DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãnji/gãnje

gãnji/gãnje (gắ-nji) sf pl – alumãchi uscati sh-cãdzuti di pi pom (cu cari s-aprindi lishor foclu); leamni putridi; trahtã, trãhlã, smac, putriganj, putrigiuni, putridzãmi, putridzãnji, putridzãnj, ciuruchi
{ro: vreascuri, putregaiuri}
{fr: ramilles, branches sèches et tombées, bois pourri}
{en: twigs, small rotten branches, rotten wood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

putrid

putrid (pú-tridŭ) adg putridã (pú-tri-dã), putridz (pú-tridzĭ), putridi/putride (pú-tri-di) – (lemnu) veclju cari, di sibepea-a nutiiljei, easti cufchiusit, moali, mplin di guvi, s-frãndzi lishor sh-easti disfaptu (anãlsit) tu pãrtsili di cari easti adrat; shupliv, shuplivos; (fig:
1: putrid = aspartu, cufchiu, gof; expr:
2: putrid di-avut = multu avut)
{ro: putred}
{fr: putride, pourri; carié, gâté}
{en: putrid, rotten; decayed, spoiled}
ex: pri putridi trei scãnduri; greclu-i lemnu putrid; s-nu-l mãts cã easti putrid (fig: aspartu) shi amar; merlu putrid aspardzi sh-bunili; Gugu-Gãgã sh-eara un putrid di avut
(expr: multu di multu avut)

§ prutid (prú-tidŭ) adg prutidã (prú-ti-dã), prutidz (prú-tidzĭ), prutidi/prutide (prú-ti-di) – (unã cu putrid)

§ prudit (prú-ditŭ) adg pruditã (prú-di-tã), prudits (prú-ditsĭ), pruditi/prudite (prú-di-ti) – (unã cu putrid)
ex: lj-pãrea truplu ca prudit (putrid)

§ putridzãscu (pu-tri-dzắs-cu) vb IV putridzãi (pu-tri-dzắĭ), putridzam (pu-tri-dzámŭ), putridzãtã (pu-tri-dzắ-tã), putridzãri/putridzãre (pu-tri-dzắ-ri) – (lemnul) s-mãcã di veclju tsi easti, cufchiuseashti, fatsi guvi njits sh-mãri (iu intrã yernji di-l mãcã), s-frãndzi lishor, s-anãliseashti (s-disfatsi) tu pãrtsãli di cari easti adrat, etc.; (lucru, ca lemnu, lumãchi, palji, frãndzã, etc.) agiungu si s-facã putridi di itia-a vicljimiljei shi a nutiiljei; (fig:
1: putridzãscu = shed tu-un loc multu chiro, nu mi min dip dit loclu iu mi aflu; shed tu-un loc pãnã s-mor; expr:
2: s-lji putridzashti chealea (oslu) = s-moarã)
{ro: putrezi}
{fr: pourrir}
{en: rot}
ex: putridzã lemnul di la scarã; putridzãrã (s-asparsirã, anãlisirã) poamili tuti; putridzashti n cali; oslu pute s-nu-lj putridzacã (s-nu-l hunipseascã loclu); aclo-lj fu sã sh-alasã chealea shi s-lji putridzascã oslu
(expr: s-moarã); n casã putridza (fig: shidzea tut chirolu, nu s-mina dip din casã) tutã dzua; putridzãi (fig: shidzui multu di multu) aoatsi; bãgats-lji brãndzãli di gushi sh-arcats-lu s-putridzascã
(expr: sã sta tu filichii pãnã moari) tu filichii; sãlãghea-nj-mi, cã va-nj putridzascã oasili tu heari; n casã putridza

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

smac

smac (smácŭ) sm pl(?) – harea (atsea) tsi-l fatsi un lucru (ma multu lemnul) tra s-hibã putrid; lucri (lemnu, palji, frãndzã, etc.) putridzãti; putriganj, putrigiuni, putridzãmi, putridzãnji, putridzãnj, trãhlã, trahtã, ciuruchi
{ro: putreziciune}
{fr: pourriture; bois pourri; chaume}
{en: rot, decay}
ex: unã mãnatã di smac (lemnu putrid), ascãpirã, shi anye foclu smac (smácŭ) sm pl(?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trãhlã

trãhlã (trắh-lã) sf trãhli/trãhle (trắh-li) – alumachi uscatã sh-cãdzutã mpadi di pi pom (cu cari s-aprindi lishor foclu); lumachi (lemnu, frãndzã, etc.) putridã; trahtã, gãnji, putriganj, putrigiuni, putridzãmi, putridzãnji, putridzãnj, smac, ciuruchi
{ro: vreasc, putregai}
{fr: ramilles, branche sèche et tombée, bois pourri}
{en: twigs, small rotten branches, rotten wood}
ex: ahtari lunjinã da shi trãhlili uscati

§ trahtã (tráh-tã) sf trahti/trahte (tráh-ti) shi trãhtsã (trắh-tsã) – (unã cu trãhlã)
ex: trahta scãntiljadzã noaptea; trahta nu da cãldurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã