DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascalnu

ascalnu (as-cál-nu) (mi) vb I ascãlnai (as-cãl-náĭ), ascãlnam (as-cãl-námŭ), ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) – mi-acats cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-unã shcãmbã mari, pi-anifurlu-a unui munti arãpos, etc.); acats un lucru di tsiva sh-lu-alas s-aspindzurã cãtrã nghios; ascalin, angãrlim, spindzur, aspindzur acats (di tsiva);
(expr:
1: nji s-ascalnã (tu gushi) = nj-armasi tsiva (tu gushi; nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit);
2: lu-ascalnu di gushi = lu-anciup)
{ro: atârna, căţăra, suspenda}
{fr: (s’)accrocher, suspendre}
{en: hook, hang up}
ex: lji s-acãtsã, ningã un arãu, nelu di un lemnu, shi aclo armasi ascãlnat; mi ascãlnai (mi-acãtsai cu bratsãli sh-mi-alinai) pri prun; ascalnã-ti (acatsã-ti) di el; ascãlnats-lu (acãtsats-lu, spindzurats-lu) di alumachi; a lui nu-lj s-ascalnã
(expr: nu-lj s-acatsã tu gãrgãlan) dip tsiva; cu oslu di gãljinushi, tsi-l mãcã, shi lji s-ascãlnã
(expr: lji s-acãtsã tu gãrgãlan); lu-ascãlnã
(expr: lu-anciupã) di gushi

§ ascãlnat (as-cãl-nátŭ) adg ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnats (as-cãl-nátsĭ), ascãlnati/ascãlnate (as-cãl-ná-ti) – tsi s-ari alinatã pri tsiva cu angãrlimarea; tsi easti acãtsat di-un lucru sh-alãsat s-aspindzurã cãtrã nghios; angãrlimat, spindzurat, aspindzurat, acãtsat, anciupat, etc.
{ro: atârnat, căţărat, suspendat}
{fr: ac-croché, suspendu}
{en: hooked; hung up}
ex: cucoashi nu-armasi ascãlnatã (spindzuratã)!

§ ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) sf ascãlnãri (as-cãl-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-ascalnã; angãrlimari, spindzurari, aspindzurari, acãtsari, anciupari, etc.
{ro: acţiunea de a atârna, de a căţăra, de a suspenda; atârnare, căţărare, suspendare}
{fr: action de (s’)accrocher, de suspendre}
{en: action of hooking, of hanging up}

§ ascalin (as-cá-linŭ) (mi) vb I ascãlinai (as-cã-li-náĭ), ascãlinam (as-cã-li-námŭ), ascãlinatã (as-cã-li-ná-tã), ascãlinari/ascãlinare (as-cã-li-ná-ri) – (unã cu ascalnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brats

brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic

§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji

§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã

§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)

§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyearã

dyearã (dhyĭá-rã) sf dyeri (dhyĭérĭ) – parã dit chirolu veclju (di doi mitilits); duear;
(expr: lj-u scãrchescu dyeara = l-scãrchescu, l-dau nafoarã di la lucru, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), lj-usuc lingura)
{ro: doi gologani}
{fr: pièce de deux “centimes”}
{en: two “cents” old coin}

§ duear (du-ĭárŭ) sm dueari (du-ĭárĭ) – (unã cu dyearã)
ex: va-nj ljau un duear (di doi mitilits) afrat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fus

fus (fúsŭ) sn fusi/fuse (fú-si) shi fusuri (fú-surĭ) – hãlati trã turtseara-a lãnãljei, cu un limnic (fus) pri cari si-anvãrtescu hirili shutsãti di lãnã; drug (fig:
1: fus = (i) cicior; (ii) lucru muljirescu adrat cu fuslu; expr:
2: ca fusili = suptsãri ca fusili;
3: fuslu-ali mai = unã plantã, cari tsi s-hibã)
{ro: fus}
{fr: fuseau}
{en: spindle}
ex: turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); dipinai di pi fus cãnura; cari fusi va umplã ma multi; cicioari ca fusi
(expr: suptsãri ca fusili); lj-ari lundzi fusili (fig: cicioarili); cu fuslu (fig: lucrul muljirescu) hrãni shasi sufliti

§ fusar (fu-sárŭ) sm, sf, adg fusarã (fu-sá-rã), fusari (fu-sárĭ), fusari/fusare (fu-sá-ri) – (di-aradã ghiftul) tsi fatsi fusi; (fig: fusar = ghiftu)
{ro: (ţiganul) care face fuse}
{fr: (tzigane) fuselier, qui fait des fuseaux}
{en: (gypsy) who makes spindles}
ex: tricu aeri un ghiftu fusar; ca fusarili cu trastul cãndu s-duc di hoarã-hoarã; si dizviscu shi s-adrã fusar; s-fatsi un fusar, lja un cal sh-lu ncarcã cu fusi; fusarlji (fig: ghiftsãlj) au adetea di furã feati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lingurã

lingurã (lín-gu-rã) sf linguri (lín-gurĭ) – hãlati di metal (plasticã i lemnu) tsi ari di-unã parti unã coadã trã tsãneari cu mãna sh-di-alantã parti unã soi di vas njic cu cari omlu poati s-lja unã muljiturã (apã, ghelã, etc.) dit unã oalã tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; lingurici, pishteanã;
(expr:
1: lja (nveatsã) cu lingura = lja (nveatsã carti) agonja sh-multu;
2: mãc cu lingurã di-asimi = escu avut (di pot s-am linguri di-asimi trã mãcari);
3: (aspargu, dau) cu lingura-atsea marea = (aspargu, dau) multu;
4: cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada-lj scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj fatsi un bun a unui (lj-da tsiva, mãcari cu lingura, etc.) sh-deapoea lj-u scoati (cu coada di lingurã) prit nãri, lj-adutsi aminti tut chirolu bunlu lj-ari faptã;
5: lj-usuc lingura = l-scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), l-dau nafoarã di la lucru;
6: lji s-uscã lingura = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un, cari mãca (bãna) pi isapea-a unui sh-a altui, s-veadi diunãoarã cã nu mata ari iu s-mãcã)
{ro: lingură}
{fr: cuillère}
{en: spoon}
ex: cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); luplu tu moarã cu coada nafoarã (angucitoari: lingura); singuri vinjirã mãcãrli pri measã, singuri lingurli, singuri tuti; dit lingurã nji-l loash; ficiorlu li nvitsã gramatili cu lingura
(expr: agonja sh-multu); avem sh-linguri di lemnu, sh-linguri di her; n-adusi linguri pi sofrã; cara si shteai aestã zãnati, va mãcai cu lingurã di-asimi
(expr: va ti fãtseai om avut); lj-intrã cu lingura-atsea marea
(expr: ahiursi s-hãrgiueascã multu); lj-mãcã paradzlji cu lingura-atsea marea
(expr: lj-asparsi, lj-tuchi paradzlji multu-agonja)

§ lingurici/lingurice (lin-gu-rí-ci) sf lingurici (lin-gu-rícĭ) – lingurã njicã (di-aradã ti cafei, ceai, etc.); (fig:
1: lingurici = lingura-a cheptului (clavicula); un di dauãli oasi (niheamã shutsãti) di-unã parti sh-di-alantã, di la umir cãtrã mesea-a cheptului; expr:
2: mi doari la lingurici = nj-pari multu-arãu; mi doari “lingura di la cheptu”)
{ro: linguriţă}
{fr: petite cuillère}
{en: tea spoon}
ex: bãgai zahãri tu ceai cu linguricea; cãndu vindu caljlji mi duru la lingurici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãnãtor

sãnãtor (sã-nã-tórŭ) sn sãnãtoari/sãnãtoare (sã-nã-tŭá-ri) – hãlati di pãndzã groasã di lãnã, tsi sh-u-adutsi cu un sac tsi ari un bair vãrtos la gurã, tu cari lumea poati s-bagã lucri shi poati s-u poartã cu el spindzuratã dinanumirea (bãgatã tu-amaxi, cu mãna, etc.); unã soi di ceantã di pãndzã groasã cu cari njitslji sh-poartã cãrtsãli la sculii; sãrãtor, tastru, trastu, trastir, trashtu, tãrastru, trãstic, tãstric
{ro: traistă; ghiozdan}
{fr: bourse, besace; bourse servant de serviette}
{en: bag, satchel, purse}

§ sãrãtor2 (sã-rã-tórŭ) sn sãrãtoari/sãrãtoare (sã-rã-tŭá-ri) – (unã cu sãnãtor)
(expr: ca nuca tu sãrãtor = multu vrut; zbor tsi-aspuni cãt vrut easti un lucru ca, bunãoarã, unã mamã tsi-sh va njiclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tashcã

tashcã (tásh-cã) sf tãshti (tắsh-ti) – unã soi di tastru di cheali (plasticã, pãndzã) tsi njitslji-l poartã cu elj la sculii icã oaminjlji mãri la lucrul a lor (tra si sh-tsãnã cãrtsãli di cari au ananghi); hãlati di cheali (pãndzã, plasticã) njicã, ca unã soi di pungã, tsi omlu u poartã cu el tra si sh-tsãnã paradzlji (cãrtsã, tutumi, etc.); ghiuzdani, purtufoli, pirtufoli, portafel, tastru, trastu, trastir, trashtu, etc.
{ro: ghiozdan, portofel}
{fr: serviette (pour porter des livres), sacoche, portefeuille}
{en: briefcase, satchel, wallet}
ex: sh-lo cãrtsãli tu tashcã shi s-dusi la sculii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tastru

tastru (tás-tru) sn tastri/tastre (tás-tri) – hãlati di pãndzã groasã di lãnã i cãprinã, tsi sh-u-adutsi cu un sac (i unã pungã) tsi ari un bair vãrtos la gurã, tu cari lumea poati si sh-bagã lucri, tra s-u poartã cu mãna (spindzuratã dinanumirea, bãgatã tu-amaxi, etc.); unã soi di ceantã di pãndzã groasã cu cari njitslji sh-poartã cãrtsãli la sculii; tastru, trastu, trastir, trashtu, tãrastru, trãstic, tãstric, sãrãtor, sãnãtor, tãgãrgic, tãgãrgicã, tãgãrcicã, tashcã;
(expr:
1: l-bag tu tastru; lj-trec tastrul (di gushi) = l-fur, lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu ncaltsu, lj-bag cãlupea (sãmarlu, shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); etc.;
2: nj-bag caplu tu tastru = intru tu-un mari piriclju, mi-agioc cu moartea;
3: am un tastru di mustãts sum nari = hiu multu mustãcios, am mustãts mãri sh-groasi sum nari;
4: lj-dau tastrul = l-scãrchescu, l-dau nafoarã di la lucru; lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tsãruhili (poarca), etc.;
5: shtiu tsi ai tu tastru = shtiu tsi fats, tsi-ai sum cãciulã, tsi-ts poati geanlu;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: ndreptu ca funea tu tastru = strãmbu, cum sta funea tu tastru, anapud;
8: iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = la gortsul avdzãt, nu ti du cu saclu mari; la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; cãndu lucrul easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-lu aflji totna, ashi cum tsã easti aspus; nu li pistipsea tuti, ashi cum tsã li dzãtsi dunjaea)
{ro: traistă}
{fr: bourse, besace, panetière}
{en: bag, satchel, purse}
ex: purtam cu-amaxea tastri di lãnã shi di cãprinã; umpli un tastru di flurii sh-a tali s-hibã; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; umplurã tastrul cu pãni, cash, carni shi imnã sh-fudz; bagã nã cãrvealji tu tastru shi u-adunã sã-sh aflã cãsmetea; dupã tsi bitisirã pãnea dit tastri, nu-avea tsi s-mãcã; bãgã ordzu tu tastru; nu lu-aduchi dip cãndu-lj tricu tastrul di gushi
(expr: cãndu lu-arãsi); cum cutidzash, gioni-aleptu, s-tsã badz caplu tu tastru
(expr: s-ti-agiots cu moartea) shi s-intri aoatsi?; ti feci gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nari
(expr: multu mustãcios); nu lu-arãsea cum lucra sh-lji deadi tastrul
(expr: l-deadi nafoarã di la lucru)

§ trastu (trás-tu) sn trasti/traste (trás-ti) – (unã cu tastru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ureaclji/ureaclje

ureaclji/ureaclje (u-reá-clji) sf ureclji (u-ré-clji) – dauãli hãlãts (mãdulari), di-unã parti sh-di-alantã a caplui, cu cari avdi omlu (pravda) sh-cari ari trei pãrtsã, cu-atsea di nafoarã tsi s-veadi ca unã soi di pheat (hunii), sh-alanti dauã (di mesi sh-di nãuntrul a caplui) tsi nu s-ved; zilji;
(expr:
1: ureaclja-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu; coaca-a aclui; mãgheaua (a aclui);
2: ureaclji di tisagã = unã di dauãli giumitãts (oclji) di tisagã, di-unã parti sh-di-alantã ca dauã tastri (gechi), tu cari s-bagã lucri;
3: ureaclji di sãmar = soea di cãrlidzi di la sãmar (cutsachea) di cari s-acatsã unã furtii;
4: ureaclji di saricã = cumatã tsi spindzurã dit pãltãrli-a saricãljei, cari easti adãvgatã mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
5: ureaclja-a pescului = hãlatea cu cari adilji vimtu pescul (shi alti prici tsi bãneadzã tu apã) cari sh-u-adutsi cu ureaclja-a omlui ca formã sh-ca loclu iu s-aflã (di-unã parti sh-di-alantã a caplui);
6: am ureaclja bunã = avdu ghini;
7: escu fudul di ureclji; lj-am urecljili astupati (cu bumbac); sh-lã draclu zmeanili cu urecljili-a meali = nu-avdu ghini, nu-avdu dip, escu surdu, asurdzãscu;
8: nu-avdu di ureclji = nu voi sã shtiu;
9: nu-avdu di-atsea ureaclji = mi fac cã taha nu avdu, nu voi s-ascultu, nu voi s-fac tsi-nj si caftã;
10: nu-ari ureaclja aoatsi = nu-ascultã, nu avdi, u-ari mintea aljurea, nu bagã oarã la-atseali tsi-lj si dzãc;
11: nj-mãcã (nj-lja; nj-arupi) urecljili = nj-zburashti tut chirolu; nu mi-alasã isih; nj-caftã tut chirolu idyiul lucru; etc.; mi asurdzashti;
12: nu-nj lja ureaclja = nu-achicãsescu, nu-aduchescu;
13: draclu mi-alasã di ureclji = isihãsescu, agãlisescu;
14: ãl ljau di ureaclji = dormu, lji ncljid ocljilj, l-fur somnul, nj-coc un somnu, etc.;
15: ljau (trag) di ureclji (urecljili) = (i) lu-acats di ureclji shi-lj li trag nsus; (ii) ascultu tsi sã zburashti; (iii) ascultu sh-aduchescu ghini, tsãn minti; (iv) l-vãryescu tra s-nu tsiva di fatsi un lucru;
16: bag (trag, ljau) di ureaclji = (i) aduchescu; (ii) tsãn minti;
17: hiu mash ureclji; nj-bag ureaclja; trag cu ureaclja = ascultu, caftu s-avdu;
18: nj-disfac (nj-dishcljid) urecljili = ascultu, bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc, nj-am cãshtigã, etc.;
19: li ciulescu urecljili = li mut urecljili cã-nj si pari cã avdzãi tsiva, tra s-avdu tsiva, tra s-avdu ma ghini; (prãvdzãli) li mprustã urecljili, li mutã, cã avdzãrã tsiva;
20: nu-nj si bati ureaclja = nu mi mealã, nu mi siclitsescu, nu-nj fac sãndzi-arãu, stau isih, nu-nj mãc inima, nu mi-aspar;
21: pi-atsea ureaclji va-nj mi bag; va-nj mi culcu pi ureaclja-atsea ndreapta = va-nj stau isih, nu va nj-aspargu isihia; nu va s-adun gaile;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn