DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

treambur1

treambur1 (treám-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (frãndzãli) s-minã tu bãtearea-a vimtului; ãnj trec hiori tu trup (di arcoari, di fricã, etc.); trimbur, trembur, treamur, tremur, tramur, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu; firfiredz (frãndza);
(expr: nj-treamburã dintsãlj = lj-scãrcic dintsãlj)
{ro: tremura, frisona; (se) înfiora, îngrozi; foşni}
{fr: trembler, frémir, (s’)épouvanter}
{en: tremble, shake, frighten, terrify, vibrate; rustle (leaves)}
ex: dupã tsi dzãsi aesti zboari, acãtsã s-treamburã loclu; s-aspãre shi trimbura ca vearga (lãhtãrsea) ditru apã; plãndzi sh-treamburã ca pulj; acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu dintsãlj di fricã; unã boatsi, cari fãtsea s-treamburã muntsãlj shi pãdurli; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu

§ trembur1 (trém-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: lj-trimburã carnea di pi el di inati

§ trimbur (trím-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimbura-ri/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)

§ trimburat (trim-bu-rátŭ) adg trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburats (trim-bu-rátsĭ), trimburati/trimburate (trim-bu-rá-ti) – tsi s-ari minatã (loclu) dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi s-minã tu bãtearea-a vimtului (frãn-dzãli); trimurat, trãmurat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit; firfiridzat (frãndza)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tream

tream (treámŭ) sn treami/treame (treá-mi) – binai i udã tu cari s-tsãn hãlãtsli (machinjli) di lucrari agrili, grãdinjli, cãtivãrãoarã prãvdzã, etc.; pljantsã, shatrã, pãeatã, streahã
{ro: şopron}
{fr: appentis, remise, hangar}
{en: shed}
ex: ningã ubor avea un tream (pljantsã) lungu, tsãnut pri nishti sturi di lemnu; nã vreavã s-avdi n tream (pljantsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

albastru

albastru (al-bás-tru) sm, sf, adg albastrã (al-bás-trã), albashtri (al-básh-tri) shi albashtsrã (al-básh-tsrã), albastri/albastre (al-bás-tri) – cari ari hroma-a tselui sirin; nalbastru, njirlu, niur, nãur, galan, uraniu, civitlii, lulachi, nirugalaz
{ro: albastru}
{fr: bleu}
{en: blue}
ex: acumpãrai bueauã albastrã; tserlu easti albastru; un cuc albastru; la fãntãna albastrã; sh-u-adutsi niheamã pi-albastru

§ nalbastru (nal-bás-tru) sm, sf, adg nalbastrã (nal-bás-trã), nalbashtri (nal-básh-tri) shi nalbashtsrã (nal-básh-tsrã), nalbastri/nalbastre (nal-bás-tri) – (unã cu albastru)
ex: oai nalbastrã (sumolcã)

§ albãstrescu (al-bãs-trés-cu) vb IV albãstrii (al-bãs-tríĭ), albãstream (al-bãs-treámŭ), albãstritã (al-bãs-trí-tã), albãstriri/albãstrire (al-bãs-trí-ri) – buisescu un lucru tra s-lu fac s-aibã hroma albastrã
{ro: albăstri}
{fr: bleuir}
{en: blue; make something blue}
ex: nu para avea albãstritã pãndzãli; nji s-albãstrirã oauãli di Pashti

§ albãstrit (al-bãs-trítŭ) adg albãstritã (al-bãs-trí-tã), albãstrits (al-bãs-trítsĭ), albãstriti/albãstrite (al-bãs-trí-ti) – tsi easti faptu s-aibã hroma albastrã
{ro: albăstrit}
{fr: bleui}
{en: made blue}

§ albãstriri/albãstrire (al-bãs-trí-ri) sf albãstriri (al-bãs-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva buiseashti tsiva tu albastru (tsi fatsi tsiva s-aibã hroma albastrã)
{ro: acţiunea de a albăstri; albăstrire}
{fr: action de bleuir}
{en: action of bluing; of making something blue}

§ albãstruescu (al-bãs-tru-ĭés-cu) vb IV albãstruii (al-bãs-tru-íĭ), albãstrueam (al-bãs-tru-ĭámŭ), albãstruitã (al-bãs-tru-í-tã), albãstruiri/albãstruire (al-bãs-tru-í-ri) – (unã cu albãstrescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãzboi

arãzboi (a-rãz-bóĭŭ) sn arãzboai/arãzboae (a-rãz-bŭá-i) – machinã (hãlati) dit casa-a armãnjlor cu cari muljerli tsas lãna tra s-facã pãndza (shiaclu, adhimtul, etc.); vãlmentu
{ro: război de ţesut}
{fr: métier à tisser}
{en: loom}
ex: lucra tu arãzboi (vãlmentu) di cum cripa dzua; bãgai un arãzboi di pãndzã; lj-acatsã mãna la arãzboi; unã eapã durdurã, cari da di mi-ascuturã tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu); nu s-avd nits cãntits tu-arãzboai (vãlmenti); cashlu si stricoarã pri-arãzboi (vãlmentu) di furtutiri; dã-nj lãna s-u tsas tu-arãzboi dauã vilendzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arov

arov (a-róvŭ) sn arovuri (a-ró-vurĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di planti irboasi tsi da lilici aroshi-trandafiljii shi fructi pãstãlj murni (cu gãrnutsã tsi sh-u-aduc cu lintea, tseatsira, arivitcljul, uvedzlu, etc.);
(expr: seamin arov = treambur di fricã i di-arcoari)
{ro: mălurici}
{fr: ers, orobe}
{en: orobe}
ex: boilji-l mãcã arovlu frãmtu; acatsã s-seaminã arov
(expr: ahiurseashti s-treamburã di fricã); mãratslji di njits, arov simina
(expr: trimbura di fricã), ma tãtsea muts, necã s-mina, necã adilja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ascutur

ascutur (as-cú-turŭ) (mi) vb I ascuturai (as-cu-tu-ráĭ), ascuturam (as-cu-tu-rámŭ), ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturari/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) – fac cariva (tsiva) si s-minã ninti-nãpoi tut chirolu, cu pindzeari shi trãdzeari; l-min (lu zgãtsãn) un pom (tra s-lji cadã poamili, frãndzãli); li cur stranjili di pulbiri; anischirsescu casa; scutur, anischirsescu;
(expr:
1: mi-ascuturã di paradz = nj-lja tuts paradzlji;
2: li-ascuturã = moari;
3: nji ti-ascuturi (tu-agioc) = giots, ansari tu-agioc)
{ro: scutura, şterge praful, deretica}
{fr: secouer; épousseter}
{en: shake, dust}
ex: unã eapã durdurã, cari da di mi-ascuturã tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu); dusirã s-ascuturã cucoshlji; ascuturã (anischirseashti, curã, ashteardzi pulbirea) prit casã; mi-ascuturã (mi lja, mi-acatsã, mi fatsi s-treambur) heavra; nji ti-ascuturi (nj-ti duts ansãrindalui ca tu-agioc) tu pãzari; mãni vai ascuturãm (va anischirsim, va curãm casa); ascuturats-vã di neauã

§ ascuturat (as-cu-tu-rátŭ) adg ascuturatã (as-cu-tu-rá-tã), ascuturats (as-cu-tu-rátsĭ), ascuturati/ascuturate (as-cu-tu-rá-ti) – tsi easti minat ninti-nãpoi cu pindzeari shi trãdzeari; (pom) tsi easti minat tra s-cadã poamili; (stranj) tsi easti curat di pulbiri; (casã) tsi easti anischirsitã; scuturat, anischirsit; (fig: ficior (featã, om) ascuturat = ficior (featã, om) zveltu, livendu)
{ro: scuturat, şters de praf, dereticat}
{fr: secoué; épousseté}
{en: shaken, dusted}
ex: la prunlu ascuturat (ascuturat di poami); tinir ascuturat (fig: zveltu); ascuturat (fig: analtu, ndreptu, zveltu) ca bradlu; vilendzã ascuturati (curati di pulbiri cu ascuturarea-a lor)

§ ascutura-ri/ascuturare (as-cu-tu-rá-ri) sf ascuturãri (as-cu-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva s-) ascuturã
{ro: acţiunea de a scutura, de a şterge praful, de a deretica}
{fr: action de secouer; d’épousseter}
{en: action of shaking, of dusting}
ex: merlji vor ascuturari (s-lji fats tra s-cadã mearili cu-ascuturarea)

§ neascu-turat (neas-cu-tu-rátŭ) adg neascuturatã (neas-cu-tu-rá-tã), neascuturats (neas-cu-tu-rátsĭ), neascuturati/neascuturate (neas-cu-tu-rá-ti) – tsi nu easti scuturat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aurlu

aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?

§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}

§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}
{en: action of shouting, of yelling, of calling, of chasing, of hitting, of scolding, of chiding; howl, yell, roar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avyiulii/avyiulie

avyiulii/avyiulie (av-yĭu-lí-i) sf avyiulii (av-yĭu-líĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); avyilii, chimane, chimanei, zãngãnã, zancacrutã; (fig:
1: avyiulii = un om tsi bati avyiulia, (ghiftu) avyiulgi; expr:
2: s-frãngu avyiuliili = ghftsãlj bat avyiuliili multu, cu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: s-avdi unã avyiulii (chimanei); cu fãrã ceaci, sh-cu fãrã-avyiulii (fig: fãrã ghiftsãlj avyiulgeadz)

§ avyilii/avyilie (av-yi-lí-i) sf avyilii (av-yi-líĭ) – (unã cu avyiulii)

§ avyiulgi (av-yĭul-gí) sm avyiulgeadz (av-yĭul-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati avyiulia; chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

boatsi/boatse

boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu

§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi

§ butsescu (bu-tsés-cu) (mi) vb IV butsii (bu-tsíĭ), butseam (bu-tseámŭ), butsitã (bu-tsí-tã), butsiri/butsire (bu-tsí-ri) – plãngu shi jilescu multu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti tihisiri dit bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; miryiu-luxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, jilescu, zghilescu, plãngu, cãntu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bubuescu

bubuescu (bu-bu-ĭés-cu) (mi) vb IV bubuii (bu-bu-íĭ), bubueam (bu-bu-ĭámŭ), bubuitã (bu-bu-í-tã), bubuiri/bubuire (bu-bu-í-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, cutrumuredz, cishuescu, cishi-escu, cishescu
{ro: speria, îngrozi}
{fr: (s’)épouvanter, terrifier}
{en: frighten, scare, terrify}
ex: lj-eara fricã s-nu-l bubueascã (lãhtãrseascã); di itia-a lui, ficiorlji s-bubuirã (s-aspãrearã) di sculii; acãtsã s-bubueascã (sã-lj hibã fricã, s-cutreamburã) di soacra-atsea araua; mi bubuii (mi lãhtãrsii) di tini

§ bubuit (bu-bu-ítŭ) adg bubuitã (bu-bu-í-tã), bubuits (bu-bu-ítsĭ), bubuiti/bubuite (bu-bu-í-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat, îngrozit}
{fr: épouvanté, éffrayé, terrifié}
{en: frightened, scared, terrified}
ex: bubuits (lãhtãrsits) di cãti arãvdarã

§ bubuiri/bubuire (bu-bu-í-ri) sf bubuiri (bu-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-bubueashti; trumuxiri, trumãxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri
{ro: acţiunea de a speria, de a îngrozi; îngrozire}
{fr: action de s’éffrayer; de s’épouvanter, de terrifier; épouvante}
{en: action of frightening, of scaring, of terrifying; terror}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bumbuneadzã

bumbuneadzã (bum-bu-neá-dzã) vb I unipirs bumbunidzã (bum-bu-ni-dzắ), bumbunidza (bum-bu-ni-dzá), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – s-avdi un vrondu mari, cãndu ascapirã shi sfuldzirã (dit tserlu ncãrcat cu niori); bubuneadzã, ditunã, tunã
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: shi cãndu-i sirin bumbuneadzã; cãt bãgã s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; bumbunidzã noaptea

§ bumbunedz (bum-bu-nédzŭ) vb I bumbunidzai (bum-bu-ni-dzáĭ), bumbunidzam (bum-bu-ni-dzámŭ), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – fac un vrondu mari (di-aradã cu-unã boatsi-analtã, sãnãtoasã shi apreasã) ca-atsel faptu di niorlji ncãrcats cãndu ascapirã; lu-aurlu sh-lu cãtigursescu pri cariva cu boatsi multu-analtã; bubunedz, ditun, tun;
(expr:
1: bumbuneadzã-ti di-aoa = fudz di-aoa shi s-nu ti mata ved n fatsã; du-ti la drats; s-ti lja neclu;
2: bumbuneadzã-l = arucã-l, dã-l nafoarã;
3: l-bumbuneadzã Dumnidzã = lu curbiseashti, l-lupuseashti, lu urghiseashti Dumnidzã)
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); strigã cu boatsi sãnãtoasã, di bumbunidza muntsãlj tuts; tu vatrã foclu bumbuneadzã (cãrtsãneashti vãrtos); talji nãscãntsã buciunj, cutsuri shi adarã un foc, tsi bumbuneadzã; bumbunidza (aurla) sh-cãrtsãnea dintsãlj; bumbuneadzã-ti
(expr: s-ti lja neclu, fudz di-aoa) chirute!; arapi feata sh-u bumbuneadzã
(expr: sh-arucã-u) tu cireap

§ bumbunidzat (bum-bu-ni-dzátŭ) adg bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzats (bum-bu-ni-dzátsĭ), bumbu-nidzati/bumbunidzate (bum-bu-ni-dzá-ti) –
1: (vrondu) tsi s-avdi cãndu ascapirã shi sfuldzirã;
2: (om) tsi easti aurlat sh-cãtigursit cu boatsi multu-analtã; bubunidzat, ditunat, tunat
{ro: tunat}
{fr: tonné}
{en: thundered}
ex: om bumbunidzat
(expr: urghisit, curbisit, stuhinat) di Dumnidzã

§ bumbunidzari/bumbuni-dzare (bum-bu-ni-dzá-ri) sf bumbunidzãri (bum-bu-ni-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cariva, tserlu) bumbuneadzã; vrondul tsi s-avdi cãndu bumbuneadzã; bubunidzari, ditunari, tunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn