsi s-curã lumea di un timbel
§ timbilãchi/timbilãche (tim-bi-lã-chi) sf timbilãchi (tim-bi-lắ-chĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; leani
{ro: lenevie}
{fr: paresse}
{en: lazyness}
tirnjac
tirnjac (tir-njĭácŭ) sm, sf, adg tirnjacã (tir-njĭá-cã), tirnjats (tir-njĭátsĭ), tirnjatsi/tirnjatse (tir-njĭá-tsi) – un di-atselj trei dzeaminj; antreilu di-atselj trei dzeaminj
{ro: al treilea gemen}
{fr: (le/la troisième) jumeau}
{en: triplet}
ex: lihoana cari amintã tirnjats
trea2
trea2 (treá) num – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz trei (fimininlu di la treilu)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãtrei
trei (tréĭ shi tré-i) num – numirlu 3 (namisa di 2 shi 4);
(expr:
1: la/tu treilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva trei anj; (ii) la cati trei anj;
2: la/tu treilji (treili) = la/tu atselj i atseali trei;
3: pãnã tu treilji = pãnã tu-a treia oarã; pãnã s-numiri trei;
4: iu suntu doi, na-l sh-nãs trei = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lipseashti iuva;
5: pãnã s-dzãts trei = unãshunã)
{ro: trei}
{fr: trois}
{en: three}
ex: trei ori ãl freadzi Burã, trei ori shi Chita-l freadzi; treili
(expr: atseali trei) dzãli mãri di trimir; s-vã bag a treilor cãti nã ngucitoari; pãn tu treili
(expr: pãnã va s-numir trei) s-nu ti ved ãn fatsã
§ antreilu (an-tréĭ-lu) num ord antreia (an-tré-ĭa) (dupã nomurli di scriari astãsiti Bituli (1997), zborlu antreia lipsea scriari antreea; ma aoa s-fatsi unã exceptsii) – atsel (atsea) tsi nu easti un di protslji doi (protili dauã) ma yini unãshunã dupã elj (eali); atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 3 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari, tu-aradã, mash doi (dauã) nãintea-a lui (a ljei); treilu, antreilea
{ro: al treilea}
{fr: le (la) troisième}
{en: the third}
§ treilu (tréĭ-lu) num ord a treia (tré-ĭa) – (unã cu antreilu)
ex: deadi cali a treilui pilister (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreilu; a atsilui pilister tsi easti tu loclu trei, tsi ari doi pilisteri dininti); cari eara a treia hilji al Adam (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreia; atsea tsi yinea tu loclu trei tu-aradã, tsi avea dauã surãri ma mãri); vinji la noi a treia (antreia) searã
§ treiaz (tre-ĭázĭ) – antreia dzuã
{ro: a treia zi}
{fr: le troisième jour}
{en: the third day}
ex: a treaz (antreia dzuã) nãpoi acsi; sh-a treaz (antreia dzuã) eara, di-iu shideam, tricu la poartã shi-l vidzui
§ terlu (tér-lu) num ord – (unã cu antreilu)
ex: terlu (antreilu) u vrea mãncarea acrã; terlu avdza, cãndu sh-bãga ureaclja n loc